Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 1061/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA |
CURTEA DE APEL ORADEA |
- Secția civilă mixtă - |
Dosar nr- |
DECIZIA CIVILĂ NR.1061/2009-R
Ședința publică din 4 iunie 2009
PREȘEDINTE: Trif Doina JUDECĂTOR 2: Moșincat Eugenia
- - - - JUDECĂTOR 3: Stan Aurelia
- - - - judecător
- - grefier
Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de recurenții reclamanți cu domiciliul în O,-,. 39, județul B, cu domiciliul în O,-, județul, cu domiciliul în O, str. -, nr. 1, - 1,. 12, județul B, cu domiciliul în Z, str. -, - 1,. 11, județul S, în contradictoriu cu intimatul pârât, cu domiciliul în O, str. -, nr. 46, județul B și O,-, - 6,. 6, județul B, împotriva deciziei civile nr. 595/A din data de 27.11.2008, pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr-, prin care a fost schimbată în parte sentința civilă nr.2438 din 2 aprilie 2008, pronunțată de Judecătoria Oradea, în dosar nr-, având ca obiect partaj judiciar.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă pentru recurenții reclamanți-toți lipsă,reprezentantul lor, avocat, în baza împuternicirii avocațiale din data de 29.12.2008, emisă de Baroul Bihor - Cabinet Individual și pentru intimatul pârât -personal, reprezentanta sa, avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr.149/1.04.2009, eliberată de Baroul Bihor - Individual.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că procedura de citare este legal îndeplinită, iar prezentul recurs nu este legal timbrat, nefiind achitată taxa judiciară de timbru în sumă de 627,72 lei și timbru judiciar în valoare de 5 lei, precum și faptul că, intimatul pârât, prin registratura instanței, la data de 28.05.2009 a depus întâmpinare, după care:
Reprezentantul recurenților reclamanți învederează instanței că, taxa de timbru stabilită în recurs este exagerată, față de obiectul pricinii, de sistare indiviziune,câtă vreme și în apel, a fost obligat la o taxă de timbru de 75 lei, motiv pentru care a timbrat recursul cu suma de 20 lei și timbru judiciar în valoare de 0,3o lei,depune în acest sens la dosar chitanța nr.-/3.06.2009 și timbre judiciare în valoare de 0,3o lei.
Reprezentanta intimatului pârât, arată că i s-a pus în vedere la termenul anterior să timbreze, însă lasă la aprecierea instanței acest aspect.
INSTANȚA, în urma deliberării, față de obiectul cauzei, sistare de indiviziune, apreciază că în mod legal a fost timbrat recursul cu suma de 20 lei și timbru judiciar în valoare de 0,3 lei, motiv pentru care revine asupra dispozițiilor din încheierea din ședința publică din 2 aprilie 2009, referitoare la timbraj.
INSTANȚA, comunică un exemplar din întâmpinarea formulată de partea intimată, cu reprezentantul recurenților reclamanți.
Reprezentantul recurenților reclamanți depune la dosar două înscrisuri, și anume, adresa nr.22/19/7.01.2009 eliberată de către, din care rezultă că, consumul de energie electrică pentru imobilul din litigiu este 0, adresa nr.3/11.12.2008, emisă de către o agenție imobiliară, din care reiese că valoarea terenului în cartierul Ioșia, s-a tranzacționat între 170-210 EURO/ și poze, din care, una reprezintă poziția contorului de energie electrică, comunică cu reprezentanta intimatului pârât cele două înscrisuri, mai puțin pozele, care reprezintă de altfel casa.
Reprezentanta intimatului pârât, învederează instanței că este o cerere expresă a clientului său, intimatul, care, datorită crizei, consideră că valoarea stabilită de experți prin cele două expertize efectuate în cauză este exagerat de mare, față de valoarea de azi a imobilelor, care a scăzut, motiv pentru care solicită a se emite adrese către experții ce au efectuat expertizele, care să precizeze dacă, la ora actuală se mai păstrează pentru casă-valoarea de 86.000 RON și 61.000 EURO-pentru teren, valori care au fost stabilite în data de 26.02.2008, fiind de notorietate că, în prezent prețurile au scăzut, iar de altfel, înscrisul eliberat de către o agenție imobiliară nu poate fi luat în considerare, fiind important și pentru recurenții reclamanți de a se stabili ce valoare are azi imobilul.
Reprezentantul recurenților reclamanți solicită respingerea ca inadmisibilă a cererii în probațiune formulată de către intimatul pârât, câtă vreme cauza se află în recurs, valoarea imobilului, casă și teren nu este exagerat de mare, de fapt este sub evaluat, câtă vreme părțile se judecă din 2003, solicită de asemenea a se constata că a cerut partajul imobilului în două loturi, a pus în discuție rezolvarea situației pe cale amiabilă, însă nu s-a ajuns la nici un consens.
