Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 1014/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 1014
Ședința publică de la 25 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Emilian Lupean
JUDECĂTOR 2: Paraschiva Belulescu
JUDECĂTOR 3: Dan Spânu
Grefier: - - -
Pe rol judecarea recursului formulat de pârâta împotriva deciziei civile nr. 301 din 3 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosar nr- în contradictoriu cu intimata reclamantă, având ca obiect partaj judiciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenta pârâtă, reprezentată de avocat și intimata reclamantă, asistată de avocat.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care;
Avocat pentru recurenta pârâtă, depune la dosar un set de planșe fotografice.
Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța apreciază cauza în stare de soluționare și acordă cuvântul asupra recursului.
Avocat pentru recurenta pârâtă, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat.
Avocat pentru intimata reclamantă, pune concluzii de respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii pronunțată de Tribunalul Dolj, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Craiova, la 14.03.2001, reclamantul a chemat în judecată pe pârâta, solicitând instanței partajarea averii succesorale rămasă de pe urma defuncților și.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că, în urma decesului autorilor săi, a fost eliberat certificatul de moștenitor nr. 3800/05.11.1990, fiindu-i atribuită o cotă de din avererea succesorală.
Bunurile ce fac parte din masa partajabilă sunt: o casă de locuit în comuna de, sat, un pătul, un grajd, un, o fântână și terenul cuprins în titlul de proprietate nr. 1534-1393/27.05.1997 și titlul de proprietate nr. 1532-1393/26.05.1997.
La data de 07.05.2001, reclamantul a decedat, iar la termenul din data de 16.05.2001, soția sa supraviețuitoare, unica moștenitoare a acestuia a formulat cerere de continuare a acțiunii de partaj succesoral.
La data de 04.07.2002, pârâta a formulat cerere reconvențională, prin care a solicitat majorarea lotului său cu contravaloarea lucrărilor efectuate la casa de locuit, ce compune masa partajabilă, imputarea pasivului succesoral proporțional cu cota fiecăruia, dezbaterea succesiunii reclamantului decedat, imputarea lotului reclamantei a lucrărilor agricole efectuate de pârâtă în toamna anului 1998, și primăvara anului 1999 pe întreg terenul succesoral de 10 ha, partajarea recoltei de grîu și de porumb, din acest an.
La data de 04.09.2002, reclamanta și-a precizat acțiunea, solicitând majorarea lotului său cu contravaloarea lucrărilor efectuate de soțul său defunct la imobilul- casă de locuit din masa partajabilă, respectiv: executat gard, legat cu fier imobilul, schimbat acoperișul casei, construit grajduri. A mai solicitat imputarea pasivului succesoral lotului pârâtei, proporțional cu cota sa, constând în cheltuieli de execuție a monumentului funerar, suportate de defunctul, cheltuielile de înmormântare și pomenirile ulterioare fiind suportate în mod egal de cei doi frați.
Cu privire la solicitarea pârâtei privind deschiderea succesiunii defunctului, arată că soțul său decedat i-a lăsat prin testament autentificat sub nr. 538/30.03.2001, toate bunurile sale mobile și imobile, iar reclamanta a arătat că solicită obligarea pârâtei la restituirea sumei de 5.000.000 lei, reprezentând subvenția acordată de guvern, sumă pe care pârâta și-a însușit-o în totalitate.
La data de 05.09.2002, pârâta a formulat o cerere de complinire a masei partajabile de pe urma defunctului, solicitând anularea testamentului întocmit de acesta, prin care lasă ca legatar universal pe soția sa supraviețuitoare.
În motivarea cererii în anulare, pârâta a arătat că, la data întocmirii înscrisului, discernământul autorului era abolit, acesta fiind întocmit și sub influența manoperelor dolosive exercitate de soția sa, care în ultimul timp, când a fost bolnav, nu i-a permis muribundului să ia legătura cu rudele sale.
Față de cererea de complinire și de anulare a testamentului, formulate de pârâtă, la data de 21.10.2001, a formulat întâmpinare reclamanta, solicitând respingerea acestora, prima ca prematur introdusă, iar cea de-a doua ca nefondată, susținând că testamentul a fost o consecință firească a relațiilor de afecțiune dintre cei doi soți, arătând că soțul său nu a avut tulburări de memorie sau discernământul afectat, murind lucid și în toate facultățile mintale.
