Obligație de a face. Decizia 934/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
-Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie-
Dosar nr-
DECIZIA NR. 934
Ședința publică din data de 18 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Mioara Iolanda Grecu
JUDECĂTORI: Mioara Iolanda Grecu, Aurelia Popa Elena
- -
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului formulat de pârâta CEC BANK SA -SUCURSALA, cu sediul B, B-dul -,. 14 15 A, Cod poștal -, Județ B împotriva deciziei civile nr.155 pronunțată la 13 mai 2009 de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu reclamanții, domiciliată în B,-, Cod poștal -, Județ B, ambii domiciliați în B, B-dul -, - 12,. 12, Cod poștal -, Județ B și cu pârâții DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în B,-, Cod poștal -, Județ B și UNIUNEA JUDEȚEANĂ A SA, cu sediul în B, str. -,. 16 D,. 1,. 3, Cod poștal -, Județ
Recurs timbrat cu 0,30 lei timbru judiciar și cu 4 lei taxă judiciară de timbru, conform chitanței nr.-, care au fost anulate la dosar.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurenta-pârâtă CEC BANK SA -Sucursala B prin consilier juridic și intimații-reclamanți, și reprezentați de avocat din Baroul Buzău, lipsind intimații-pârâți Direcția Generală a Finanțelor Publice B și Uniunea Județeană a SA.
Procedură îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Părțile, având pe rând cuvântul, arată că alte cereri nu mai au de formulat.
Curtea, ia act că părțile nu mai au cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Consilier juridic, având cuvântul pentru recurenta-pârâtă, arată că, deși ambele instanțe au calificat cererea reclamanților ca fiind o acțiune oblică, s-a trecut peste excepția invocată de CEC Bank, în sensul de a se timbra acțiunea la valoare sau să se anuleze cererea ca netimbrată.
Mai arată că, deși s-a invocat în apel că acțiunea reclamanților a fost calificată greșit ca fiind "o obligație de a face", în considerente, tribunalul a reținut contrariul, respectiv că CEC Bank a susținut că "greșit i s-au respins excepțiile inadmisibilității acțiunii și a lipsei calității procesuale pasive, deoarece acțiunea dedusă judecății nu este o acțiune oblică".
De asemenea, arată că instanța nu a motivat de ce a respins cel de-al doilea motiv de apel, referitor la lipsa calității procesuale pasive a CEC Bank, rezumându-se doar a menționa că în mod corect a fost admisă acțiunea și s-au respins excepțiile.
Învederează că pârâta CEC Bank nu are calitate procesuală pasivă, întrucât, la data de 5.06.2007, suma consemnată la dispoziția Parchetului de pe lângă Tribunalul Buzău, reprezentând daune, a fost virată la bugetul de stat, ca urmare a împlinirii termenului de prescripție de 3 ani.
Solicită admiterea recursului, casarea deciziei și trimiterea cauzei, spre rejudecare, la instanța de fond.
vocat, având cuvântul pentru intimații-reclamanți, și, arată că recurenta invocă dispozițiile art. 304 pct. 7 cod pr. civilă, însă, pentru acest motiv de nelegalitate nu se poate dispune casarea deciziei, așa cum se solicită.
Mai arată că activitatea culpabilă a recurentei este determinată de faptul că în mod eronat a apreciat că suma în discuție, după expirarea termenului de 3 ani de la consemnare, poate fi virată la bugetul de stat. În realitate, suma trebuia păstrată până la soluționarea irevocabilă a dosarului penal.
În mod corect instanța a calificat cererea de chemare în judecată ca fiind "obligație de a face", cerere care a fost timbrată legal.
Solicită respingerea recursului ca nefondat.
Cu cheltuieli de judecată.
CURTEA:
Asupra recursului civil de față:
Prin acțiunea civilă înregistrată sub nr- la Judecătoria Buzău, reclamanții, și au chemat în judecată pe pârâții Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor B, CEC BANK Sucursala B și Uniunea Județeana a SA, solicitând să fie obligați primii doi parați sa pună la dispoziția celui de al treilea suma de 39000 lei virata conform OP nr. 1/14.05.2004 în vederea continuării executării silite instituite prin poprire la cererea lor în dosarele execuționale nr.220/ 2005 și 221/2005 din cadrul BEJ .
