Partaj bunuri comune. Jurisprudență. Decizia 367/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - partaj bunuri comune -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA NR. 367
Ședința publică din 17 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Frunză Sanda
JUDECĂTOR 2: Dumitraș Daniela
JUDECĂTOR 3: Plăcintă Dochița
Grefier - -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de pârâta domiciliată în D,- ). județul B, împotriva deciziei civile nr. 146 A din 3 iulie 2009 pronunțată de Tribunalul Botoșani în dosarul nr-.
Dezbaterile asupra recursului au avut loc în ședința publică din 10 noiembrie 2009, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie și când pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scris, pronunțarea s-a amânat pentru astăzi 17 noiembrie 2009, ora 12,00.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea adresată Judecătoriei Dorohoi la data de 20 mai 2008, înregistrată sub nr-, reclamantul a chemat în judecată pe pârâta pentru partajul bunurilor dobândite în timpul căsătoriei, constând din suprafața de 1323 mp teren, o casă din cărămidă, o anexă gospodărească din cărămidă și un grajd din chirpici, precum și suprafața de 2000 mp teren aferent, situate în municipiul D,-, județul
În motivarea cererii a arătat că a fost căsătorit cu pârâta din anul 1975 până în aprilie 2007, iar bunurile enumerate au fost dobândite prin contribuția lor egală.
Pârâta s-a declarat de acord cu sistarea stării de indiviziune, solicitând completarea masei bunurilor de împărțit cu un grajd din scândură cu fundație de beton, acoperit cu țiglă, construit în timpul căsătoriei.
După administrarea probelor, prima instanță prin sentința civilă nr. 473 din 24 martie 2009 a admis acțiunea și a sistat starea de codevălmășie a părților, atribuind reclamantului anexa gospodărească având două camere, bucătărie, baie, magazie, verandă și beci, grajdul din scândură, împrejmuire de 24,10 m și respectiv de 25,41 m, suprafața de 300 mp teren aferent construcțiilor și suprafața de 1234 mp teren, delimitate prin schița de la fila 134 dosar, în valoare totală de 55452,3 lei și 15.340 euro. Totodată, a atribuit pârâtei casa de locuit, anexa pentru animale, împrejmuire de 32,60 m și de 38,59 m și de 16,10 m, precum și suprafața de 1789 mp teren aferent, delimitat în schița depusă la dosar (fila 134), valoarea totală a lotului fiind de 73.348,32 lei și 17.890 euro.
Pentru echilibrarea valorică a loturilor pârâta a fost obligată să plătească reclamantului suma de 8948,01 lei și 1275 euro sultă. De asemenea, pârâta a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată de 1.359,5 lei.
La formarea și atribuirea loturilor, prima instanță a avut în vedere contribuția egală a părților la dobândirea bunurilor, opțiunile acestora și necesitatea ca fiecare lot să aibă suficientă deschidere la strada -, pentru a putea fi exploatate corespunzător.
Sentința a fost criticată în apel d e ambele părți din proces. Reclamantul a criticat varianta de lotizare a terenului aleasă de prima instanță, arătând că mai convenabilă este cea reflectată de schița de la fila 115 dosar, în care se respectă limitele terenului cumpărat și alipit fostei gospodării și i se majorează lotul atribuit cu 127,5 mp teren, cu diminuarea diferenței de valoare.
La rândul ei, pârâta a criticat varianta de lotizare a terenului, arătând că mai convenabilă este cea reflectată în schița de la fila 95 dosar de fond. De asemenea, a arătat că se impune reevaluarea construcțiilor în raport de gradul lor real de uzură, întrucât cea atribuită reclamantului a suferit însemnate îmbunătățiri, iar casa atribuită ei este degradată, în timp ce anexa pentru animale nu are valoare economică; că stabilirea valorii bunurilor în euro este nelegală.
Investit cu soluționarea apelurilor, Tribunalul Botoșani prin decizia nr. 146/A/3 iulie 2009 le-a admis și a schimbat parțial sentința atacată, atribuind reclamantului suprafața de 1323 mp teren, delimitată de punctele 9,10, 7, 15, 14, 13 în schița anexă nr. 1 la expertiza (fila 115 dosar fond), iar pârâtei suprafața de 1700 mp teren delimitată prin punctele 10, 15, 1, 2, 3, 4, 5 6, 11 în aceeași schiță, cu menținerea celorlalte dispoziții.
Pentru a decide astfel, Tribunalul a reținut că varianta reflectată în schița b (fila 115 dosar fond) este cea mai logică, respectând dimensiunile terenului dobândit de părți prin cumpărare și alipit proprietății lor inițiale, inclusiv lungimea la stradă, și diminuând considerabil sulta.
Varianta de lotizare aleasă de prima instanță nu a fost agreată de niciuna dintre părți, impune mutarea gardului edificat de acestea și determină un cuantum mai mare al sultei.
În ce privește varianta solicitată de pârâtă, aceasta l-ar pune pe reclamant în situația de a nu-și putea exploata în condiții optime terenul, fiind nevoit să solicite ulterior crearea unei servituți de trecere.
Cererea pârâtei de reevaluare a construcțiilor a fost înlăturată, cu motivarea că expertiza de specialitate efectuată în cauză a stabilit pe criterii tehnice valorile însușite de prima instanță, lucrarea nefiind contestată de parte. Sub acest aspect, reclamantul a fost de acord cu inversarea loturilor având valorile stabilite, însă pârâta s-a opus.