S-a mai arătat că cei doi soți și-au făcut reciproc testamente, animați de dorința de a-și manifesta reciproc afecțiunea unul față de celălalt.
Reclamanta a solicitat încuviințarea probei testimoniale cu martorii G, și a probei cu interogatoriul pârâtei.
Pârâta a solicitat încuviințarea probei testimoniale cu martorii, proba cu interogatoriul reclamantei și proba cu expertiza medico-legală psihiatrică în vederea stabilirii discernământului.
Prin încheierea de admitere în principiu din data de 18.09.2002, s-a admis în parte și în principiu acțiunea principală formulată și precizată de reclamantul (decedat) și continuată de soția sa supraviețuitoare,.
S-a admis în parte și în principiu cererea reconvențională precizată, formulată de pârâta.
S-a respins cererea de anulare a testamentului autentificat sub nr. 538/30.03.2001 de BNP.
S-a respins cererea privind majorarea lotului pârâtei cu contravaloarea lucrărilor de îmbunătățire la imobilul din masa partajabilă.
S-a respins cererea privind imputarea lotului reclamantului cu contravaloarea lucrărilor agricole din toamna anului 1998, primăvara anului 1999.
S-a respins cererea de complinire a masei partajabile cu recolta de grîu și de porumb pe anul 2001.
S-au constatat deschise succesiunile defuncților, decedat la 15.05.1979 și, decedată la 05.09.1989.
S-a constatat ca moștenitori cu vocație succesorală și, în calitate de descendenți de gradul I, având fiecare cota de 1/2, iar masa succesorală se compune din: o casă de locuit compusă din 4 camere, 2 holuri, o pivniță, o, construită din cărămidă și acoperită cu tablă, situată în comuna de, Jud. D; o fântână; un pătul din lemn acoperit cu tablă; un grajd din lemn acoperit cu țiglă; un din cărămidă acoperit cu tablă; un teren în suprafață de 10 ha și 1000 mp cuprins în titlul de proprietate nr.1534-1393/1997 și titlul de proprietate nr. 1532-1393/1997.
S-a constatat deschisă succesiunea defunctului, decedat la 07.05.2001, având ultimul domiciliu în municipiul C, Jud.
S-a constatat calitatea de unic moștenitor testamentar a soției sale supraviețuitoare, conform testamentului autentificat sub nr. 538/30.03.2001 la BNP, asupra întregii sale averi mobile și imobile, existente în patrimoniul defunctului la data decesului.
Lotul reclamantului a fost majorat cu contravaloarea lucrărilor de îmbunătățire efectuate de acesta la imobilul casă de locuit, ce face parte din masa partajabilă: construit gard, legat cu fier imobilul și refacerea acestuia după cutremur, schimbat acoperiș.
S-a constatat pasivul succesoral compus din contravaloarea mormântului funerar al autorilor suportată de reclamantul și contravaloarea impozitului asupra imobilului ce face parte din masa partajabilă, suportat de pârâta, dispunându-se ca expertul să stabilească valoarea actuală a acestora și să o impute loturilor moștenitorilor, proporțional cu cotele acestora.
S-a mai dispus numirea unui expert constructor și al unui expert agricol în vederea evaluării și lotizării bunurilor în mai multe variante, urmând ca instanța să se pronunțe asupra cererii de restituire a subvenției acordate de guvern, odată cu fondul.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a avut în vedere declarațiile martorilor, precum și dispozițiile art. 651 și 659 Cod civil.
Împotriva acestei încheieri de admitere în principiu a declarat apel pârâta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Prin decizia civilă nr. 380/20.04.2005, pronunțată de Tribunalul Dolj, s-a respins ca nefondat apelul declarat.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, deoarece instanța de apel a apreciat în mod greșit probele administrate în cauză, a interpretat unilateral unele dovezi, iar pe altele nu le-a analizat.
Curtea de APEL CRAIOVA, prin decizia civilă nr. 625/13.02.2006, a respins recursul declarat de pârâtă, acesta fiind obligată la 300 lei RON cheltuieli de judecată către intimata reclamantă.
