Obligație de a face. Decizia 941/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
INSTANȚĂ DE RECURS
DECIZIE NR.941
Ședința publică de la 13 noiembrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Gabriela Ionescu
JUDECĂTOR 2: Tatiana Rădulescu
JUDECĂTOR 3: Maria Cumpănașu
Grefier: - - - -
*****
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâții, împotriva deciziei civile nr. 234 din 6 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosar nr-, în contradictoriu cu reclamanții, având ca obiect obligație de a face.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns recurenții pârâți, asistați de avocat și intimații reclamanți, asistați de avocat.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se faptul că recurenții pârâți au depus răspuns la întâmpinare, inclusiv exemplar pentru comunicare.
Avocat, pentru recurenții pârâți și, a depus un set de planșe foto și chitanța nr.26 din 01.10.2008, reprezentând onorariu avocat.
Instanța, a procedat la comunicarea răspunsului la întâmpinare depus de recurenții pârâți, precum și planșele foto - pentru observare, către apărătorul intimaților reclamanți și a lăsat cauza la a doua strigare a cauzei, pentru studiere.
Instanța, constatând că nu mai sunt cereri de formulat și excepții de invocat, a apreciat cauza în stare de soluționare și a acordat cuvântul asupra recursului de față.
Avocat, pentru recurenții pârâți și, a solicitat admiterea recursului, conform motivelor scrise, modificarea ambelor hotărâri atacate și pe fond respingerea acțiunii a nefondată; cu cheltuieli de judecată.
Avocat, pentru intimații reclamanți, a solicitat respingerea recursului ca nefondat; A solicitat cheltuieli de judecată, depunând, în acest sens, o notă cu cheltuieli, la care a anexat chitanța nr.73/10.11.2008, reprezentând onorariu avocat, 2 bilete de tren și 4 bilete de călătorie auto.
CURTEA
Prin sentința civilă 2122/20.03.2008 pronunțată de Judecătoria Tg-J în dosar nr-, a fost admisă în parte cererea formulată de reclamanții și, în contradictoriu cu pârâții și, fiind obligați pârâții să procedeze la zidirea ușii edificate în partea sudică a apartamentului lor, în zidul exterior.
S-a respins cererea reclamanților de a fi autorizați să efectueze lucrarea pe cheltuiala pârâților, fiind obligați pârâții să plătească reclamanților suma de 400 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, s-a reținut că reclamanții și au cumpărat de la Ministerul Apărării Naționale prin contractul de vânzare-cumpărare nr.50/22.12.2005, apartamentul nr.8 din pavilionul D al imobilului nr.58, situat în Tg-J, str. - La rândul lor, pârâții au cumpărat locuința situată în - B, nr.58, pavilionul D, apartamentul 5 prin contractul de vânzare-cumpărare nr.43/22.12.2005.
În cursul lunii octombrie 2007, pârâții au procedat la montarea unei uși în partea sudică a apartamentului lor, reclamanții susținând că în acest fel este afectată structura de rezistență a întregului imobil.
Pârâții au precizat că dețin autorizație de construire pentru modificările pe care le-au adus imobilului și că a existat un raport de expertiză tehnică de rezistență întocmit de către expertul tehnic D, expertiză din care a rezultat că imobilul nu ar fi afectat în ceea ce privește structura de rezistență.
Din cele două rapoarte de expertiză întocmite în cauză a rezultat fără nici un dubiu faptul că ușa montată în zidul exterior al locuinței pârâților nu respectă autorizația de construire nr.644/27.07.200, eliberată de Primăria Tg-J, autorizație invocată de către pârâți în apărare, deoarece această autorizație viza modificări interioare ale locuinței și nu modificări exterioare. Este cert faptul că amplasarea ușii de către pârâți pe peretele sudic al apartamentului este o modificare exterioară ce nu a fost avută în vedere la eliberarea autorizației de construire nr.644/27.07.2007.
De altfel, deși pârâții au susținut că la edificarea ușii au avut avizul Inspectoratului Județean în Construcții G și o expertiză tehnică efectuată în cauză de către inginer, atestat de - din primul raport de expertiză întocmit în cauză a rezultat că raportul de expertiză întocmit de acest expert tehnic nu a fost respectat, fiind indubitabil faptul că și acel raport de expertiză a avut în vedere modificări interioare.
Din cele două rapoarte de expertiză întocmite în cauză, a rezultat faptul că prin edificarea ușii de către pârâți, structura de rezistență a întregului imobil a fost afectată, ca de altfel și stabilitatea imobilului în care părțile locuiesc.
Pârâții au mai depus la dosar adresa emisă la data de 20.03.2008 de către UM 02529 din care rezultă că imobilul în care părțile locuiesc a fost construit în anul 1952 și că în planul inițial al imobilului exista un gol în peretele de la apartamentul pârâților, care însă a fost umplut cu zidărie în urma transformării apartamentului în locuință de serviciu.