În motivarea cererii reclamanții au arătat ca prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Buzău din dosarul nr. 133/P/2004 întocmit la data de 23.11.2005 a fost trimisa în judecata inculpata pentru săvârșirea mai multor infracțiuni, printre care și infracțiunea de complicitate la infracțiunea de delapidare.
În rechizitoriu s-a reținut ca învinuita și-a însușit suma de 3.949.664.061 lei ROL întrucât inculpata, în calitate de contabil al societății, și-a încălcat obligațiile de serviciu, înlesnind însușirea de către prima a sumei menționate.
A fost trimisa în judecata numai inculpata pentru complicitate la infracțiunea de delapidare, fiind disjunse cercetările pentru învinuita.
Prin rechizitoriul s-a reținut consemnarea în vederea acoperirii parțiale a prejudiciului cauzat parții vătămate SA B de către inculpata a sumei de 390.000.000 lei ROL la 06.02.2004 conform chitanței nr.-, suma reprezentând cota parte din prejudiciul creat parții civile SA."
Urmare consemnării conform chitanței precizate la SA B sumei de 390.000.000 lei de către inculpata, prin OP nr.1/14.05.2004, în calitate de plătitor, virează întreaga suma de 390.000.000 lei pârâtului CEC Bank B, cu mențiunea expresă de pe ordinul de plată că viramentul se face "la dispoziția Parchetului de pe lângă Tribunalul Buzău pentru dosarul penal nr. 133/P/2004".
Litigiul penal înregistrat la instanța de fond Tribunalul Buzău sub nr. 1506/2005 privitor la paguba cauzată pârâtului B s-a soluționat în fond conform sentinței penale nr.83/ 18.05.2006 și în sensul dispozitivului acesteia, în latură civilă s-a constatat că în vederea acoperirii parțiale a prejudiciului cauzat părții civile B suma virată, conform ordinului de plată menționat din data de 14.05.2004 la CEC B servește acoperirii parțiale a prejudiciului reținut de instanță.
Această sentință a rămas irevocabilă la 20.09.2007 conform deciziei 4330 pronunțata de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul -.
Soluția pronunțată în latura civilă de instanța de fond, privitoare la acoperirea parțială a prejudiciului cauzat părții civile prin virarea către CEC Bank a sumei de 390.000.000 lei ROL conform ordinului de plată arătat, a rămas irevocabilă în modalitatea stabilită de instanța de fond.
Astfel, această instanță, respectiv Tribunalul Buzău, prin sentința penală nr. 83/18.05.2006, a reținut în dispozitiv că în latura civilă "inculpata a depus, în vederea acoperirii prejudiciului penal, suma de 390.000.000 lei consemnată la CEC cu ordin de plată din 14.05.2004".
În mod nelegal CEC B, deși suma a fost consemnată la dispoziția Parchetului de pe lângă Tribunalul Buzău pentru dosarul penal nr.133/P/ 2004, înregistrată sub nr.1505/2005, a procedat la remiterea întregii sume în contul Statului, constatând nelegal, din proprie inițiativă, intervenția prescripției de 3 ani calculată de la data remiterii sumei, respectiv 14.05.2004.
Că pârâta CEC Bank Bad ispus nelegal de suma în discuție, confirmă însăși mențiunile de pe ordinul de plată potrivit cărora suma era la dispoziția organelor judiciare potrivit dosarului înregistrat la data remiterii sub nr.133/P/2004 la Parchetul de pe lângă Tribunalul Buzău, înregistrat ulterior la această instanță sub nr. 1506/2005.
Pârâta B este debitoare și reclamanții au calitatea de creditori ai acesteia în baza a doua titluri executorii, respectiv sentințele civile nr.3956/ 04.08.2004 și 3957/04.08.2004, ambele pronunțate de Judecătoria Buzău în dosarele nr.6054/ 2004 și nr.6052/2004.
Conform acestor sentințe B datorează 99.392.000 lei ROL și respectiv 175.392.000 lei ROL.
Față de calitatea de creditori ai B, au arătat reclamanții că au interes în a promova aceasta acțiune pentru a readuce în contul acesteia suma de 390.000.000 lei ROL ce a fost virată nelegal în contul Statului, întrucât în cadrul termenului de prescripție conferit de titlurile executorii (cele două sentințe menționate) a solicitat executarea silită prin intermediul executorului judecătoresc.
