Ordonanță președințială. Speță. Decizia 149/2008. Curtea de Apel Alba Iulia

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ Nr. 149/2008

Ședința publică de la 02 Mai 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Daniela Mărginean

JUDECĂTOR 2: Cristina Gheorghina Nicoară

JUDECĂTOR 3: Augustin Mândroc

Grefier - -

Pe rol se află soluționarea recursului declarat de către pârâtul- reclamant reconvențional împotriva deciziei civile nr.103 din 13 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar cu nr.unic - având ca obiect ordonanță președințială.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul asistat de avocat, intimații și, și avocat pentru reclamanții intimați și, lipsind aceștia.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul este motivat și netimbrat.

Avocat pentru recurent depune la dosar timbre judiciare de 0,3 lei și chitanță în cuantum de 8 lei reprezentând taxa de timbru datorată.

Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Avocat solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, casarea hotărârii pronunțate de Tribunalul Sibiu și trimiterea cauzei spre rejudecare în apel iar în subsidiar casarea ambelor hotărâri și trimiterea cauzei la Judecătoria Sibiu pentru a se pronunța diferit pentru fiecare cerere. În continuare arată că își susține motivele de recurs invocate în scris. Arată, în esență, că obiectul dedus judecății a fost reținut greșit ca fiind ordonanță președințială, obiectul cauzei fiind stabilirea liniei de graniță dintre proprietăți și nu ordonanță președințială întrucât nu a fost demonstrată urgența. Mai susține că în mod greșit a fost calificată calea de atac în recurs- cu 5 zile de la pronunțare întrucât instanța de fond s-a pronunțat în sentință și asupra cererii reconvenționale care ar fi avut două căi de atac-apel și recurs,în 15 zile de la comunicare. Este de părere că în mod greșit au fost obligați la plata cheltuielilor de judecată care depășesc valoarea obiectului dedus judecății. Solicită cheltuieli de judecată.

Avocat pentru reclamanții intimați solicită respingerea recursului ca fiind inadmisibil, toate considerentele susținute de recurenți fiind de prisos întrucât nu este admisibil recurs la recurs, neputându-se antama fondul cauzei. Învederează că Tribunalul în mod corect a soluționat recursul, pronunțându-se pe excepția tardivității declarării acestuia, iar instanța de fond a admis ordonanța președințială și a respins ca inadmisibilă cererea reconvențională, de unde derivă și calea de atac ca fiind recursul-în 5 zile de la pronunțare. Solicită cheltuieli de judecată.

CURTEA DE APEL

Asupra recursului civil de față reține următoarele:

Prin sentința civilă 5284/30 oct.2007, Judecătoria Sibiua admis cererea de ordonanță președințială și în consecință:

A obligat pârâtul să permită accesul în curtea imobilului situat în comune, sat nr.269 jud.Sibiu (imobil aflat în proprietatea pârâtului), în mod provizoriu, pe durata reparațiilor necesare și urgente, pe care reclamanții trebuie să le efectueze pe peretele imobilului, proprietatea acestora, situat administrativ în comuna sat nr.268 jud.Sibiu. A obligat pârâtul la plata sumei de 710,3 lei cheltuieli de judecată.

A respins cererea reconvențională formulată de către pârâtul în contradictoriu cu reclamanții pârâți reconvenționali și.

A luat act de renunțarea la judecată a reclamanților și împotriva pârâților și, ambii domiciliați în comuna sat nr.28 jud.Sibiu. A obligat reclamanții la plata sumei de 500 lei cheltuieli de judecată către pârâții și.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut, în esență, că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.581 Cod procedură civilă pentru admisibilitatea cererii de ordonanță președințială însă cererea reconvențională este inadmisibilă în cadrul acestei proceduri speciale.

Împotriva acestei hotărâri au declarat apel la data de 6.11.2007 pârâții, și solicitând modificarea acesteia în sensul respingerea cererii de ordonanță președințială și admiterea cererii reconvenționale. Cu cheltuieli de judecată.

În motivele de apel se arătau următoarele:

-sentința este nelegală pentru că nu poartă număr

-sentința este nelegală cu privire la calea de atac și termenul în care se poate exercita aceasta

-pe fondul cauzei nu există urgență nefiind admisibilă ordonanța președințială.

Intimații nu au depus întâmpinare însă, prin apărător, au invocat excepția tardivității declarării și motivării recursului.

Potrivit prevederilor art.137 alin.(1) cod procedură civilă Tribunalul a analizat mai întâi excepția invocată.

Astfel, hotărârea atacată a fost pronunțată la data de 30.10.2007 putând fi atacată conform art.582 alin.1 cod procedură civilă, cu recurs în 5 zile de la pronunțare. Pârâții au declarat recursul la 6.11.2007 ori ultima zi a termenului de recurs era 5.11.2007.