Acest lucru nu îndreptățește însă în nici un fel pe pârâți să procedeze la edificarea ușii în condițiile în care nu există o autorizație de construire care să aibă în vedere o astfel de modificare, iar în urma celor două expertize s-a constatat faptul că în acest mod, structura de rezistență a imobilului este afectată.
Ca atare, în temeiul art.1073 Cod civil, instanța a obligat pe pârâți să procedeze la zidirea acestei uși edificate, astfel încât imobilul în care părțile locuiesc să nu fie în timp afectat.
Instanța nu i-a abilitat însă pe reclamanți să efectueze această lucrare pe cheltuiala pârâților, dat fiind faptul că lucrarea ar trebui executată la apartamentul acestora, instanța apreciind că ar fi necesară practic pătrunderea reclamanților în imobilul pârâților, întrucât ușa este amplasată pe peretele sudic al apartamentului acestora.
S-a apreciat astfel că dreptului la viața privată al pârâților i s-ar aduce atingere, iar un asemenea drept este garantat atât prin legea fundamentală, cât și prin normele de drept european.
Reclamanții vor avea posibilitatea ca în situația în care pârâții nu își îndeplinesc obligația de a desființa ușa, să solicite constrângerea acestora prin aplicarea unor amenzi civile.
În temeiul art.276 Cod de procedură civilă, pârâții au fost obligați la plata cheltuielilor de judecată în favoarea reclamanților în cuantum de 400 lei, reprezentând contravaloarea onorariului de expertiză.
Împotriva sentinței au declarat apel reclamanții și și pârâții și, invocând că în mod greșit nu le-au fost acordate integral cheltuielile de judecată, constând în onorariu avocat, onorariu expert și taxă timbru, greșit nefiind abilitați reclamanții să efectueze lucrarea de desființare a ușii și refacere a zidului, neavând o altă modalitate concretă de a-i determina pe pârâți să-și îndeplinească obligația.
Apelanții pârâți au invocat în motivele de apel că au respectat în totalitate proiectul nr. 106/6.06.2007 și autorizația de construire nr. 644/27.07.2007 și nu au afectat în nici un mod structura de rezistență a imobilului prin montarea acelei uși de acces în locul unei ferestre, atât raportul de expertiză, cât și cel de contraexpertiză fiind simple lucrări literare și nu tehnice.
Că, în mod greșit instanța a respins obiecțiunile la raportul de expertiză, deși era necesar ca experții să fi prezentat o notă de calcul prin care să dovedească faptul că a fost afectată rezistența și stabilitatea construcției.
Au mai susținut că în apel instanța poate dispune introducerea în cauză a verificatorului de proiect atestat de, ing. D, Inspectoratului Județean în Construcții G, proiectantului și UM 02529 -centrul militar Județean.
Cât privește această cerere de introducere în cauză de către tribunal a persoanelor sus indicate, s-a constatat că potrivit art. 294(1 ) pr.civ. în apel nu se poate schimba calitatea părților, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată și nici nu se pot face alte cereri noi.
Prin decizia civilă nr. 234/6 iunie 2008 Tribunalul Gorja respins excepția autorității de lucru judecat invocată de apelanții pârâți.
A admis apelul declarat de apelanții reclamanți TAURUL, TAURUL împotriva sentinței civile 2122/20.03.2008 pronunțată de Judecătoria Tg-J în dosar nr-.
A schimbat în parte sentința în sensul că a obligat pârâții să plătească reclamanților 600 lei cheltuieli de judecată în loc de 400 lei.
S-a menținut restul dispozițiilor sentinței.
S-a respins ca nefondat apelul declarat de apelanții pârâți și, împotriva aceleiași sentințe.
A obligat pe apelanții pârâți la 250 lei cheltuieli de judecată în apel, față de apelanții reclamanți.
Pentru a se pronunța astfel tribunalul a avut în vedere următoarele considerente:
Referitor la apelul declarat de apelanții reclamanți, s-a constatat că prin abilitarea reclamanților să efectueze lucrarea la apartamentul pârâților pe cheltuiala acestora s-ar aduce atingere dreptului la viața privată a pârâților, garantat atât prin Constituție, cât și prin normele de drept european, iar reclamanții în situația în care pârâții nu-și îndeplinesc obligația de zidire a ușii, au posibilitatea constrângerii acestora prin solicitarea aplicării unor amenzi civile, conform art. 572 pr.civ.
Criticile referitoare la cuantumul cheltuielilor de judecată acordat de instanța de fond sunt parțial fondate, întrucât pe de o parte acțiunea a fost admisă în parte, iar pe de altă parte la instanța de fond nu s-a depus chitanța privind onorariul de avocat, aceasta fiind depusă în apel, justificându-se ca fiind achitate cu acest titlu 200 lei, chitanța fiind datată 31 oct. 2007.