Cererile de executare silită privitor la aceste două titluri au fost înregistrate la 12.05.2005 cu nr. 220 și respectiv nr.221 (renumerotate sub nr.14/2008 și 15/2008).
Judecătoria Buzăua încuviințat executarea silită la 13.05.2005 și prin urmare executorul judecătoresc, în cunoștință fiind cu privire la suma de 390.000.000 lei ROL aflată la CEC Bank, a instituit poprire pe contul debitorului pentru a se îndestula din această sumă.
În acest sens au fost emise dispoziții de poprire la 11.12.2006 în cele două dosare execuționale către CEC Bank
La momentul emiterii dispozițiilor de poprire nu s-au putut recupera creanțele datorate de debitoare întrucât pârâta CEC Bank B, cu adresa nr.47530/ 14.12.2006 a precizat că are contul blocat.
Evident că la data de 14.12.2006 contul B, în care fusese virată suma de 390.000.000 lei ROL, era blocat dat fiind faptul că această sumă era la dispoziția Parchetului de pe lângă Tribunalul Buzău, iar litigiul penal nu era soluționat definitiv și irevocabil.
Ca urmare a stăruinței în executare, după soluționarea irevocabila a cauzei penale, conform deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție din 20.09.2007 au fost recalculate creanțele prin actualizare de către executorul judecătoresc conform proceselor verbale din 30.03.2008 (dosare 14,- ) și la 17.04.2008.
La data de 17.04.2008, conform procesului verbal al executorului judecătoresc, vizând ambele dosare, s-a procedat la redistribuirea sumei în discuție, de 390.000.000 lei ROL.
CEC Bank B, înștiințat fiind cu privire la aceasta redistribuire a sumei, conform adresei executorului judecătoresc din 08.05.2008, dosare 14 și 15/2008, nu a procedat la poprirea dispusă, motivat de faptul că suma a fost virată la Bugetul Statului în sensul adresei nr.1331/14.05.2008 pe care acest pârât a înaintat-o executorului judecătoresc.
Pârâta DGFP Baf ormulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
În motivare a arătat că în speța nu s-a dovedit creditarea contului bugetar cu suma de 390.000.000 lei. Dacă s-ar face însă aceasta dovadă, nu se justifică de ce la data de 14.12.2006 în contul deschis la CEC nu exista disponibil pentru că de la data de 14.05.2004 curge termenul de prescripție care s-a împlinit în 14.05.2007. Pentru corecta stabilire a situației de fapt CEC B trebuie să facă dovada virării sumei în contul bugetar, precum și actul normativ în temeiul căruia s- dispus virarea sumei în litigiu.
Pârâta CEC Baf ormulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, excepția prematurității cererii de chemare în judecată, excepția inadmisibilității cererii, excepția tardivității, iar pe fond a solicitat respingerea cererii.
În motivare, pârâta a arătat că CEC B nu mai are calitate procesuală pasivă, întrucât suma depusă pe seama și la dispoziția Parchetului de pe lângă Tribunalul Buzău a fost virată, în data de 05.06.2007 către bugetul de stat, ca urmare intervenirii termenului de prescripție de 3 ani. De asemenea, fiind un litigiu comercial, trebuie urmată procedura de conciliere prevăzută de art. 720/1 cod pr. civilă ceea ce nu s- făcut.
A adăugat pârâta că cererea este inadmisibilă pentru ca nu poate fi calificată ca o obligație de a face ci ca o acțiune oblică, astfel că timbrarea trebuie făcută la valoare. Cererea este tardiv introdusă pentru că de la data emiterii dispoziției de poprire din 05.02.2008 și până la data introducerii cererii în instanța 18.06.2008 a trecut o perioada mai mare de trei luni, depășind termenul prevăzut de art.460( 1) Cod pr. civilă.
