Partaj bunuri comune. Jurisprudență. Decizia 730/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILA, CAUZE MINORI, FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCA, ASIGURARI SOCIALE
DECIZIE Nr. 730
Ședința publică de la 29 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Jănică Gioacăș JUDECĂTOR 2: Daniela Părău
- - - - JUDECĂTOR 3: Liliana Ciobanu
- - - - JUDECĂTOR
GREFIER -
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
Astăzi la ordine s-a luat în examinare, recursul civil promovat de recurenții-pârâți și împotriva deciziei civile nr.70 din 24 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat G pentru intimatul OG; lipsă fiind părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a expus referatul asupra cauzei de către grefier, după care;
Nemaifiind alte cereri și/sau excepții de formulat și văzând că prin cererea de recurs s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri apărătorului intimatului.
Avocat G având cuvântul pentru intimat, solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea sentinței instanței de fond. Prin primul motiv de recurs se invocă faptul că intimatul nu este creditorul recurentului G, întrucât a restituit suma împrumutată. Există un contract de împrumut încheiat cu intimatul și în mod corect instanța a respins excepția lipsei calității procesuale și înlăturat motivul de apel. Acțiunea de partaj s-a născut în urma sentinței pronunțată într-o contestație la executare care a fost formulată de G, și în cadrul căreia nu s-a reținut că creanța a fost achitată. Contractul de împrumut a fost încheiat în anul 2002, executarea a fost pornită în anul 2003 și nici până în prezent nu a intrat în posesia bunului. Cu cheltuieli de judecată.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
CURTEA
DELIBERÂND
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin decizia civilă nr.70/A din 24.02.2009 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr- a fost admis apelul formulat de apelanții G și în contradictoriu cu intimatul, a fost schimbată în parte sentința apelată cu privire la atribuire și a fost atribuit pârâtei imobilul apartament în valoare de 166.400 lei cu obligația de a plăti sultă 83.200 lei pârâtului
Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut următoarele:
Prin sentința civilă nr. 6700 pronunțată de Judecătoria Bacău la data de 26.10.2007 a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale active, a fost admisă cererea de partaj bunuri comune formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții G și, s-a constatat că pârâții au dobândit în timpul căsătoriei, cu contribuție egală, un imobil situat în municipiul B, str. - -,. 1. A,. 3, jud. B, a fost sistată starea de devălmășie prin atribuirea bunului în lotul pârâtului și obligarea acestuia la plata sultei și au fost obligați pârâții la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut că excepția lipsei calității procesuale active este nefondată, deoarece din probele administrate în cauză rezultă că reclamantul are calitatea de creditor al pârâtului; că la data de 12.11.2002 între reclamant și pârâtul Gaf ost încheiat contractul de împrumut autentificat sub nr. 2295/2002 la BNP " " pârâtul fiind împrumutat cu suma de 4800 USD ce urma a fi restituită la data de 15.01.2003, dar nu și-a îndeplinit această obligație; că în temeiul art. 33 codul familiei bunurile comune nu pot fi urmărite de creditorii personali ai unuia dintre soți, dar după urmărirea bunurilor proprii ale soțului debitor, creditorul său personal poate cere împărțirea bunurilor comune, însă numai în măsura necesară pentru acoperirea creanței sale; că împrumutul fiind contractat numai de pârâtul G, rezultă că datoria este personală a acestuia și nu comună, nefăcându-se dovada contrară; că Primăria municipiului Bac omunicat la cererea instanței că pârâtul are înregistrat pe numele său numai un autovehicul marca "Cielo" în valoarea de 3500 lei dar suma reprezentând contravaloarea acestui bun este insuficientă pentru a acoperi împrumutul și că raportat la dispozițiile art. 974 cod civil și ale art. 33 codul familiei cererea de partaj urmează a fi admisă și se va sista starea de devălmășie cu privire la imobilul bun comun (astfel cum rezultă din extrasul de carte funciară nr. 1348/16.05.2006) situat în municipiul B str. - -. 1/A/3 cu atribuirea acestuia în lotul pârâtului care va fi obligat la plata sultei egalizatoare.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel pârâții criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivare au arătat că instanța de fond a ignorat total concluziile raportului de expertiză grafoscopică care a stabilit că în mod cert semnătura de pe înscrisul numit "chitanță" aparține reclamantului " "; că a fost respinsă cererea formulată de apărătorul lor privind amânarea cauzei în condițiile în care ei doreau să solicite efectuarea unui supliment la raportul de expertiză și să se depună înscrisuri relevante pentru soluționarea cauzei, dar au fost în imposibilitatea de a se apăra; că în mod netemeinic instanța a respins excepția lipsei calității procesuale active, deși datoria de 4800 dolari a fost stinsă prin înscrisul numit "chitanță", semnat de reclamant; că instanța a ignorat reaua credință a reclamantului,deși acesta a refuzat să se prezinte pentru a semna în fața completului și să pună la dispoziția instanței alte înscrisuri semnate de el și s-a îndreptat cu rea credință asupra unui imobil apartament deși el deține și bunuri mobile care ar fi permis recuperarea datoriei; și că în mod nefiresc și netemeinic instanța a atribuit apartamentul în lotul debitorului tocmai pentru ca creditorul să-l scoată la licitație, să-l vândă la un preț subestimat iar soția și copiii lui să rămână fără nici un acoperiș.
În drept, cererea nu a fost motivată.
Apelul a fost legal timbrat cu taxă judiciară de timbru 10 lei și 0,3 lei timbru judiciar.
Pentru soluționarea apelului, apelanții au solicitat admiterea și administrarea probei cu înscrisuri și efectuarea unei expertize grafice.