Susținerile apelanților pârâți că prin modificările aduse nu afectează structura de rezistență a imobilului sunt nefondate, de vreme ce experții tehnici în construcții, - G și au precizat în raportul de expertiză ( fila 103 din dosar ) că prin montarea acestei uși a fost creat un gol într-un zid exterior de rezistență, zid cu rol de rigidizare, modificând momentul de inerție al clădirii, ducând la afectarea structurii de rezistență și stabilității imobilului în cauză.
Or, din concluziile raportului de expertiză aflat la filele 100-103 rezultat că lucrările s-au efectuat de pârâți prin montarea unei uși, fiind creat un gol într-un zid exterior de rezistență al imobilului.
Față de aceste considerente, având în vedere că în apel s-a făcut dovada achitării onorariului de avocat în cuantum de 200 lei la instanța de fond de către apelanții reclamanți, s-a constatat ca fiind fondat doar sub acest aspect apelul declarat de apelanții reclamanți și s-a schimbat în acest sens și sentința numai în ceea ce privește cuantumul cheltuielilor de judecată și s-a respins ca nefondat apelul declarat de apelanții pârâți, în temeiul art. 296 pr.civ.
Împotriva acestei hotărâri judecătorești, au declarat apel pârâții, și, în termen, motivat și timbrat, criticând decizia pentru nelegalitate.
Criticile sunt în esență următoarele: hotararile pronuntate in cauza au avut in vedere expertize lovite de nulitate absoluta, fiind intocmite de catre experti neatestati sa se pronunte cu privire la calitatea in constructii si care si-au depasit astfel competentele profesionale; in mod gresit asadar, s-au respins obiectiunile formulate la raport, dar si cererea de refacere a expertizei de catre un expert atestat; dispozitiile legale cuprinse in cele doua acte normative ce guverneaza lucrarile in constructii 50/1991 si 10/1995 cate prevad obligativitatea atestarii nu au fost aplicate de cate instanta; tribunalul fara temei nu a luat in considerare sentinta civila nr. 2221/2008 ramasa definitiva prin nerecurare, care se bucura de autoritate de lucru judecat, prin care s-a anulat procesul verbal de contraventie si s-a stabilit ca fost respectata autorizatia de construire nr. 644/2007; in mod gresit instanta de aoel a inteles ca s-a solicita introducerea in cauza in aceasta etapa procesuala verificatorului de proiect, inspectoratului si a proiectantului.
In drept invoca disp. art. 304 pct. 9 Cod procedura civila.
Solicita admiterea recursului, modificarea hotararii si pe fond respingerea actiunii ca neintemeiata.
S-au depus: taxa timbru, imputernicire avocatiala, inscrisuri: prelungire autrizatie de construire si adresa nr. 4009/2008 a Inspectoratului de Stat in constructii
Intimatii reclamanti au formulat in termen intimpinare prin care au solicitat respingerea recursului ca nefondat si mentinerea ca legala si temeinica a hotararii atacate, intrucat usa montata de parati este o lucrare exterioara, excede autorizatiei de construire si afecteaza structura de rezistenta a intregului imobil, asa cum corect s-a retinut in cauza. Invoca faptul ca primele doua motive de recurs vizeaza netemeinicia hotararii fiind inadmisibile, iar motivul de recurs ce se refera la aplicarea gresita a legii este nefondat, intrucat instanta a interpretat corect dispozitiile legale incidente si in baza probelor administrate a concluzionat ca autorizatia de constructie nu a fost respectata. Mai arata ca sentinta pronuntata in plangerea contraventionala nu este opozabila reclamantilor si ca aceasta, oricum nu a analizat daca lucrarea este exterioara sau interioara apartamentului paratilor.
Solicita cheltuieli de judecata depunand chitante si inscrisuri in acest sens.
Recurentii parati au formulat raspuns la intampinare solicitand inlaturarea apararilor intimatilor si reiterand sustinerile din cererea de recurs. Au depus raport de expertiza extrajudiciara, lista experti atestati, certificat atestare expert, planse foto.
Recursul de față este fondat și se va admite ca atare, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Potrivit dispozițiilor art. 201 Cod procedură civilă, când pentru lămurirea unor împrejurări de fapt instanța consideră necesar să cunoască părerea unor specialiști, va numi la cerere sau din oficiu, unul sau trei experți, stabilind prin încheiere punctele asupra cărora ei trebuie să se pronunțe și termenul în care ei trebuie să efectueze expertiza.