Pe fondul cauzei, pârâta arătat că urmare dispozițiilor de poprire emise în dosarele de executare nr.320/2005 și 221/2005 de BEJ din contul aparținând debitoarei Baf ost virată cu recipisa seria R-179/-/ 26.05.2006 suma de 103.000.000 lei. Suma de 390.000.000 lei nici nu se putea afla în contul SA pentru că fusese, încă din 14.05.2004, depusă pe recipisa de consemnare la dispoziția Parchetului de pe lângă Tribunalul Buzău. Din acea dată a dobândit o afectațiune specială potrivit dispozițiilor art.452 alin.2 lit. a Cod pr. civilă și deci, nu putea fi poprită.
La solicitarea instanței, Biroul Executorului Judecătoresc a comunicat instanței stadiul executării silite ce face obiectul dosarelor de executare nr.220/ 2005 și 221/2005, privind pe creditorii, și, emițând în acest sens adresa nr.7364/ 03.12.2008.
Prin sentința civilă nr. 7175 din 08.12. 2008 Judecătoria Buzăua respins excepția inadmisibilității cererii invocată de pârâta CEC Bank B, excepțiile lipsei calității procesuale pasive a CEC B, prematurității cererii de chemare în judecată invocate de pârâtul CEC B, excepția tardivității cererii de chemare în judecată invocată de pârâta CEC B și excepția lipsei calității procesuale pasive a Statului
De asemenea, s-a admis acțiunea și a fost obligat Statul R-prin Ministerul Economiei și Finanțelor și CEC Bank B să pună la dispoziția pârâtei B suma de 39.000 lei reprezentând suma virată nejustificat de către pârâta CEC B prin nr.80/ 05.06.2007 și să achite reclamanților suma de 1298 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că prin sentința penală nr. 83/18.05.2006 a Tribunalului Buzău rămasă irevocabilă, conform deciziei nr. 4330/ 20.09.2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, a fost condamnată la închisoare inculpata, reținându-se că în calitate de contabil al SA B, prin încălcarea obligațiilor de serviciu, a înlesnit însușirea de către învinuita, casieră, a sumei de 3.949.664.061 ROL, reprezentând fonduri economii ale deponenților, împrumuturi false.
Prin aceeași sentință s-a constatat că inculpata a depus în vederea acoperirii prejudiciului suma de 390.000.000 ROL la CEC B cu din 14.05.2004.
Tribunalul a mai reținut că reclamanții din dosarul de față, și au fost membrii B, iar pentru recuperarea fondurilor de economii depuse au obținut în instanță titluri executorii după cum urmează: prin sentința civilă nr.3957/ 04.08.2004 a fost obligată să achite creditoarei suma de 99.392.000 ROL, reprezentând depozite până la data de 24.08.2004, prin sentința civilă nr.3956/ 04.08.2004 a Judecătoriei Buzăua fost obligată să achite creditorilor și suma de 175.392.000 ROL, reprezentând depozite până la data de 24.08.2004.
Cum executarea creanței nu s-a efectuat pe cale amiabilă, la cererea reclamanților s-a pornit executarea silită în baza celor două titluri executorii întocmindu-se de câtre BEJ dosarul execuțional nr.220/2005, privind pe creditoarea și dosarul execuțional nr.221/2005, privind pe creditorii și.
Urmare dispozițiilor de poprire emise de executorul judecătoresc asupra contului debitoarei deschis la CEC B, acesta din urmă a virat suma de 103.400.000 ROL cu recipisa seria R-179/ -/26.05.2006, creditorii recuperându-și creanțele parțial. În prezent, conform proceselor verbale încheiate în data de 20.03.2008 de executorul judecătoresc creditorii și dețin împotriva debitoarei o creanță actualizată în sumă de 21.601, 27 lei, iar creditoarea ( ) o creanța actualizată în sumă de 12241,11 lei ( filele 42 și 44).
Încercările Biroul Executorului Judecătoresc de executare a creanțelor din dosarele de executare nr.220/ 20056 renumerotat 14/2008 și nr.221/ 2005 nenumerotat 15/2008 ulterior lunii iunie 2006 au rămas fără rezultat, pârâta CEC B înștiințând prin adresa nr.47530/ 14.12.2006 și nr.1784/ 07.02.2008 că dispoziția de poprire nu poate fi onorată, întrucât contul este blocat și nu are disponibil în cont.
