Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 151/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 151/2008
Ședința publică de la 02 Mai 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniela Mărginean
JUDECĂTOR 2: Cristina Gheorghina Nicoară
JUDECĂTOR 3: Augustin Mândroc
Grefier - -
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de către reclamanta împotriva deciziei civile nr.375 din 10 decembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr- având ca obiect Legea 10/2001, în contradictoriu cu pârâții intimați, PRIMĂRIA COMUNEI.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reclamanta recurentă asistată de avocat, lipsind intimații.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul este motivat și timbrat, cauza fiind amânată de la termenul anterior la cererea avocatului recurentei.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Avocat solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, casarea hotărârilor pronunțate de instanța de fond și cea de apel ca fiind nelegale și netemeinice, și trimiterea cauzei spre rejudecare la Judecătoria Sibiu. În subsidiar solicită casarea hotărârilor și în rejudecare admiterea acțiunii așa cum a fost formulată. Învederează că și-a întemeiat recursul pe prevederile art.404 pct.7 cod procedură civilă, instanțele interpretând eronat actul dedus judecății și au aplicat greșit legea. În continuare susține motivele de recurs invocate în scris, arătând, în esență, că imobilul în litigiu nu se încadrează în categoria celor preluate abuziv, din toate probele administrate la dosar a rezultat buna credință a reclamantei iar potrivit art.45 al.1 reclamanta are dreptul la imobil dobândit în temeiul Legii 112/1995. Solicită cheltuieli de judecată.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față,
Constată că prin sentința civilă nr.369/2007 Judecătoria Avriga respins contestația formulată de contestatoarea în contradictoriu cu intimații și Primăria comunei având ca obiect anularea dispoziției nr.28/2006 emisă de primarul comunei.
Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut că prin dispoziția nr.74 din 12.11.2001 a Primăriei comunei s-a respins cererea de restituire în natură formulată de intimatul a imobilului situat în comuna nr.159, înscris în CF 2872 nr.top.49/1, 50/1, motivat de faptul că a fost înstrăinat în condițiile Legii 112/1995.
Prin decizia civilă nr.359/2003 a Curții de APEL ALBA IULIA, a fost anulat contractul de vânzare-cumpărare nr.336/1996 încheiat între Consiliul Local și reclamanta, dispunându-se restabilirea situației anterioare de carte funciară.
În raport de situația nou creată, Tribunalul Sibiu, legal sesizat, prin sentința civilă nr.66/27.10.2003, irevocabilă prin respingerea apelului și recursului, a anulat dispoziția și a obligat Primarul comunei să emită o nouă dispoziție de restituire în natură a imobilului înscris în CF 2872, nr.top.49/1, 50/1, pe numele lui.
Conformându-se acestei hotărâri și în temeiul acesteia, Primarul comunei a dispus restituirea imobilului în cauză intimatului prin decizia nr.28/8.03.2006.
A dispune anularea acestei decizii, ar presupune o hotărâre dată în contra principiului autorității de lucru judecat, de care se bucură hotărârea sus menționată, care a statuat în contradictoriu cu toate părțile în proces, principiu consacrat de art.1200 cod civil și de art.6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel contestatoarea solicitând desființarea sentinței și rejudecând să se modifice Dispoziția nr.28/2006 emisă de Primarul comunei în sensul acordării de măsuri reparatorii prin echivalent în raport de despăgubirile civile primite de la Statul și scăderea valorii imobilului prin investițiile făcute de apelantă.
În motivarea apelului se arată că:
-intimatul nu are cetățenia română deci nu poate beneficia de 1007 mp teren;
-imobilul a fost abandonat în 1976 și preluat de Statul Român;
-terțul chiriaș în imobil are un interes și calitate procesuală activă pentru a invoca nulitatea absolută a dispoziției de restituire în natură;
-restituirea în natură e nefondată dacă petentul a beneficiat de despăgubiri din partea Statului;
-prin dispoziția de restituire în natură nu s-au reținut investițiile făcute de apelantă și un drept de retenția în favoarea acesteia.
Prin decizia civilă nr.375/2007, Tribunalul Sibiua respins apelul declarat de apelanta împotriva sentinței civile nr.369/2007 a Judecătoriei Avrig, pe care a păstrat-o.
Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut și motivat următoarele:
Prima instanță a reținut în mod corect că litigiul de față a fost tranșat prin decizia civilă 359/2003 a Curții de APEL ALBA IULIA prin care a fost anulat contractul de vânzare cumpărare al apelantei. Ca urmare imobilul în litigiu a revenit în proprietatea Statului și era normal ca acesta să-l restituie fostului proprietar, cu atât mai mult cu cât există și o hotărâre judecătorească irevocabilă în acest sens (sentința civilă nr.66/2003 a Tribunalului Sibiu ).
Astfel, dispoziția atacată de apelantă are la bază o serie de hotărâri judecătorești irevocabile iar apelanta nu a indicat nici un motiv întemeiat de nulitate a acestui act.
În ceea ce privește eventualele investiții efectuate de apelantă în imobil, acestea nu justifică anularea dispoziției, ci apelanta are dreptul să fie despăgubită funcție de modul de preluare a imobilului de către Statul Român, conform Legii nr.10/2001.