Pentru a se pronunța astfel, s-a reținut că instanța a analizat toate probele administrate în cauză și a înlăturat motivat unele dintre acestea, inclusiv raportul de expertiză medico-legală. Raportul de expertiză nu are valoare de adevăr absolut fără a fi coroborat cu toate celelalte probe administrate, analiză pe care instanța de apel a realizat-
Împotriva acestei decizii a formulat contestație în anulare pârâta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Prin decizia nr. 2493 pronunțată la data de 31.08.2006, Curtea de APEL CRAIOVAa respins contestația în anulare formulată de contestatoarea-pârâta, aceasta fiind obligată la plata sumei de 300 lei, cheltuieli de judecată către intimata-reclamanta.
Prin sentința civilă nr.18917 din 14.12.2007, pronunțată de Judecătoria Craiova, a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamant, admisă în parte cererea reconvențională.
Au fost omologate rapoartele de expertiză întocmite de expertul și ( acesta din urmă în varianta A).
S-a atribuit pârâtei lotul nr.1, compus din: teren extravilan situat în, P1, în suprafață de 0,785 ha (cuprins în titlul de proprietate nr. 1532-1393/ 26.05.1997), cu vecinătățile și dimensiunile: la N-DE 100/ lățimi: 9,5 și 30,25 m; la E-limita intravilan; lungimi 240 m/ 300 m; la S-, lățimi 30,25; la V-- P1, lungime 300 m; teren intravilan (curți construcții-340 mp și arabil - 860 mp în, P1 și P2) în suprafață totală de 1200 mp (cuprins în titlul de proprietate nr. 1532-1393/26.05.1997), cu vecinătățile și dimensiunile: la N-DE 100/ lățime 20,5 m; la E- M și G / lungime 60 m; la S-limita intravilan/ lățime 20,5 și la V-limita intravilan/ lungime 57 m; teren extravilan în suprafață de 4,145 ha (cuprins în titlul de proprietate nr. 1534-1393/27.05.1997), compus din: teren extravilan arabil situat în -P1 în suprafață de 4,4150 ha cu vecinătățile și dimensiunile: la N-DE 100/ lățime 138,15 m; la E-limita arab. -P1 L2 - teren din titlul de proprietate 1532-1393/1997; la S- lățime 138,15 m; la V- P1 lungime 300.
S-a atribuit reclamantei lotul nr.2, compus din:teren extravilan arabil în suprafață de 0,905 ha (cuprins în titlul de proprietate nr. 1532-1393/1997), situat în P1, cu vecinătățile și dimensiunile: la N-DE 100/ lățime 30 m; la E-limita intravilan- lungime 300 m; la S-, lățime 30,25 m; la V- P1, lungime 300 m;teren extravilan arabil în suprafață de 4,4150 ha (cuprins în titlul de proprietate nr. 1534-1393/1997) situat în P1, cu vecinătățile și dimensiunile: la N-DE 100- lățime 138,15 m; la E-lot 1-; la S- lățime 138,15 m; la V- și.
S-a atribuit pârâtei, casa de locuit situată în comuna de, sat, Jud. D și următoarele anexe: pătul și grajd, amplasate pe terenul atribuit acesteia.
S-a atribuit reclamantei fântâna și cotețul amplasate pe terenul atribuit acesteia.
A fost obligată pârâta să plătească reclamantei suma de 23 717,5 lei cu titlu de sultă.
Au fost compensate parțial cheltuielile de judecată și obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 400 lei.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a avut în vedere antecontractul de vânzare-cumpărare încheiat de defunctul și consemnat în înscrisul sub semnătură privată, atribuin reclamantei terenul ce a format obiectul acestuia, în vederea consolidării în mod retroactiv a dreptului cumpărătorului șim art.673 ind.10alin.4 pr.civ. pentru egalizarea loturilor.
Împotriva acestei sentințe civile a declarat recurs pârâta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivare, se arată cu privire la calea de atac că, este apelul și nu recursul, întrucât valoarea masei partajabile este mai mare de 1 miliard ROL, astfel că în aceste condiții, apelul este motivat în termen legal.
Cu privire la expertiza tehnică agricolă, arată că, deși instanța și-a însușit obiecțiunea formulată de reclamantă, făcând adresă expertului să refacă lucrarea conform încheierii de admitere în principiu, acesta a refuzat să se conformeze măsurii instanței și în aceste condiții, s-a ajuns ca prin sentință să fie omologată o lucrare pe care instanța o reținuse ca fiind incorect întocmită. În ce privește valoarea de circulație a terenurilor extravilane, avesta este mult mai mare decât cea pe piața liberă și se reflectă în sultă care devine împovărătoare.