În condițiile date creditorii-reclamanți din dosarul de față, în virtutea dreptului de gaj general ce poartă asupra întregului patrimoniu al debitorului, în speță B, insolvabil astfel cum s-a reținut mai sus, au introdus acțiune prin care înțeleg să valorifice un drept ce aparține debitorului lor împotriva unei terțe persoane - respectiv Statul Concret, creditorii urmăresc să readucă în activul patrimoniului debitoarei suma de 390.000.000 ROL, depusă de la cu chitanța nr.-/06.02.2004, vărsata de în contul CEC prin recipisa de consemnare nr.15635/ 14.05.2004, în vederea acoperirii prejudiciului produs și care prin OP nr. 80/05.06.2007 a fost virată bugetului de stat, ca fiind prescrisă.
Din motivarea cererii de chemare în judecată, în baza art. 84 Cod pr. civilă instanța de fond a constatat că aceasta îmbracă formele unei veritabile acțiuni oblice prevăzută de art. 974 Cod civil, în care reclamanții sunt creditorii, pârâta este debitoarea, pârâtul Statul prin Ministerul Finanțelor este terța persoană, împotriva căreia se susține că debitoarea ar avea unele drepturi patrimoniale, iar CEC Baf ost introdusă în cauză pentru opozabilitatea hotărârilor judecătorești, în calitate de depozitar sumei consemnate.
Pentru motivele de mai sus, constatând că pârâtul Statul R prin Ministerul Finanțelor și CEC B sunt subiecte pasive în raportul juridic dedus, obligațional judecății, în care reclamanții urmăresc valorificarea dreptului lor de creanță, instanța de fond a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de cei doi pârâți.
De asemenea, pentru aceleași motive a fost respinsă și excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată, arătându-se că reclamanții justifică un interes în cauză, determinat de dreptul de gaj general asupra patrimoniului debitorului, cererea lor fiind prevăzută de legea civilă conform art. 974 Cod civil.
Față de calificarea dată cererii de chemare în judecată, instanța de fond a respins și excepția tardivității introducerii cererii, întemeiată pe dispozițiile art.460 alin.1 Cod pr. civilă referitoare la termenul de sesizare a instanței judecătorești pentru validarea popririi, apreciind că aceste dispoziții nu au incidență în cauză.
Examinând excepția prematurității cererii de chemare în judecată invocată de pârâta CEC B, instanța de fond a reținut că dispozițiile art.720/1 Cod pr. civilă sunt aplicabile litigiilor comerciale, ori în speță, izvorul litigiului de față, presupune o pretenție a unui creditor deponent față de o casă de ajutor reciproc ce are la bază principiul mutualității și care nu este o activitate de esența unei societăți comerciale ci își desfășoară activitatea în baza Legii 122/ 1996.
Că pârâta nu are calitate de comerciant s- pronunțat și Curtea Suprema de Justiție prin Decizia nr.150/ 1992. Nici Statul prin Ministerul Finanțelor, ca terță persoană nu are calitate de comerciant în prezenta cauză, iar CEC B s- stabilit că a fost introdus în cauza numai pentru opozabilitate.
Constatând că în cauză nu s-a remarcat niciun aspect de comercializate, astfel cum prevăd dispozițiile art.4 Cod comercial, instanța a respins excepția prematurității.
Pe fondul cauzei, instanța a reținut că prin nr.1/ 14.05.2004 inculpata a consemnat, în vederea acoperirii prejudiciului creat B pentru dosarul penal nr.133/P/2004, la dispoziția Parchetului de pe lângă Tribunalul Buzău, la CEC B, suma de 390.000.000 ROL, sumă care, prin nr.80/ 05.06.2007, a fost virată, de către depozitar, la bugetul de stat, conform Decretului nr.219/ 1960, ca urmare a prescripției extinctive.
Operațiunea de virare efectuată de CEC Baf ost apreciată ca nelegală, temeiul de drept pe care și-a motivat acțiunea, respectiv Decretul nr.219/ 1960 fiind abrogat prin Legea nr.7/ 1998.
S-a mai arătat că litigiul penal, privitor la paguba cauzată SA, a fost soluționat irevocabil prin decizia civilă nr.4330/ 20.09.2007 de Înalta Curte de Casație și Justiție, dată la care prescripția nu putea curge, întrucât conform art.19 alin.(2) Cod pr. penală judecata în față instanței civile se suspendă până la rezolvarea definitivă a cauzei penale.
