Obligație de a face. Decizia 978/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA NR.978
Ședința publică din data de 30 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Andra Corina Botez
JUDECĂTORI: Andra Corina Botez, Veronica Grozescu Cristina
- -- -
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de reclamantul, domiciliat în C,- jud.C, împotriva deciziei civile nr. 242/31 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâții ORAȘUL S- prin primar și PRIMARUL ORAȘULUI S, cu sediul în S,- jud.
La apelul nominal făcut în ședință publică la prima strigare a cauzei au lipsit părțile.
Curtea, având în vedere că niciuna dintre părți nu este prezentă în cauză, iar dosarul a fost luat în ordine, consideră că se impune lăsarea cauzei la a doua strigare pentru a da posbilitatea părților să se prezinte.
La apelul nominal făcut în ședința publică la a doua strigare a cauzei au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea, reținând că la dosar nu s-a depus taxa judiciară de timbru și nici timbru judiciar, ci doar o copie xerox a taxei judiciare de timbru și având în vedere că prin cererea de chemare în judecată s-a solicitat judecata cauzei în lipsă, în baza disp.art.137 Cod pr.civilă invocă din oficiu excepția insuficientei timbrări a recursului declarat de reclamantul, având în vedere disp. disp.art.9 alin.2 din OG32/1995 coroborat cu art.20 din Legea nr.146/1997 și rămâne în pronunțare asupra acesteia.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului civil de față;
Prin acțiunea civila înregistrata sub nr.1739/310/25.10.2007 la Judecătoria Sinaia, reclamantul a chemat in judecata pe pârâții Orașul S - prin Primar și Primarul Orașului S, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună obligarea pârâților sa construiască bustul si soclul statuar pentru eroul național în Parcul Central din S, iar in caz de
refuz să fie autorizat sa execute aceste lucrări pe cheltuiala pârâților, precum și obligarea acestora din urma la plata cheltuielilor de judecata.
A arătat reclamantul în motivarea acțiunii că, deși a solicitat pârâților amplasarea monumentului comemorativ in amintirea eroului, străstrăbunicul său, aceștia au refuzat să-l construiască.
Prin întâmpinarea formulată la data de 10.12.2007 pârâții au invocat excepțiile lipsei calității procesuale active a reclamantului si a lipsei calității lor procesuale pasive in condițiile in care reclamantul nu a făcut dovada niciunui drept cu privire la monumentul comemorativ, iar aceștia nu au nicio calitate in instituirea unei asemenea obligații in sarcina lor.
La data de 22.01.2008 Judecătoria Sinaiaa pronunțat sentința civilă.nr.66 prin care a admis excepția insuficientei timbrări a acțiunii, anulând ca netimbrată acțiunea formulata de reclamant.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut, în esență, că, deși, la data de 10.12.2007 reclamantului i s-a pus in vedere sa timbreze acțiunea cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 19 lei, acesta nu a achitat-o, împrejurare în care
s-a făcut aplicarea disp.art.20 din 146/1997.
Impotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie, solicitând admiterea apelului, desființarea sentinței si trimiterea cauzei spre rejudecare.
În motivarea cererii sale, reclamantul a arătat ca a formulat cerere de strămutare a acțiunii la ICCJ pentru motive de bănuiala legitima, sens in care a solicitat suspendarea cauzei si ca in mod eronat i-a fost anulată cererea ca netimbrata, instanța nepronunțându-se în prealabil asupra cererii de suspendare.
Pe rolul Tribunalului Prahova, cauza a fost înregistrata sub nr. 1739/310/ 24.03.2008.
După analizarea probatoriului, Tribunalul Prahovaa pronunțat la data de 06.05.2008 decizia civilă nr.256 prin care admis apelul declarat de reclamant, a desființat in tot sentința atacata si a trimis cauza spre rejudecare la Judecătoria Sinaia.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de apel a reținut, în esență, că reclamantul a achitat taxele de timbru si timbru judiciar aferente obiectului acțiunii, cu ocazia promovării apelului, motiv pentru care s-a impus admiterea apelului.
Pe rolul Judecătoriei Sinaia cauza a fost reînregistrată sub nr. 1087/ 310/ 31.07.2008.
În urma administrării probelor cu acte, Judecătoria Sinaiaa pronunțat sentința civilă nr.1398/27.11.2008 prin care a respins ca neîntemeiata acțiunea formulata de reclamant împotriva pârâților.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut ca în cauză nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.5, 9 din Legea nr.120/2006 privind monumentele de for public, întrucât nu exista toate avizele și autorizațiile prevăzute de lege pentru amplasarea soclului in litigiu.
mpotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul criticând-o pentru neegalitate si netemeinicie, solicitând admiterea apelului, schimbarea in tot a sentinței in sensul admiterii acțiunii.
În motivarea apelului său, reclamantul a arătat că la dosar, există acte doveditoare privind construcția monumentului in litigiu si ca acestea nu au fost avute în vedere, monumentul fiind edificat legal in 2000, fără niciun aviz de la Ministerul Culturii si cultelor, fiind ulterior demolat ilegal de primărie, iar pe terenul respectiv s-a edificat un restaurant, fiind astfel tăiați brazii si distrus terenul Parcului
La Tribunalul Prahova, cauza a fost înregistrata sub nr. 1087/310/20.01.2009.
După administrarea probatoriilor Tribunalul Prahovaa pronunțat decizia civilă nr. nr. 242/31.03.2009 prin care a respins ca nefondat apelul declarat de reclamantul.