Deși au avut apărare calificată recurenții nu au solicitat repunerea în termen, context în care puteau fi analizate susținerile lor referitoare la condițiile în care au luat cunoștință despre hotărâre, ci au insistat în recalificarea drept apel a căii de atac în cauză.

Așa fiind, s-a constatat că față de prevederile art.103 alin.1 teza I, art.582 alin.2 și 312 Cod procedură civilă, excepția este fondată și a fost admisă.

Prin Decizia civilă nr.103/13 februarie 2008 Tribunalului Sibiu pronunțată în dosarul nr.- recursul a fost respins ca tardiv declarat iar recurenții au fost obligați în solidar să plătească intimaților și suma de 1500 lei cheltuieli de judecată.

Împotriva deciziei a declarat recurs pârâtul, criticând hotărârea atacată pentru nelegalitățile prevăzute de art.304 pct.1, 3, 7, 8 și 9 cod procedură civilă, solicitând admiterea recursului și casarea hotărârii cu trimitere spre o nouă judecată. În dezvoltarea motivelor de recurs a susținut în esență că în mod greșit Tribunalul a calificat calea de atac ca fiind recursul și nu apelul având în vedere obiectul acțiunii reconvenționale-care este grănițuire, și care este o acțiune în a face supusă căilor de atac ale apelului și apoi a recursului și pentru care, termenul de a ataca hotărârile este de 15 zile de la comunicare și nu de 5 zile. Că, instanța de fond trebuia să disjungă cererea principală de cea reconvențională și de altfel a stabilit greșit calea de atac a recursului cu termen de depunere în 5 zile de la pronunțare pentru ambele cereri.

Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor invocate cât și din oficiu în baza art.306 alin.2 cod procedură civilă, instanța constată că Tribunalul a pronunțat o decizie legală.

Obiectul cererii principale este acela ca prin ordonanță președințială recurentul și părinții acestuia să fie obligați să permită intimaților să-și repare zidul casei lor (de foc) dinspre proprietatea reclamanților, cu execuție deîndată și fără somație.

În apărare, recurentul proprietar și părinții acestuia (care nu sunt proprietarii imobilului) au solicitat să-și retragă streșina casei, construită fără autorizație valabilă și cu încălcarea liniei de graniță, prin depășirea ce se poate face () și pe calea ordonanței președințiale.

În mod corect ambele instanțe au calificat cele două cereri- principală și reconvențională- ca fiind ordonanță președințială, astfel că în mod corect a fost stabilită calea de atac ca fiind cea a recursului.

Potrivit art.582 alin.1 cod procedură civilă, termenul de recurs este de 5 zile de la pronunțare în cauzele în care ordonanța a fost soluționată cu citarea părților.

Prin decizia atacată, Tribunalul a respins recursul ca fiind tardiv introdus, reținând corect că pronunțarea sentinței a avut loc la 30 octombrie 2007 și care expira la 5 noiembrie 2007, în timp ce recursul a fost declarat cu depășirea acestui termen, re4spectiv la 6 noiembrie 2007.

Fiind vorba de o hotărâre irevocabilă, aceasta nu mai poate fi atacată cu recurs, în cauză fiind aplicabile și dispozițiile art.282 ind.1 cod procedură civilă.

Fiind vorba de o ordonanță președințială, aceasta are caracter vremelnic, iar recurentului nu i se creează autoritate de lucru judecat, având la îndemână o acțiune în grănițuire și retragerea streșinii, întemeiată pe dispozițiile art.584 cod civil.

De reținut că prin cererea reconvențională la ordonanța președințială, nu s-a cerut grănițuirea dintre cele două imobile ci doar retragerea streșinii, tot pe calea ordonanței președințiale.

Față de aceste considerente, recursul se privește a fi inadmisibil urmând ca în baza art.312 alin.1 cod procedură civilă, să fie respins.

Văzând și art.274 cod procedură civilă, recurentul urmează a fi obligat să plătească intimaților suma de 1000 lei cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând onorariu de avocat, conform chitanțelor de la dosar.

Pentru aceste motive,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca inadmisibil recursul declarat de pârâtul, împotriva deciziei civile nr.103/13 februarie 2008 Tribunalului Sibiu, pronunțată în dosar nr.-.

Obligă pe recurent să plătească intimaților și suma de 1000 lei cheltuieli de judecată în recurs.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 02 Mai 2008.

Președinte,

- -

Judecător,

- - -

Judecător,

- -

Grefier,

- -

Red.

Dact.2ex/ 07 Mai 2008

Jud.rec.

Jud.fond

Președinte:Daniela Mărginean
Judecători:Daniela Mărginean, Cristina Gheorghina Nicoară, Augustin Mândroc

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Ordonanță președințială. Speță. Decizia 149/2008. Curtea de Apel Alba Iulia