Mai mult, virând la bugetul de stat suma de bani consemnată în vederea acoperirii prejudiciului înaintea soluționării procesului penal, pârâta CEC Bank nesocotit dispozițiile legale cuprinse în art.163 și următoarele Cod pr penală. Măsura consemnării sumei în litigiu reprezintă o măsura asiguratorie care are ca efect indisponibilitatea bunurilor care aparțin inculpatului până la soluționarea definitivă a cauzei penale, în vederea garantării executării obligațiilor de ordin patrimonial din rezolvarea acțiunii penale și civile din cadrul procesului penal, deci pentru acoperirea despăgubirilor civile și executarea pedepsei amenzii.
Ca urmare, instanța de fond a apreciat că se impune restabilirea situației anterioare și, în consecință, în calitate de beneficiar a unei sume virate nelegal, așa cum s-a arătat mai sus, pârâtul Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor a fost obligat să restituie pârâtei CEC Bank suma de 390.000.000 ROL, suma nedatorată.
Cum dosarul penal a fost soluționat definitiv și prejudiciul civil produs de către inculpata în sumă de 3.803.504.162 ROL este cert, în vederea reparării prejudiciului cauzat persoanelor vătămate, fie pe cale amiabilă, fie prin executare silită, cum reclamanții sunt unele dintre aceste persoane, instanța de fond a apreciat că este întemeiată cererea și a obligat pârâții Statul prin Ministerul Economiei și Finanțelor și CEC Bank B să pună la dispoziția pârâtei B suma de 39.000 lei reprezentând suma virată nejustificat de către pârâta CEC B prin OP nr.80/ 05.06.2007.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel pârâții Direcția Generală a Finanțelor Publice și CEC Bank Sucursala.
În dezvoltarea motivelor de apel Direcția Generală a Finanțelor Publice a arătat, în esență, că instanța de fond nu a avut în vedere că Statul Român nu are calitate procesuală pasivă, deoarece nu este debitorul, neexistând între acestea raporturi juridice care să dea naștere la drepturi și obligații, că suma trebuia restituită de CEC, întrucât din vina acesteia au fost virate nelegal sumele și că într-o atare situație nu trebuia să fie obligată la plata cheltuielilor de judecată.
CEC BANK SUCURSALA Baa rătat că greșit i s-au respins excepțiile inadmisibilității acțiunii și lipsei calității procesuale pasive, deoarece acțiunea dedusă judecății nu este o acțiune oblică.
Prin decizia nr. 155 pronunțată la 13 mai 2009, Tribunalul Buzău a respins ambele apeluri ca neîntemeiateși a obligat apelantele la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 1190 lei, către intimații, și.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de apel a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 974 cod civil, creditorii pot exercita toate drepturile și acțiunile debitorului lor, afară de acelea care sunt exclusiv personale. Așadar, textul înscrie principiul că acțiunea oblică poate fi exercitată de creditor în interesul său, numai în anumite condiții.
S-a mai arătat că, printr-o corectă interpretare, trebuie înțeles că art. 974 cod civil, invocat în speță de reclamanți, nu îi împiedica pe aceștia sa acționeze în locul debitorului sau pentru recuperarea sumei virată de CEC BANK SUCURSALA B în contul bugetului de stat.
În principiu, procesul civil presupune existența unui conflict între două sau mai multe persoane, pentru că, altfel, nu există nici interes a fi sesizată o instanța judecătorească. Aceasta rezultă și din diferite dispoziții ale codului d e procedură civilă, printre care, de exemplu, cele ale art.109, potrivit cărora, oricine pretinde un drept, împotriva altei persoane, trebuie sa facă o cerere înaintea instanței competente.
De aceea, în orice acțiune în justiție, chiar și în cele în constatare, instanța este obligată să verifice calitatea părților, pentru ca raportul de drept procesual nu se poate lega valabil decât între acele persoane care își dispută dreptul în litigiu.
Tribunalul a apreciat că, în situația creată între părți, reclamanții sunt îndreptățiți să acționeze pe calea acțiunii oblice, iar instanța a procedat corect admițând acțiunea și respingând excepția inadmisibilității acțiunii invocata de CEC BANK și a lipsei calității procesuale pasive a celor doua pârâte.