Cu privire la expertiza în construcții, se critică faptul că nu s-a ținut seama de starea fizică a casei, uzura reală, lipsa dotărilor, reținerea unor lucrări inexistente și necuprinse în IAP, toate acestea ducând la creșterea nejustificată a valorii de curculație a casei și anexelor gospodărețti și obligarea la o sultă foarte mare ce o avantajează pe reclamantă.
Cu privire la lotizare, in privința terenului intravilan se ajunge la împărțirea acestuia ce face dificilă exploatarea gospodăriei țărănești, știut fiind faptul că în mediul rural frontul la stradă este mai mare și curtea mai latăpentru a se putea intra cu atelaje și utilaje agricole în caurte.
Apelanta critică câtimea cheltuielilor de judecată la care a fost obligată, instanța nereținând partea deja avan sată de aceasta, conform actelor de la dosarce privesc plata unei părțidin onorariul de expert.
La 6.05.2008, intimata a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului.
În motivare a arătat că recursul este nemotivat în termenul legal, fapt ce atrage nulitatea acestuia. S-a mai precizat că motivele invocate sunt nefondate, expertul agricol a ținut cont de valoarea de circulație a bunurilor, expertul constructor a avut în vedere starea construcțiilor, iar la lotizare s-a ținut cont de antecontractul de vânzare-cumpărare.
În ședința publică din 27.05.2008, instanța a calificat drept apel calea de atac, dat fiind că valoarea masei partajabile, așa cum rezultă din expertiza efectuată la fond este mai mare de 1 miliard de lei vechi, dispozițiile art 2821.civ.Cod Penal nefiind aplicabile și în consecință respinge excepția nulității, motivarea apelului fiind făcută în mod legal până la primul termen de judecată.
Apelanta a solicitat efectuarea unei noi expertize pentru motivele expuse în înscrisul de la fila 11 dosar.
Intimata s-a opus arătând că la fond s-a efectuat expertiză, s-au formulat obiecțiuni, iar expertul a răspuns la obiecțiunile încuviințate de instanță.
Tribunalul Dolj, prin sentința civilă nr. 301 din 03.06.2008, a respins apelul declarat de apelanta pârâtă, împotriva sentinței civile nr. 18917 din -, pronunțată de Judecătoria Craiova, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă.
Apelanta a fost obligată la 300 lei, cheltuieli de judecată către intimată.
Pentru a pronunța astfel, instanța constatat următoarele:
Primele două motive vizează neregularități ale rapoartelor de expertiză, critică ce este apreciată ca fiind neîntemeiată.
Astfel, experții desemnați de prima instanță s-au conformat întocmai obiectivelor raportului de expertiză. Expertul în construcții a avut în vedere gradul de uzură al construcțiilor, dotarea existentă (fila 425), valoarea rezultată fiind corespunzătoare stării acestora. Din raportul întocmit nu rezultă că au fost reținute lucrări inexistente și neevidențiate în IAP, lucrări pe care de altfel apelanta nici nu le prezintă pentru a se putea exercita un eventual control de către instanța de apel.
Cât privește expertiza agricolă s-a constatat că experta a evaluat terenul conform metodologiei de calcul la care face trimitere pe larg la fila 441, astfel încât nu pot fi impuse alte criterii de evaluare în afara celor stabilite de dispozițiile legale.
O altă critică este cea referitoare la maniera de lotizare. În mod corect prima instanță a apreciat că în materia partajului judiciar, regula este împărțeala în natură, fiind înscrisă în dispozițiile art. 6735Cod pr. civ. excepția reprezentând-o atribuirea întregului imobil unuia din copărtași, în situația în care împărțeala în natură a bunului nu este posibilă sau această operațiune ar cauza o scădere importantă a valorii acestuia ori s-ar modifica în mod păgubitor destinația lui economică.
