Partaj bunuri comune. Jurisprudență. Decizia 841/2008. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILA, CAUZE MINORI, FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCA, ASIGURARI SOCIALE
DECIZIE Nr. 841
Ședința publică de la 17 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Liliana Ciobanu JUDECĂTOR
- - - JUDECĂTOR
- - - JUDECĂTOR
GREFIER -
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
La ordine a venit spre soluționare recursul civil formulat de pârâtul împotriva deciziei civile nr. 75/AC din 24.03.2008 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns recurentul - pârât asistat de avocat M și intimata - reclamantă asistată de avocat cu delegație de substituire aflată la fl. 36 dosar recurs.
Procedura legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral al cauzei de către grefier, după care:
Avocat pentru recurentul - pârât depune la dosar taxa de timbru în sumă de 343,00 lei invederată de instanță.
Avocat pentru intimata- reclamantă depune la dosar o adeverință eliberată de Biroul Ntarilor Publici privind valoarea de circulație a unui imobil similar, dovada de radiere a ipotecii apartamentului și chitanțe achitare rate în anul 1997.
La solicitarea instanței părțile arată că nu mai au alte cereri de formulat.
Nemaifiind chestiuni prealabile de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Avocat pentru recurentul - pârât având cuvântul solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat. Arată că prin sentința civilă nr. 3808/2007 pronunțată de Judecătoria N s-a dispus partajarea bunurilor comune cu o cotă de 60% în favoarea intimatei reclamante și atribuirea imobilului acesteia, celelalte bunuri comune au fost împărțire între soți. Mai arată că cota la dobândirea bunurilor comune este mai mare pentru intimata - reclamantă întrucât aceasta a lucrat în perioada anilor 2003 - 2006 în Italia, iar imobilul a fost atribuit intimatei întrucât s-a reținut că recurentul și-a părăsit minorul rezultat din căsătorie în perioada cât intimata a lucrat în Italia. Până în anul 1997 am fost încadrat în muncă după care timp de un an de zile am primit 12 salarii compensatorii, după care am fost pensionar pe caz de boală iar între anii 1999 - 2002 am lucrat în Turcia.
Precizează că a fost pensionat pe caz de boală întrucât a avut un accident la o mână fiindu-i amputate 2 degete, dar cele mai multe bunuri dobândite au fost în perioada anterioară pensionării mele, motiv pentru care consider ca cota să fie stabilită la 50% pentru fiecare. Minorul a rămas în grija recurentului pe perioada cât intimata a lucrat în Italia, iar în prezent acesta este major.
Mai precizează că în recurs nu s-a cerut reevaluarea apartamentului ci reactualizarea sumei acestuia întrucât a trecut o perioadă mare de timp. In ce privește ultima rata achitată pentru apartament în fost în anul 1997. Depune concluzii scrise, chitanță onorariu avocat și solicită cheltuieli de judecată.
Avocat pentru intimata - pârât având cuvântul solicită respingerea recursului menținerea hotărârii ca temeinică și legală. Arată că s-a solicitat o cotă de 70% pentru intimată întrucât ratele pentru apartament la CEC au fost pe numele acesteia întrucât recurentul nu a lucrat așa cum rezultă din carnetul de muncă, acesta este pensionar din anul 1995, fiind internat și la Bisericani. Mai arată că pe perioada cât intimata a lucrat în Italia, aceasta a trimis sume de bani, ratele la CEC pentru apartament au fost achitate de ea, iar în ce privește apartamentul să-i rămână intimatei întrucât aceasta locuiește în acesta împreună cu fiul ei care în prezent este major.
Precizează că în calea de atac a recursului recurentul nu poate solicita reactualizarea valorii apartamentului, acest lucru trebuia să fie făcut la instanța de fond. Solicită cheltuieli de judecată.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
CURTEA
- deliberând-
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 3808 din 12 octombrie 2007 Judecătoriei Piatra Neamț pronunțată în dosarul nr- s- admis în parte acțiunea de partaj bunuri comune formulată de reclamanta în contradictor cu pârâtul, s-a admis în parte cererea reconvențională formulată de pârât și s-a constatat că părțile au dobândit în timpul căsătoriei un apartament cu două camere și dependințe, situat în P N, str. - - -.C,.53, jud. N și mai multe bunuri mobile, bunuri în valoare totală de 103.732 lei.