Având în vedere obiectul cererii de chemare în judecată și motivele invocate de către reclamanți în susținerea pretențiilor, în majoritate tehnice, în cauză s-a apreciat în mod judicios necesitatea categorică, în sensul pertinenței și concludenței, a întocmirii unei expertize de specialitate, proba cu martori nefiind relevantă, iar proba cu înscrisuri nefiind suficientă, întrucât era absolut necesară verificarea conformității lucrării efectiv realizată de către pârâți cu autorizația de construire și documentația tehnică anexă la aceasta.
Or, dincolo de chestiunile de drept privind regimul juridic al holului, privind drepturile și obligațiile coproprietarilor și de eventualitatea unei ordini în examinare a acestora în raport cu cele tehnice, s-a ridicat problema de a știi dacă lucrarea executată de catre pârâți s-a realizat întocmai cu autorizația primită și dacă afectează structura de rezistență a clădirii.
Într-adevăr, instanța a stabilit aceste obiective la care experții desemnați urmau să răspundă, dar având în vedere gradul înalt de specializare și de tehnicitate a problemelor ridicate, pentru soluționarea justă a cauzei prin prevenirea oricăror greșeli în aflarea adevărului, era necesar ca răspunsul experților să fie argumentat tehnic și să satisfacă niște cerințe minimale în această privință.
Lipsa oricăror argumente tehnice, de specialitate, echivalează cu neformularea unui răspuns concludent și duce la imposibilitatea obiectivă de verificare a gradului de reflectare a realității, dar în egală măsură și de verificare a normativelor legale de referință la care s-au raportat experții, neputându-se aprecia asupra legalității probei. Or legalitatea probei cu expertiza, spre deosebire de celelalte probe: martori, înscrisuri și interogatoriu, nu se apreciază numai în raport cu dispozițiile legale de procedură prev. de art. 201 și urm. Cod procedură civilă - cerințe de formă, ci și în raport cu alte dispoziții legale specifice fiecărui domeniu în parte - cerințe de fond.
De exemplu, în cazul unei expertize în specialitatea topografie- cadastru, în cazul în care anumite măsurători nu s-au făcut cu aparate de măsurare de standard și verificate metrologic, ci s-au făcut cu pasul, nu există precizie, iar erorile de măsurătoare sunt inadmisibile, aspect ce conduce în mod obligatoriu la refacerea expertizei în condiții corespunzătoare.
Prin urmare obiecțiunile la raport formulate în primă instanță de către pârâți și respectiv critica din apel vizând același mod defectuos de întocmire a raportului, erau întemeiate, astfel că instanța de apel în virtutea disp. art. 295 alin. 2 Cod procedură civilă, era datoare să refacă lucrarea și să solicite specialiștilor un punct de vedere demonstrat și argumentat științific.
Prin respingerea formală a cererii de probatorii cu care a fost investită, cu motivarea lapidară în sensul că proba ar fi inutilă având în vedere că s-ar fi respectat generic specializarea experților, instanța de apel pronunțat hotărârea fără a intra în cercetarea fondului apelului, fiind incident cazul de recurs de casare cu trimitere spre rejudecare prev. de art. 312 alin. 5 Cod procedură civilă.
În rejudecare, instanța de apel va avea în vedere că în cauză se ridică o problemă de calitate a construcției (modificare) realizată, având un grad ridicat de complexitate, în așa fel încât aceasta nu poate fi rezolvată fără aplicarea și interpretarea dispozițiilor legale cuprinse în Legea 10/1995 privind calitatea în construcții, ce stabilește ca regulă de bază că în acest domeniu numai statul exercită controlul prin organismele sale, cu privire la aplicarea unitară a legii calității construcțiilor în toate etapele si componentele sistemului, potrivit art. 30.
Prin această lege se instituie sistemul calitatii in constructii, care să conducă la realizarea si exploatarea unor constructii de calitate corespunzătoare, in scopul protejării vieții oamenilor și a bunurilor acestora.
Sistemul calitatii in constructii reprezintă ansamblul de structuri organizatorice, responsabilități, regulamente, proceduri si mijloace, care concură la realizarea calitatii constructiilor in toate etapele de concepere, realizare, exploatare si postutilizare a acestora.
Prin urmare, în baza art. 312 alin. 1 teza I, alin. 2 teza II se va adm,ite recursul de față ca fondat, se va casa decizia atacată și se va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, Tribunalul Gorj - care va proceda în consecință.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâții, împotriva deciziei civile nr. 234 din 6 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosar nr-, în contradictoriu cu reclamanții,.
Casează decizia susmenționată și trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul Gorj.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 13 noiembrie 2008.
Președinte Judecător Judecător
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.
4 ex/12.12.08
Tehn.red.
Președinte:Gabriela IonescuJudecători:Gabriela Ionescu, Tatiana Rădulescu, Maria Cumpănașu