Referitor la plata cheltuielilor de judecată la care a fost obligată Direcția Generală a Finanțelor Publice, tribunalul a constatat că acestea sunt datorate, conform art. 274 cod proc. civilă, din moment ce aceasta a pierdut procesul.
Împotriva deciziei pronunțate de Tribunalul Buzăua formulat recurs pârâta BANK SA,criticând-o pentru nelegalitate, arătând că aceasta este afectată de nulitatea prevăzută de art.304 pct.7 cod pr.civilă, având în vedere că ambele instanțe au calificat greșit cererea reclamanților ca fiind o obligație de a face, în realitate fiind vorba de o acțiune oblică, potrivit art.974 cod civil și ca atare trebuia timbrată la valoarea obiectului.
În acest sens, arată că, deși în motivele de apel a menționat că acțiunea reclamanților a fost calificată greșit, instanța de apel a reținut exact contrariul, respectiv că: " BANK SA Sucursala B arată că greșit i s-au respins excepțiile inadmisibilității acțiunii și lipsei calității procesuale pasive, deoarece acțiunea dedusă judecății nu este o acțiune oblică".
Cu privire la cel de-al doilea motiv de apel, respectiv, cel legat de lipsa calității procesuale pasive a BANK SA Sucursala B, recurenta apreciază că nu există o motivare în acest sens a instanței de apel, rezumându-se în considerente a arăta: "Așadar, în situația creată între părți, reclamanții sunt îndreptățiți să acționeze pe calea acțiunii oblice, iar instanța a procedat corect, admițând acțiunea și respingând excepția inadmisibilității acțiunii invocate de CEC BANK și a lipsei calității procesuale pasive a celor două părți".
Ori, motivarea trebuie să demonstreze, în mod logic, deplina concordanță dintre soluția din cauză și realitate, fiind o garanție pentru părți că cererea lor a fost realizată cu atenție, oferind astfel posibilitatea exercitării controlului judiciar, nemotivarea hotărârii sau o motivare necorespunzătoare, atrăgând după sine casarea ei.
Intimații, și, la data de 01.10.2009 au depus la dosarîntâmpinareprin care solicită respingerea recursului ca nefondat, având în vedere că motivele invocate nu vizează aspecte de nelegalitate ale hotărârii.
Astfel, arată că în mod corect instanțele au calificat cererea de chemare în judecată ca având obiect obligația de a face rezultată din activitatea culpabilă a recurentei care a făcut venit la bugetul statului o sumă indisponibilizată prin consemnarea prin recipisă "la dispoziția Parchetului de pe lângă Tribunalul Buzău pentru dosarul penal nr.133/P/2004", ignorând dispoziții speciale penale care impuneau obligativitatea păstrării sumei de către recurenta pârâtă până la soluționarea definitivă a litigiului penal și ca atare în mod corect a fost calificată cererea de chemare în judecată ca o cerere care vizează o obligație de a face în raport de care și taxa de timbru a fost corect achitată.
Examinânddecizia atacată prin prisma motivelor de recurs formulate, a actelor și lucrărilor dosarului precum și a dispozițiilor legale incidente în cauză, Curtea de Apel constată că recursul este nefondat pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
În speță nu sunt incidente dispozițiile art.304 pct.7 cod pr. civilă potrivit căruia se poate solicita modificarea unei hotărâri pentru motive de nelegalitate în calea de atac a recursului, atunci când aceasta nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau când cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii.
În acest sens, se observă că mențiunea referitoare la faptul că CEC Bank Sucursala B ar fi arătat în motivele de apel precum că greșit i s-au respins excepțiile inadmisibilității acțiunii și lipsei calității procesual pasive, deoarece acțiunea dedusă judecății nu este o acțiune oblică, a fost inserată în cadrul detalierii motivelor de apel și nicidecum cu ocazia expunerii motivelor ce au condus la soluția de respingere a apelului formulat de această parte, putând constitui cel mult o eroare materială în înțelesul art.281 cod pr. civilă și nicidecum un motiv de nelegalitate care să poată fi analizat în calea extraordinară de atac a recursului.