Au depus în copie adresa nr. 1384/18.12.2007 a BEJ " ", adresa nr. -/20.10.2005 a Primăriei mun. B, contractul de împrumut nr. 72/12.01.2000 autentificat de BNP " ", declarația autentificată sub nr. 279/23.02.2006 de BNP " ", contractul de împrumut nr. 358/30.08.1999, somația nr. 575/10.09.2002, certificate de naștere și căsătorie, publicații de vânzare.
Intimatul reclamant prin apărător ales a solicitat respingerea apelului ca nefondat.
Analizând prezentul apel raportat la motivele invocate, tribunalul a reținut următoarele:
În mod corect prima instanță a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului reținând că acesta are calitatea de creditor al apelantul pârât
Atât raportul de expertiză criminalistică efectuat la instanța de fond cât și cel întocmit cu ocazia soluționării apelului au conchis că semnătura de pe înscrisul sub semnătură privată întocmit la data de 16.01.2003, corespunzătoare rubricii "am primit" aparține reclamantului, dar că nu este exclusă posibilitatea ca semnătura să fi fost preluată de pe un alt act, dată fiind poziția oarecum nefirească a acestuia (fiind realizată la un unghi de -1350față de orizontală) și indiciile de rupere a marginilor. În același timp nu s-a putut stabili succesiunea execuției textului și a semnăturii.
Este de remarcat, pe de o parte, că, deși pârâtul a precizat că acest înscris a fost întocmit și semnat în prezența a doi martori, nu a solicitat audierea acestora; or, în condițiile în care reclamantul, deși a recunoscut că semnătura îi aparține, a negat că ar fi semnat acea chitanță, dovada acestei situații de fapt ar fi revenit, conform art. 1169 cod civil, pârâtului.
Pe de altă parte, dat fiind faptul că împrumutul care a intervenit între părți s-a materializat într-un înscris autentificat la notar, s-ar fi impus ca și înscrisul care a făcut dovada restituirii sumei să îmbrace aceeași formă (cel puțin din rațiuni de siguranță).
Nefiind administrate dovezi în susținerea excepției, soluția pronunțată de prima instanță este corectă.
Este adevărat că instanța de fond nu a dat curs cererii de amânare a judecății formulată de apărătorul ales al pârâților, pentru termenul din data de 24 octombrie 2007, dar în conformitate cu dispozițiile art. 156 alin. 2 cod pr. civilă a amânat pronunțarea pentru a da posibilitatea acestora să formuleze concluzii scrise.
În ceea ce privește înscrisurile pe care ar fi intenționat pârâții să le depună la acel termen, tribunalul a constatat că administrarea acestei probe trebuia realizată până atunci (după ce a fost admisă), cu atât mai mult cu cât cauza a și fost repusă pe rol, în vederea completării probatoriului; de altfel aceste înscrisuri "relevante"nu au fost depuse nici în apel, cale de atac în cadrul soluționării căreia a fost efectuată și o nouă expertiză grafică, expertiză care menține concluziile celei dintâi lucrări.
Este de observat că, în contradicție cu afirmațiile sale, pârâtul nu a făcut dovada faptului că ar fi avut în proprietate anumite bunuri mobile, din a căror valorificare creditorul să-și poată recupera creanța.
Tribunalul a constatat că instanța de fond a sistat starea de devălmășie a soților cu respectarea dispozițiilor art. 673/5 alin. 2 cod pr. civilă.
În ceea ce privește modul de atribuire a bunului, tribunalul a apreciat că, date fiind dreptul de proprietate al celuilalt soț cu privire la imobil, valoarea apartamentului raportat la cuantumul creanței de recuperat și opțiunea exprimată de pârâți prin motivele de apel, se impune atribuirea acestuia în lotul pârâtei.
Această variantă de lotizare nu este de natură a-l prejudicia pe creditor, dat fiind faptul că acesta se în drepturile debitorului G în ceea ce privește plata sultei.
Față de cele ce preced, tribunalul a constatat că apelul este întemeiat sub aspectul ultimului motiv invocat, astfel încât, în conformitate cu dispozițiile art. 296 Cod procedură civilă a admis calea de atac și a schimbat în parte sentința apelată, respectiv cu privire la atribuirea loturilor; au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței apelate.
Împotriva acestei hotărâri au formulat recurs apelanții și G și în motivare susțin că nu datorează bani intimatului și, ca atare, acesta nu are calitatea de creditor chirografar pentru a solicita partajarea bunurilor comune.
Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor art.304 Cod procedură civilă, Curtea reține următoarele:
Înscrisul "chitanță" datat 16.01.2003 nu are putere liberatorie pentru creanța pe care au împrumutat- reclamanții de la intimat, întrucât nu a fost întocmită în formă autentică, iar expertiza grafologică nu exclude posibilitatea ca " chitanța" să fi fost întocmită pro causa.
Cum alte probatorii nu au fost administrate în cauză pe aceste aspecte, în mod corect instanța a reținut că intimatul are calitate și interes în promovarea prezentei acțiuni, astfel că se va menține soluția dată.
Așa fiind în baza art.312 Cod procedură civilă va fi respins ca nefondat recursul.
Văzând și dispozițiile art.274 Cod procedură civilă.
PENTRTU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul civil promovat de recurenții-pârâți și împotriva deciziei civile nr.70 din 24 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
Obligă recurenții să plătească intimatului 1000 lei cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi 29.06.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
ptr.
plecată în CO
președinte instanță
red.sent.-
red.dec.apel - /
red.dec.rec. - / 23.07.
tehnored.BC/ 2 ex/ 24.07.
Președinte:Jănică GioacășJudecători:Jănică Gioacăș, Daniela Părău, Liliana Ciobanu