Împotriva acestei ultime hotărâri a declarat recurs reclamanta, invocând în drept prevederile art.404 pct.8 cod procedură civilă.
În expunerea criticilor întemeiate pe art.304 pct.8 cod procedură civilă, recurenta arată următoarele:
-modificarea dispoziției 28/2006 se impune fără a încălca principiul autorității de lucru judecat, ca urmare a modificărilor Legii 10/2001 prin Legea 247/2005.
-imobilul nu se încadrează în categoria celor preluate abuziv în sensul art.2 din Legea 10/2001 așa cum a fost modificată prin Legea 247/2005.
Reclamanta a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului în litigiu prin contract de vânzare-cumpărare în calitate de chiriaș conform art.9 din Legea 112/1995.
-buna credință a reclamantei în momentul încheierii contractului nu a fost contestată de către instanța de fond și apel din acest proces.
-conform art.20 alin. 2 din Legea 10/2001 prevede situația în care imobilul a fost vândut cu respectarea prevederilor Legii 112/1995.
-hotărârile pronunțate rămase definitive și irevocabile sunt nelegale.
În expunerea criticilor întemeiate pe prevederile art.304 pct.9 Cod procedură civilă (deși recurenta nu indică acest temei de drept ci din eroare art.404 pct.8 și 9 Cod procedură civilă) se arată următoarele:
-intimatul nu poate beneficia de teren agricol intravilan întrucât nu are cetățenia română.
-prin adresa nr.245/2006 a Primăriei comunei rezultă că imobilul a fost abandonat în 1975.
Recurenta mai arată că nu împărtășește aprecierea intimatului din întâmpinare în sensul că contestatoarea nu avea calitate procesuală activă pentru anularea dispoziției.
-Intimatul nu era îndrituit la restituire întrucât a primit despăgubiri din partea statului, s-a întabulat în CF deși era notat procesul și nu a fost obligat la sporul de valoare adus imobilului și nu s-a prevăzut dreptul de retenție în favoarea fostei chiriașe.
Prin întâmpinare, intimatul a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
În recurs nu s-au depus înscrisuri noi.
Examinând hotărârea atacată prin prisma criticilor formulate Curtea constată recursul nefondat pentru următoarele considerente:
-În primul rând a de precizat că motivele de recurs sunt identice cu motivele de apel și au fost examinate de instanța de apel, astfel că reluarea acestora a condus și la inadvertențele privind motivarea în drept a recursului, indicându-se dispozițiile art.404 pct.8 cod procedură civilă.
Astfel, prin motivele de recurs, identice cu cele din apel, nu se critică nelegalitatea hotărârii pronunțate de instanța de apel ci a celei pronunțate de instanța de fond, aspecte analizate de Tribunalul Sibiu în calea de atac a apelului.
Prin urmare, din acest punct de vedere recursul apare ca nemotivat atât în fapt cât și în drept.
Curtea constată că instanța de apel a pronunțat o hotărâre legală.
Susținerile recurentei întemeiate pe prevederile art.304 pct.8 cod procedură civilă (404 pct.8) sunt de neprimit întrucât au fost analizate de instanțele care au pronunțat hotărârea de anulare a contractului de vânzare-cumpărare al imobilului și care au dispus restituirea în natură a imobilului, aspecte care au intrat în puterea lucrului judecat, așa cum corect a reținut instanța de apel.
A susține în fața instanței de recurs că respectivele hotărâri sunt nelegale, este de neprimit, atâta timp cât aceste hotărâri nu au fost desființate pe căile ordinare sau extraordinare de atac.
A invoca buna credință în prezentul proces și alte aspecte referitoare la imobilul în litigiu atâta timp cât aceste împrejurări au fost analizate în procesele anterioare, e vădit neîntemeiat.
Mai mult, cum contractul de vânzare-cumpărare al recurentei cu referire la imobilul în litigiu, a fost anulat irevocabil prin hotărâre judecătorească, recurenta nu are nici un interes în promovarea prezentului proces, de anulare a dispoziției de restituire în natură. Mai e de menționat că referirea la poziția intimatului din întâmpinare excede prezentul recurs atâta timp cât instanțele de fond nu au reținut excepția invocată.
Corect a reținut instanța de apel că pretențiile reclamantei referitoare la investițiile efectuate la imobil și dreptul de retenție pot fi valorificate pe calea dreptului comun. Aceste aspecte exced prezentul recurs întrucât nu au constituit obiect al cererii de chemare în judecată și nu sunt motive prevăzute de legea 10/2001, de nulitate a dispoziției emisă în temeiul acestei legi.
Pentru considerentele expuse, Curtea, în temeiul art.312 cod procedură civilă respinge ca nefondat prezentul recurs.
Față de dispozițiile art.274 cod procedură civilă, în cauză nu se vor acorda cheltuieli de judecată întrucât intimatul, deși le-a solicitat în întâmpinare, nu a făcut dovada acestora.
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de către reclamanta împotriva deciziei civile nr.375/2007 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr-.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 02.05.2008.
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.
Dact.2ex/9.05.2008
Jud..
Jud.fond
Președinte:Daniela MărgineanJudecători:Daniela Mărginean, Cristina Gheorghina Nicoară, Augustin Mândroc