Pentru a pronunța această decizie tribunalul a reținut că, potrivit adreselor nr.1175/2005, 20/2000, 46/2009, autorizației de construcție nr.202/2000, și certificatelor de urbanism nr.210/2000, 45/2003, 19/2005, reclamantul a fost autorizat în 2000 sa execute un soclu statuar în Parcul orașului S pentru eroul național și sa amplaseze acest bust, însă nu exista niciun aviz estetic obligatoriu din partea Comisiei Naționale pentru de Public, proprietarul terenului având obligația pentru reamplasarea monumentului in litigiu, sa prezinte o documentație in acord cu anexa nr.3 la Ordinul Ministrului Culturii si Cultelor nr.2356/2006, in lipsa acestui aviz nefiind posibilă reamplasarea monumentului.
A apreciat tribunalul că disp.art.5, 9 din Legea nr. 120/2006 stipulează ca amplasarea monumentelor de interes public se va realiza cu respectarea tuturor prevederilor legale in vigoare privind urbanismul, autorizarea executării lucrării de construcție si cu avizul privind concepția artistica a monumentului de for public emis de sau, după caz, de serviciile acestuia, in baza unei analize întocmite de către Comisia Naționale pentru de Public (), sau, pe comisiile zonale ale acesteia.
A mai reținut instanța de apel că, atât timp cât nu există nicio dovadă privind obținerea avizului estetic de la, întocmirea documentației necesare pentru obținerea acestuia, a celorlalte documente in acest sens, înseamnă ca pârâții nu pot fi obligați să construiască bustul ( soclul statuar în litigiu ) sau sa fie autorizat reclamantul în vederea executării unei asemenea lucrări artistice, astfel că, in mod corect instanța de fond a apreciat situația de fapt si a respins acțiunea întrucât nu sunt îndeplinite condițiile prev.de art.5 din 120/2006.
Cu privire la motivele invocate de către reclamant, conform cărora la dosar, există acte doveditoare privind construcția monumentului in litigiu si ca nu s-a ținut seama de realitatea actelor depuse la dosar, monumentul fiind edificat legal in 2000, fără niciun aviz de la Ministerul Culturii si Cultelor, tribunalul le apreciază ca nefondate, deoarece existenta unor autorizații sau certificate de urbanism pentru edificarea monumentului nu constituie, potrivit dispozițiilor legii speciale, dovezi pentru instituirea obligației in sarcina paraților si nu suplinesc aceste condiții care au un caracter obligatoriu.
Concluzionând, tribunalul reține că apărările reclamantului, potrivit cărora monumentul a fost demolat ilegal de primărie, iar pe teren s-a edificat un restaurant, după tăierea brazilor și distrugerea Parcului S, nu pot fi avute în vedere, întrucât la dosar nu există nicio probă în acest sens, iar pârâții nu pot fi obligați la executarea lucrărilor respective, atât timp cât nu exista nicio dispoziție legală care sa instituie in sarcina acestora o asemenea obligație.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate, susținând că la dosar există toate avizele și aprobările necesare construirii monumentului respective.
Consideră că pentru construirea monumentului nu este necesară vreo aprobare Ministerului Culturii, cu atât mai mult cu cât demolarea acestuia a fost făcută ilegal, iar el, reclamantul, nu a putut recupera materialele rezultate în urma acestei acțiuni.
Solicită admiterea recursului, modificarea în tot a hotărârilor pronunțate de instanțele anterioare, cu trimiterea cauzei spre rejudecare în vederea completării probatoriilor, iar în subsidiar obligarea pârâților să construiască bustul și soclul statuar pentru eroul național, iar în caz de refuz să fie autorizat recurentul să efectueze aceste lucrări pe cheltuiala pârâților.
În drept recursul a fost întemeiat pe disp.art.304 pct.5 și 9 Cod pr.civilă.
La data de 28.09.2009 recurentul a depus la dosar precizări scrise la care a atașat și o fotocopie a chitanței pentru achitarea taxei de timbru în cuantum de 4,50 lei.
Intimații nu au fost reprezentați în instanță și nu au depus întâmpinare, deși au fost citați cu această mențiune, conform disp.art.308 alin.2 Cod pr.civilă.
La termenul de judecată din data de 30 noiembrie 2009, Curtea, din oficiu, în temeiul art.137 Cod pr.civilă, rap. la art. 9 alin.2 din, 32/1995, coroborat cu art.20alin.3 din Legea 146/1997 a invocat excepția de insuficientă timbrare a recursului.
Se constată, sub acest aspect, că deși a fost citat cu mențiunea de a depune timbru judiciar de 0,15 lei, astfel cum rezultă din dovada de îndeplinire a procedurii de citare aflată la fila 21 dosar recurs, reclamantul nu și-a îndeplinit această obligație, la dosar neexistând la data pronunțării prezentei decizii timbrul judiciar menționat.
În acest context, având în vedere disp.art.9 din nr.OG32/1995, care prevăd că în cazul netimbrării cererii cu timbru judiciar se va proceda conform prevederilor legale referitoare la taxa de timbru, Curtea, în temeiul art.137 Cod pr.civilă rap. la art.9 din OG32/1995 coroborat cu art.20 alin.3 din Legea 146/1997, va anula recursul ca insuficient timbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Anulează ca insuficient timbrat recursul declarat de reclamantul, domiciliat în C,- jud.C, împotriva deciziei civile nr. 242/31 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâții ORAȘUL S- prin primar și PRIMARUL ORAȘULUI S, cu sediul în S,- jud.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 30 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Andra Corina Botez, Veronica Grozescu Cristina
- - - - - - -
GREFIER,
Red.grefier
5 ex/09.12.2009
nr- Judec.
nr- Trib.
,
operator de date cu caracter personal
număr notificare 3120
Președinte:Andra Corina BotezJudecători:Andra Corina Botez, Veronica Grozescu Cristina