De altfel, motivele expuse de către Tribunalul Buzău în decizia atacată, au făcut referire în mod expres la solicitările apelantei menționate în cererea de apel, fiind arătat în mod clar, corect și concis că soluția primei instanțe, referitoare la cadrul procesual, stabilirea calității părților și rezolvarea fondului cauzei este corectă, iar referirea apelantei CEC BANK la modalitatea de timbrare a acțiunii raportat la valoarea obiectului nu putea conduce la aprecierea hotărârii anterioare ca fiind nelegală și netemeinică, ci cel mult la stabilirea cuantumului corect al taxei de timbru, lucru care a fost efectuat de către instanța de apel.
Nu se poate considera că nu există o motivare a instanței de apel referitoare la motivul legat de lipsa calității procesual pasive a recurentei pârâte câtă vreme, aceasta a arătat în mod clar că dispozițiile art.974 cod civil invocat în speță de către reclamanți nu îi împiedică pe aceștia să acționeze în locul debitorului său pentru recuperarea sumei virate de CEC Bank sucursala B în contul bugetului de stat.
Este corectă concluzia instanței anterioare, precum că în litigiul dedus judecății CEC Bank Sucursala B, cel care a virat suma nedatorată de 390.000.000 ROL, precum și Statul Român prin Ministerul Finanțelor sunt subiecte pasive în raportul juridic obligațional din speța de față în cadrul căreia reclamanții urmăresc valorificarea dreptului lor de creanță.
În mod corect a fost calificată ca atare cererea de chemare în judecată, precum și calitatea procesual pasivă a recurentei care a făcut venit la bugetul statului în mod greșit o sumă indisponibilizată prin consemnarea pe recipisă "la dispoziția Parchetului de pe lângă Tribunalul Buzău pentru dosarul penal nr.133/P/2004".
Este cert, în acest caz, că activitatea culpabilă a recurentei pârâte constă în aceea că a apreciat în mod eronat că suma în discuție, după expirarea termenului de 3 ani de la consemnare, poate fi făcută venit la bugetul statului, ignorând dispozițiile speciale penale care impuneau obligativitatea păstrării sumei de către aceasta până la soluționarea definitivă a litigiului penal.
De altfel, potrivit art.312 alin.3 cod pr. civilă, în cazul în care instanța de recurs ar fi constatat incidența dispozițiilor art.304 pct.7 cod pr. civilă, astfel cum a invocat recurenta, soluția care s-ar fi impus era de modificare și nicidecum de casare a hotărârii atacate.
Ori, observând că soluționarea pe fond a cauzei de către prima instanță a fost efectuată cu respectarea dispozițiilor legale în materie, că nu sunt incidente motivele de modificare sau casare ale unei hotărâri în calea de atac a recursului expres și limitativ prevăzute de art.304 cod pr. civilă, Curtea de Apel urmează ca în baza dispozițiilor art.312 alin.1 cod pr. civilă să respingă ca nefondat recursul declarat în cauză.
Făcând aplicarea disp.art.274 cod pr. civilă va fi obligată recurenta la plata sumei de 645 lei cu titlu de cheltuieli de judecată către intimații persoane fizice, respectiv onorariul apărător conform chitanței nr.537/2009, (filele 18-19 dosar recurs).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE.
Respinge recursul formulat de pârâta CEC BANK SA -SUCURSALA, cu sediul B, B-dul -,. 14 15 A, Cod poștal -, Județ B împotriva deciziei civile nr.155 pronunțată la 13 mai 2009 de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu reclamanții, domiciliată în B,-, Cod poștal -, Județ B, ambii domiciliați în B, B-dul -, - 12,. 12, Cod poștal -, Județ B și cu pârâții DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în B,-, Cod poștal -, Județ B și UNIUNEA JUDEȚEANĂ A SA, cu sediul în B, str. -,. 16 D,. 1,. 3, Cod poștal -, Județ B, ca nefondat.
Obligă recurenta la plata sumei de 645 lei cu titlu de cheltuieli de judecată către intimații persoane fizice.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 noiembrie 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Mioara Iolanda Grecu, Aurelia Popa Elena
- - - - - -
Grefier,
Red.tehnored./CC
8. ex. 16.12.2009
apel- Tr.
apel.
fond- Jud.
fond
operator date cu caracter personal
notificare nr.3120
Președinte:Mioara Iolanda GrecuJudecători:Mioara Iolanda Grecu, Aurelia Popa Elena