Prin aceeași sentință s-a constatat că reclamanta a avut o contribuție de 60% la dobândirea bunurilor comune iar pârâtul o contribuție de 40%, s-a dispus sistarea stării de devălmășie și s-au atribuit loturi, în lotul reclamantei fiind inclus apartamentul și obligată aceasta să plătească sultă pârâtului.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că prin cererea introductivă reclamanta chemat în judecată pârâtul pentru partajarea bunurilor dobândite în timpul căsătoriei și stabilirea în favoarea sa a unei cote de contribuție de 70%.
Pârâtul a formulat cerere reconvențională prin care a solicitat stabilirea unei cote egale de contribuție și aducerea la masa de partaj a unor bunuri mobile.
S-a reținut de instanța de fond că părțile s-au căsătorit la data de 18 februarie 1989, iar prin sentința civilă nr. 396/30 ianuarie 2007 Judecătoriei Piatra Neamțs -a pronunțat divorțul dintre părți.
In timpul căsătoriei soții au dobândit un apartament cu două camere și dependințe, situat în P N, str. - -, -.C,.53 și mai multe bunuri mobile, bunuri ce au fost recunoscute de părți ca fiind dobândite în timpul căsătoriei și evaluate de expert.
S-a apreciat de prima instanță că reclamanta are o contribuție de 60% și pârâtul de 40% la dobândirea bunurilor comune, deoarece în perioada mai 2003 - octombrie 2006 reclamanta a fost plecată la muncă în Italia, obținând venituri superioare celor ale pârâtului, iar pârâtul a fost pensionat în anul 2002, încasând o pensie redusă. Pe perioada plecării reclamantei în Italia, minorul nu fost îngrijit de pârât, astfel încât nu s-a putut reține la stabilirea contribuției nici munca în gospodărie a pârâtului, cu întreținerea minorului.
La formarea loturilor, instanța a apreciat că apartamentul să fie inclus în lotul reclamantei, întrucât aceasta are în întreținere copilul rezultat din căsătorie iar pârâtul nu locuiește în apartament.
Impotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul iar Tribunalul Neamț prin decizia civilă nr. 75 din 24 martie 2008 respins ca nefondat apelul, reținând că pârâtul nu a dovedit că în perioada anilor 1997 - 1999 cât a fost plecat în Turcia, ar fi dobândit venituri substanțiale cu care să fi contribuit la cheltuielile familiei și la achiziționarea de bunuri mobile.
S-a mai reținut că pârâtul a avut probleme de sănătate care i-au cauzat incapacități de muncă, fiind pensionat iar reclamanta a făcut dovada trimiterii unor importante sume de bani cu care s-au achitat datorii și s-au achiziționat și unele bunuri mobile.
Impotriva acestei decizii a declarat recurs pârâtul, recursul fiind declarat și motivat în termen și legal timbrat cu suma de 343 conform chitanței nr. - din 17 2008 și timbru judiciar de 0,15 lei depuse la dosar.
In motivarea recursului se arată, în esență că în mod nejustificat tribunalul a menținut cota diferențiată de contribuție la dobândirea bunurilor comune, 60% în favoarea intimatei - reclamante și 40% pentru recurentul - pârât deoarece instanța nu a avut în vedere salariile compensatorii pe care le-a obținut timp de 1 an și veniturile obținute în deplasările sale în Turcia.
Arată recurentul că nu s-a avut în vedere faptul că apartamentul a fost achitat integral în decembrie 1999 când ambii soți erau salariați, iar majoritatea bunurilor au fost dobândite anterior lunii iulie 2002 când a intervenit pensionarea sa, acestea justificând acordarea unei cote egale de contribuție soților la dobândirea bunurilor comune.
Susține recurentul că este îndreptățit a primi în lotul său apartamentul, dată fiind starea sa de sănătate și că tribunalul nu s-a pronunțat asupra motivului de apel privind actualizarea valorii apartamentului de la data expertizării și până în prezent.
Examinând cauza sub aspectul motivelor de recurs invocate, Curtea de Apel reține următoarele:
Recurentul este nemulțumit de cota de contribuție stabilită diferențiat de instanță, pentru fiecare dintre soți la dobândirea bunurilor comune.
Se va aprecia că acest motiv de recurs este întemeiat deoarece la stabilirea cotei de contribuție la dobândirea bunurilor comune, trebuie avute în vedere data dobândirii celor mai importante bunuri ce compun masa de partaj și a datei dobândirii majorității bunurilor.
