Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 148/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 148/2008
Ședința publică de la 02 Mai 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniela Mărginean
JUDECĂTOR 2: Cristina Gheorghina Nicoară
JUDECĂTOR 3: Augustin Mândroc
Grefier - -
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de reclamanții și G împotriva deciziei civile nr.185/A/2007 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar civil nr- având ca obiect acțiune în constatare, în contradictoriu cu pârâții intimați G- -prin.., prin.., și.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reclamanții recurenți G și asistați de avocat, lipsind intimații.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul este motivat și timbrat, cauza fiind amânată de la termenul anterior la cererea avocatei recurenților.
Avocat învederează că, după câte cunoaște, intimata este plecată de mai multe luni în Spania.
Instanța constată îndeplinită procedura de citare cu aceasta și, nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Avocat pentru reclamanții recurenți solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat în scris, casarea hotărârilor pronunțate de instanța de apel și cea de fond și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, pentru a se pronunța pe fondul cauzei. În continuare susține motivele de recurs invocate în scris arătând, în esență, că în mod greșit instanțele au constatat inadmisibilitatea acțiunii reclamanților în reducțiune testamentară, reținând incidența autorității de lucru judecat. Solicită cheltuieli de judecată onorariul avocațial.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față reține următoarele:
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Alba Iulia sub nr-, reclamanții G și au chemat în judecată pe pârâții G prin reprezentant legal, -prin reprezentant legal și, solicitând ca prin hotărâre judecătorească:
-să se constate că au calitatea de moștenitori rezervatari ai defunctului reclamanta în calitate de soție supraviețuitoare și reclamantul G în calitate de fiu, rezerva lor succesorală fiind cota de 1/8 (3/24) părți pentru și cota de 8/24 părți pentru G din moștenirea lăsată de către defunctul.
-să se constate încălcată rezerva lor succesorală la care au dreptul din moștenirea după defunctul lor soț și tată prin testamentul autentic nr.4685/21 decembrie 1999 testat în favoarea defunctului lor copil și frate și a fostei sale soții.
-să se dispună reducțiunea liberalității efectuate, în favoarea legatarilor cu titlu particular pârâții și a defunctului, prin testamentul menționat, la limita cotității disponibile.
Prin sentința civilă 1785/2007 Judecătoria Alba Iuliaa respins acțiunea reclamanților pentru reducțiunea testamentului, reținând că excepția invocată de pârâți este întemeiată, însă ca o excepție de inadmisibilitate a cererii de față.
Astfel s-a reținut că prin sentința civilă 2145/2006 Judecătoria Alba Iuliaa admis cererea reclamanților, prin reprezentantul legal, împotriva pârâților G și, în parte cerere reconvențională formulată de reclamanta reconvențională.
A fost anulat certificatul de moștenitor nr.111/24.12.2003 eliberat de BNP în dosarul succesoral nr.129/2003.
S-a constatat că reclamanta reconvențională împreună cu defunctul său soț au dobândit în cote egale de părți imobilul înscris în CF 3059 Oarda nr.top.2622/1 casă și arător de 1341 mp.
S-a constatat că masa succesorală a defu7nctului decedat la 21.12.2003 se compune din:
-cota de părți înscris în CF 3059 Oarda nr.top.2622/1,
-suma de 4000 RON cu dobânzile aferente înscrisă în depozitul la termen cu fixă a dobânzii având seria - nr.-, număr de contract și număr de cont 1530 deschis la CEC-Sucursala A
S-a constatat că moștenitorii defunctului sunt:
-reclamanta în cotă de părți în calitate de legatar universal;
- în cotă de părți în calitate de legatar universal:
S-a constatat că moștenitorii legali ai defunctului decedat la 18.12.2004 sunt:
- G în calitate de fiu în cotă de părți;
- în calitate de fiu în cotă de părți.
S-a constatat că asupra imobilului înscris în CF 3059 Oarda, nr.top.2622/2 sunt coproprietari:
-reclamanta reconvențională în cotă de 4/8 părți;
-reclamanta în cotă de 2/8 părți;
-reclamantul G (minor) în cotă de 1/8 părți;
-reclamantul (minor) în cotă de 1/8 părți.
S-a dispus sistarea stării de indiviziune asupra bunurilor succesorale4, stabilindu-se sulta corespunzătoare diferenței valorice a bunurilor atribuite. Sentința a devenit irevocabilă la 13.10.2006, prin respingerea recursului declarat de reclamanta reconvențională și reclamanții principali, prin decizia civilă nr.635/2006 a Tribunalului Alba.
Cu toate că rezerva succesorală și mijlocul de apărare sunt reglementate prin dispoziții de regulă imperativă, totuși reducțiunea nu operează de drept. Ea trebuie invocată ca beneficiu de moștenitor rezervatar, prin cerere separată.
Reclamanții nu au înțeles să solicite, în cadrul procedurii succesorale din dosarul nr.4344/2005 al Judecătoriei Alba Iulia, reducțiunea liberalității testamentare, deși instanța le-a pus în vedere că trebuie să o facă, la termenul din 1.02.2006. Întrucât nu au invocat, pe cale de excepție sau prin cerere reconvențională, reducțiunea liberalității, așa încât a definit moștenirea pe baza dispozițiilor care reglementează succesiunea legală.
Odată definită succesiunea, pe baza devoluțiunii succesorale legale,prin hotărâre judecătorească, nu se mai pot repune în discuție drepturile succesorale, cu cerere separată și ulterioară de reducțiune a liberalității prin testament și recalcularea sultelor, potrivit art.847 cod civil.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanții, aducându-i critici de nelegalitate și netemeinicie.