În speță nu rezultă din maniera de lotizare a terenului că ar deveni dificilă exploatarea gospodăriei, în condițiile în care deschiderea la calea publică asigură pătrunderea oricărui utilaj agricol indiferent de gabarit. De altfel, prin împărțirea în mod egal a terenului intravilan se asigură îndeplinirea și a cerințelor art. 741 civ. în sensul de a se acorda fiecărui moștenitor pe cât posibil bunuri de aceiași calitate și cantitate.
Apreciindu-se că împărțirea în natură a imobilelor este posibilă, s-a reținut de instanță că dispozițiile art. 6735Cod pr. civ. sunt pe deplin aplicabile cu reținerea și a incidenței dispozițiilor art. 6739Cod pr. civ. care conțin criteriile pentru formarea loturilor.
La atribuirea bunurilor, instanța a ținut cont și de poziția pârâtei în sensul de a i se atribui construcțiile, dar și de posesia exercitată de părți. Totodată pentru a se consolida dreptul promitentului-cumpărător, terț față de cauză, instanța a inclus în lotul moștenitoarei-reclamante bunul înstrăinat de autorul său (o vânzare sub condiție rezolutorie).
Nici critica referitoare la măsura compensării cheltuielilor de judecată nu este întemeiată întrucât la filele 392,339,331,298,292,151,251,325 sunt atașate dovezile de achitare a cheltuielilor ocazionate de proces ale ambelor părți, astfel încât în mod corect s-a făcut aplicarea art. 276 Cod pr. civ. dispunându-se compensarea acestora
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
O primă critică vizează încălcarea dispoz. art. 150 Cod pr. civ. deoarece, deși instanța a încuviințat obiecțiunile la raportul de expertiză, ea a închis dezbaterile fără a se răspunde la aceste obiecțiuni.
O altă critică vizează că raportul de expertiză în construcții reține o altă stare de fapt decât cea reținută prin încheierea de admitere în principiu.
O ultimă critică vizează faptul că instanța în lotizare nu a respectat dispoz. art. 6739Cod pr. civ.
Recursul nu este fondat.
Potrivit dispoz. art. 304 Cod pr. civ. modificarea sau casarea unei hotărâri se poate cere numai pentru motivele de nelegalitate prev. la pct. 1-9.
Examinând motivele invocate prin prisma dispozițiilor legale menționate, instanța constată că motivele invocate de recurentă sunt neîntemeiate.
Din examinarea IAP din 18.09.2002, nu rezultă existența unei contradicții între ceea ce a reținut instanța și expertiza întocmită în cauză.
De asemenea, nici motivul invocat de recurentă privind nerespectarea dispoz. art. 150 Cod pr. civ. nu este întemeiat, deoarece, potrivit acestui articol, atunci când instanța se va socoti lămurită, președintele va declara dezbaterile închise.
Din examinarea dosarului de fond rezultă că prin încheierea de ședință de la 4.12.2007, instanța a respins cererea de completare a raportului de expertiză, urmând ca susținerile recurentei să fie avute ca apărări de fond la pronunțarea hotărârii.
Nu este întemeiat nici motivul de recurs întemeiat pe dispoz. art. 6739Cod pr. civ.
Potrivit acestui articol, la formarea și atribuirea loturilor, instanța va ține seama, după caz, de acordul părților, mărimea cotei părți ce se cuvine fiecăruia ori masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii din coproprietari, înainte de a cere împărțeala, au făcut construcții, îmbunătățiri cu acordul coproprietarilor sau alte asemenea.
Din examinarea raportului de expertiză rezultă că, la lotizare, s-au respectat aceste dispoziții legale, reclamantei atribuindu-i-se atât teren extravilan cât și intravilan, inclusiv casa de locuit, situată în comuna de, lățimea terenului la stradă fiind suficientă, făcând posibilă intrarea cu utilaje agricole.
În consecință, având în vedere aceste considerente, instanța urmează să respingă, în baza art. 312 alin.1 Cod pr. civ. recursul ca nefondat, iar în baza art. 274 Cod pr. civ. urmează ca recurenta să fie obligată la 400 lei cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta împotriva deciziei civile nr. 301 din 3 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosar nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă.
Obligă recurenta la 400 lei cheltuieli de judecată, către intimata reclamantă.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 25 2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red. jud. -
Tehn.
2 ex./02.12.2008
Președinte:Emilian LupeanJudecători:Emilian Lupean, Paraschiva Belulescu, Dan Spânu