Astfel, în cauza de față, apartamentul care este cel mai important bun, în raport de valoarea sa, din masa de partaj a fost dobândit prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 6373 din 3 septembrie 1990, cu credit garantat cu ipotecă ( credit la CEC), iar creditul a fost achitat integral în anul 1997 așa cum au precizat părțile la termenul din 17 2008 și cum rezultă din adresa nr. 1452 din 6 mai 1998 în care se arată că s-a radiat inscripția ipotecă asupra apartamentului.
Deci, apartamentul a fost achitat de părți cu credit care a fost achitat în perioada anilor 1990 - 1997 când ambele părți erau salariați și obțineau venituri aproximativ egale, așa cum rezultă din cartea de muncă a pârâtului depusă în copie la dosar.
De asemenea, și celelalte bunuri mobile au fost dobândite în aceeași perioadă, situație în care se va aprecia că ambele părți au avut o contribuție egală la dobândirea bunurilor comune.
Faptul că reclamanta ar fi lucrat o perioadă respectiv 2003 - 2006 în Italia și ar fi trimis sume substanțiale pentru acoperirea unor datorii comune și pentru achiziționarea unor bunuri mobile nu justifică aplicarea unei cote diferențiate la dobândirea tuturor bunurilor comune, cota neputându-se stabili diferențiat pe o anumită parte din bunuri ci trebuind a avea în vedere integralitatea bunurilor dobândite în timpul căsătoriei.
In situația în care intimata - reclamantă ar fi achitat datorii comune, ar fi avut posibilitatea recuperării acestora de la recurent.
Referitor la celelalte motive de recurs se va aprecia că nu sunt întemeiate, deoarece în mod corect apartamentul a fost atribuit în lotul intimatei - reclamante, întrucât aceasta locuiește în apartament împreună cu fiul părților care este în continuarea studiilor, aceasta având și posibilitatea achitării sultei recurentului. Acesta dispune de venituri din pensie, situație în care ar exista dificultăți în achitarea unei eventuale sume de bani intimatei cu titlu de sultă.
Privitor la cererea de actualizare a valorii apartamentului se va aprecia că aceasta este o cerere nouă formulată direct în apel și reiterată în recurs, fiind inadmisibilă, în raport cu prevederile art. 294 coroborat cu art. 316 cod pr.civilă, care stabilesc că în apel nu se poate schimba calitatea părților, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată și nici nu se pot face alte cereri noi, dispoziții ce se aplică și în recurs.
In considerarea celor reținute anterior Curtea de Apel în baza art. 304 pct. 9 cod pr.civilă va admite recursul, va modifica în tot decizia recurată, va admite apelul și va schimba în parte sentința apelată sub aspectul cotei e contribuție stabilite pentru fiecare parte la dobândirea bunurilor comune, a valorii loturilor cuvenite și a cuantumului sultei stabilite respectiv va stabili o cotă de 50% pentru fiecare parte la dobândirea bunurilor comune.
In baza art. 274 cod pr.civilă instanța va obliga reclamanta să plătească pârâtului cheltuieli de judecată în apel și recurs, cheltuieli reprezentând onorariu de avocat și taxă de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de pârâtul cu domiciliul la, din N, str. -. -,.34,.F,.138, jud. N, împotriva deciziei civile nr. 75/AC din 24.03.2008 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
Modifică în tot decizia civilă 75 din 24 martie 2008 Tribunalului Neamț, în sensul că admite apelul.
Schimbă în parte sentința civilă nr. 3808 din 12 octombrie 2002 Judecătoriei Piatra Neamț cu privire la cota stabilită, valoarea loturilor cuvenite și valoarea sultei, astfel:
Stabilește că părțile au avut o contribuție de 50% fiecare la dobândirea bunurilr comune.
Stabilește că valoarea ce se cuvine fiecărei părți din masa de partaj este de 51.866 lei.
Obligă reclamanta să plătească pârâtului suma de 49.854 lei cu titlu de sultă.
Obligă reclamanta să plătească pârâtului suma de 2221,10 lei cheltuieli de judecată în apel și recurs.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 17 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Liliana Ciobanu, Jănică Gioacăș, Daniela Părău
- - - -
- - GREFIER,
Red.sent.,
Red.,
Red. - 21.11.
.ct/2 ex.
21.11/4.12.2008
Președinte:Liliana CiobanuJudecători:Liliana Ciobanu, Jănică Gioacăș, Daniela Părău