Prin decizia civilă nr.185/A/2007, Tribunalul Albaa respins apelul declarat de și G împotriva sentinței civile nr.1785/2007 a Judecătoriei Alba Iulia.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de apel a reținut și motivat următoarele:
Potrivit art.847 cod civil "liberalitățile prin act sau între vii sau prin testament, când vor trece pesta partea disponibilă, vor fi reduse la această parte".
Cu toate că rezerva succesorală și mijlocul ei de apărare sunt reglementate prin dispozițiile, de regulă, imperative, totuși reducțiunea nu operează de drept, ea trebuie să fie invocată.
Ori, în speță, așa cum în mod corect a reținut instanța de fond, reclamanții nu au înțeles să-și valorifice dreptul la reducțiunea testamentului în cadrul procedurii succesorale dezbătute în dosar 4344/2005 al Judecătoriei Alba Iulia, deși li s-a pus în vedere în mod expres această posibilitate legală, împrejurare față de care prin sentința civilă 2145/2006 irevocabilă s-a dat eficiență testamentului în litigiu, întrucât doar reducțiunea liberalității excesive ar fi deschis calea devoluțiunii și spre moștenitorii legali.
Sub acest aspect, criticile apelanților sunt nefondate, instanța de fond întemeindu-și soluția tocmai pe împrejurarea că reducțiunea testamentului nu a fost invocată în cadrul dosarului în care s-a dezbătut succesiunea defunctului, reducțiune care, dacă ar fi fost solicitată, ar fi restrâns dreptul moștenitorilor testamentari la succesiune.
Împotriva acestei ultime hotărâri au declarat recurs reclamanții, invocând în drept prevederile art.304 pct.7 cod procedură civilă.
În expunerea criticilor recurenții arată că nelegal s-a respins ca inadmisibilă acțiunea întrucât prin sentința 2145/2006 nu s-a dispus reducțiunea testamentului astfel că nimic nu împiedică să fie valorificat dreptul de moștenitori legali rezervatari pe calea unei acțiuni separate.
Întrucât recurenții sunt moștenitori rezervatari ai defunctului, iar prin testamentul lăsat intimaților s-a încălcat rezerva, recurenții susțin că se impune reducțiunea testamentară în cauză în limita cotității disponibile.
Prin întâmpinare, intimatul a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
În recurs nu s-au depus înscrisuri noi.
Examinând hotărârea atacată prin prisma criticilor invocate, Curtea constată următoarele:
E de precizat că deși recurenții invocă în drept prevederile art.304 pct.7 cod procedură civilă, din dezvoltarea motivelor de recurs rezultă posibilitatea încadrării acestuia în motivul prevăzut de art.304 pct.9 cod procedură civilă, față de dispozițiile art.306 alin.2 cod procedură civilă.
Punctul 7 nu este incident întrucât pe de o parte hotărârea atacată cuprinde motivele pe care se sprijină și nu sunt contradicții în considerentele acesteia iar pe de altă parte nici nu se invocă aceste aspecte.
Analizând recursul din prisma dispozițiilor art.304 pct.9 cod procedură civilă, Curtea constată recursul nefondat pentru următoarele:
Corect a reținut și aplicat instanța de apel dispozițiile art.847 cod civil în sensul că reducțiunea nu operează de drept, ea trebuind să fie invocată.
Acțiunea în reducțiune testamentară formulată de moștenitorii rezervatari, poate fi exercitată înăuntrul termenului de prescripție pe cale principală sau incidentală.
Pe cale principală se pot invoca aceste dispoziții referitoare la rezervă, în situațiile în care moștenirea nu este deferită în baza testamentului, iar pe cale incidentală în situația valorificării testamentului de către moștenitorii testamentari.
Ori în speță, corect s-a reținut de către instanțele de fond că în procesul care a avut ca rezultat pronunțarea sentinței civile nr.2145/2006, proces ce a avut ca obiect tocmai succesiunea testamentară după defunctul, deși prezenții recurenți au fost parte în proces și li s-a pus în vedere posibilitatea solicitării reducțiunea testamentară până la limita cotității disponibile, aceștia nu au formulat acțiunea pe cale incidentală astfel că succesiunea s-a deferit în baza testamentului.
A solicita reducțiunea liberalității excesive, ulterior dezbaterii succesiunii, fiind parte în respectivul proces, este de neprimit, putând constitui un abuz de drept.
Potrivit dispozițiilor art.54 din Constituția României și art.970 alin.1 Cod civil dreptul subiectiv civil trebuie exercitat cu bună credință.
Pentru a caracteriza un drept subiectiv civil ca abuziv e necesară îndeplinirea cerinței ca dreptul să fie dirijat spre realizarea unui alt scop decât acela pentru care a fost recunoscut de lege, adică titularul să își exercite dreptul subiectiv civil în scopul de a vătăma un altul, de a-l șicana și dreptul să fie exercitat cu rea credință.
Ori în speță, acțiunea recurenților pare a face dovada existenței acestui abuz de drept în condițiile în care prezenta acțiune a fost introdusă ulterior predării succesiunii pe cale judiciară, urmare unui proces în care au fost părți și li s-a pus în vedere posibilitatea exercitării dreptului subiectiv civil, aspect ce rezultă chiar din considerentele sentinței civile nr.2145/2006, hotărâre ce a intrat în puterea lucrului judecat.
Pentru considerentele expuse, Curtea, în temeiul dispozițiilor art.312 cod procedură civilă va respinge ca nefondat prezentul recurs.
În cauză nu se vor acorda cheltuieli de judecată.
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de către reclamanții și G împotriva deciziei civile nr.185/A/2007 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar civil nr-.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 02.05.2008.
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.
Dact.2ex/ 12 Mai 2008
Jud..
Jud.fond
Președinte:Daniela MărgineanJudecători:Daniela Mărginean, Cristina Gheorghina Nicoară, Augustin Mândroc