Referirea la euro din cuprinsul sentinței nu este nelegală, cât timp evaluările s-au făcut de către experți în această monedă, iar tranzacțiile pe piața imobiliară se fac la fel.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs în termen legal pârâta, invocând dispozițiile art. 304 pct. 6, 7, 8 și 9 Cod procedură civilă.
În dezvoltarea motivelor a arătat, în esență, că instanțele de fond nu au intrat în cercetarea fondului pricinii, i-au încălcat dreptul la un proces echitabil, cât și dreptul la apărare.
Astfel, instanțele i-au respins nejustificat cererea de efectuarea a unei noi expertize construcții pentru stabilirea valorii reale de circulație a acestora, cu luarea în considerare și a factorului criză economică, prima lucrare având la bază criterii arbitrare. În acest mod s-a creat o sultă, artificială, cu încălcarea dispozițiilor art. 6736alin. 1 și 2 Cod procedură civilă; au fost încălcate dispozițiile art. 6739Cod procedură civilă, întrucât instanța de apel nu a respectat egalitatea loturilor atribuite în natură, deși exista o astfel de variantă; nu s-a motivat stabilirea valorilor în euro, aceasta fiind nelegală câtă vreme moneda națională nu a fost înlocuită oficial cu cea europeană.
Criticile pot fi încadrate în motivele de nelegalitate prevăzute de dispozițiile art. 5, 7 și 9 Cod procedură civilă și sunt neîntemeiate.
În speță, valoarea construcțiilor supuse împărțelii a fost stabilită de expertiza de specialitate dispusă de prima instanță, lucrarea nefiind contestată de pârâtă în termenul și condițiile prevăzute de dispozițiile art. 212 Cod procedură civilă, încât în mod just instanța de apel a înlăturat criticile formulate sub acest aspect.
Contrar susținerilor pârâtei, lucrarea întocmită de expert cuprinde explicit metodologia de evaluare, prevederile legale și criteriile avute în vedere (fila 64-67 dosar fond).
În conformitate cu dispozițiile art. 167 (1) Cod procedură civilă, dovezile se pot încuviința numai dacă instanța socotește că ele pot să aducă dezlegarea pricinii, iar dispozițiile art. 212 (1) Cod procedură civilă prevăd că instanța poate dispune întregirea expertizei sau o nouă expertiză doar atunci când nu este lămurită prin expertiza făcută.
Prin urmare, nu se poate aprecia că prin respingerea cererii de efectuare a unei noi expertize instanța de apel ar fi încălcat dreptul pârâtei la apărare în speță.
De asemenea, nu se poate reține încălcarea în cauză a dispozițiilor art. 6736Cod procedură civilă, potrivit cărora "raportul de expertiză va arăta evaluarea și criteriile avute în vedere la stabilirea acesteia, va indica dacă bunurile pot fi comod partajabile în natură și în ce mod anume, propunând loturile ce urmează a fi atribuite", lucrarea în discuție răspunzând acestor cerințe.
În ce privește modalitatea de partajare a terenului, curtea reține că varianta aleasă de Tribunalul este, într-adevăr, cea optimă din cele trei propuse de expertul de specialitate, asigurând în cea mai mare măsură respectarea criteriilor prevăzute de dispozițiile art. 741 cod civil și art. 6739Cod procedură civilă.
Potrivit dispozițiilor art. 741 Cod civil, la formarea loturilor trebuie să se repartizeze, pe cât posibil, bunuri de aceeași cantitate, calitate și valoare. Se va evita însă, pe cât posibil, divizarea excesivă a proprietăților.
De asemenea, dispozițiile art. 6739Cod procedură civilă prevăd că, la formarea și atribuirea loturilor, instanța va ține seama, după caz, și de acordul părților, mărimea cotei-părți ce se cuvine fiecăruia ori masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților sau alte asemenea.
În speță, ambele părți locuiesc la aceeași adresă și au convenit în ce privește modul de atribuire a construcțiilor. Prin urmare, la formarea loturilor de teren este necesar a se avea în vedere în primul rând asigurarea bunei exploatări a celor două unități locative nou formate, a se asigura exploatarea în condiții normale a terenului liber de construcții, cu respectarea, pe cât posibil, și a echilibrului valoric al loturilor astfel formate.
Din prisma acestor criterii, varianta propusă de pârâtă este mai împovărătoare, creând neajunsuri în ce privește exploatarea lotului ce i-ar reveni reclamantului, de natură a perpetua starea conflictuală existentă între părți și un dezechilibru valoric mai mare, reflectat în sulta stabilită în sarcina pârâtei.
Cu referire la critica privind stabilirea valorilor bunurilor în euro, curtea constată că tribunalul a înlăturat-o în mod corect, câtă vreme prețurile practicate pe piața imobiliară sunt stabilite în moneda europeană, iar în dispozitivul hotărârii s-a specificat "echivalentul în lei de la data plății".
Față de cele ce preced, Curtea, constatând că nu sunt date în cauză motivele de nelegalitate invocate de pârâtă și nici motive de nulitate a hotărârii ce pot fi invocate din oficiu,
Văzând și dispozițiile art. 312 alin. 1-4 și ale art. 274 Cod procedură civilă,
În numele Legii,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta domiciliată în D,- ). județul B, împotriva deciziei civile nr. 146 A din 3 iulie 2009 pronunțată de Tribunalul Botoșani în dosarul nr-.
Obligă recurenta să plătească intimatului suma de 200 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 17 noiembrie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.Pl.
Tehnored.
2ex/04.12.2009
Președinte:Frunză SandaJudecători:Frunză Sanda, Dumitraș Daniela, Plăcintă Dochița