Reprezentanta intimatului pârât menționează că, inclusiv experții au tergiversat cauza, solicită atribuirea imobilului către intimat, acesta fiind cel care a participat efectiv la construcția casei, nu are un alt domiciliu, aspect ce reiese din cartea de identitate a părții intimate.
INSTANȚA, în urma deliberării, respinge ca inadmisibilă cererea în probațiune formulată de către intimatul pârât în recurs, privind evaluarea de către experți imobilului în litigiu.
Reprezentantul recurenților reclamanți învederează instanței că nu mai are alte probe și solicită cuvântul asupra recursului.
Nemaifiind excepții de invocat și probe de solicitat, instanța consideră cauza lămurită, închide faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul recurenților reclamanți susține recursul și solicită admiterea lui așa cum a fost formulat și motivat în scris, modificarea în parte a hotărârii atacate, schimbarea implicit în parte și a sentinței și în consecință, obligarea pârâtului la sultă în favoarea reclamanților, conform cotelor părți care le revin, câte 1/5 parte din construcțiile situate în O,-, evaluate la prețul de circulație de 86.430 RON, conform raportului de expertiză tehnică suplimentar 1, întocmit de experta, să fie sistată în natură starea de indiviziune cu privire la terenul în întindere totală de 1.107. aferent top.1577/23 și 1590/38 înscris în CF nr.3026, prin formarea a două loturi, și anume:un lot în favoarea intimatului pârât, în suprafață de 221,40. corespunzător cotei sale de proprietate de 1/5 parte, pa care să se găsească amplasată casa de locuit și anexele gospodărești și un lot în coproprietate pentru recurente, în suprafață de 885,60. potrivit cotei de 4/5 parte ce le revine și dispunerea întăbulării dreptului de proprietate în cartea funciară,în subsidiar, solicită să se stabilească sulta, fără compensarea cu pretinsele investiții, cu cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând onorariu avocațial și taxa de timbru. În esență, solicită a se constata că, soluția ambelor instanțe de a atribui imobilul pe seama intimatului pârât contravine prevederilor legale în materie, deoarece atât construcția cât și terenul au fost dobândite de către părți în cote egale, în baza devoluțiunii succesorale legale, ele aparținând părinților părților, astfel, prioritatea partajului în natură rezultă atât din textele de lege cât și din necesitatea respectării efectului declarativ al acestuia; dacă un bun sau o masă de bunuri aparțin mai multor persoane, apreciază că este normal ca partajul să le consacre, tot un drept de proprietate, întrucât nu există nici o rațiune a se modifica acest drept, dându-i alt conținut, ca efect declarativ al partajului. De asemenea arată că, și-au exprimat acordul reclamanții, ca intimatului să-i fie atribuit un front spre strada -, nr.46 de 12,10 ml, iar 7 ml să le revină recurenților, cerere ce de altfel a fost ignorată de ambele instanțe, modalitatea partajării în natură a terenului este și echitabilă, avându-se în vedere faptul că este vorba de imobilul moștenit de la părinții lor, justificând drepturi egale cu cele ale intimatului, precum și preocuparea pe care au manifestat-o cu privire la acesta, pe parcursul anilor, astfel, odată cu decesul tatălui lor, survenit în 2002, s-a achitat impozitul și celelalte utilități prin contribuție exclusivă, fără nici un aport bănesc din partea pârâtului și tocmai datorită acestui fapt s-a păstrat proprietatea imobilului în întregul lui, în pofida împrejurării că, pârâtul le-a interzis accesul în casa părintească, iar prin formarea celor două loturi, apreciază că fiecare din părțile litigante are posibilitatea de a-și exercita în mod nemijlocit și nestingherit dreptul de proprietate, fără nici un impediment legal sau faptic, formarea a două loturi, nu reprezintă o fărâmițare excesivă a proprietății. Totodată precizează că, la constituirea acestei modalități de partajare solicită a se avea în vedere și posibilitățile materiale reduse al intimatului de a proceda la despăgubirea recurenților pentru întregul imobil, ceea ce va duce la executarea silită și scoaterea la vânzare prin licitație publică, în vederea recuperării sultei, la care va fi obligat, de altfel, acesta de aproximativ 18 ani nu mai locuiește în imobil, stând împreună cu concubina, pe strada -.
Reprezentanta intimatului pârât solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică, pentru considerentele din întâmpinare, cu cheltuieli de judecată justificate cu chitanța depusă la dosar. În concluzie, apreciază că, critica adusă hotărârilor atacate nu este întemeiată, prima instanță în mod temeinic a dispus atribuirea imobilului în litigiu către pârât, cu obligarea sa la plata sultei în favoarea apelantelor, conform cotelor acestora, astfel, după cum rezultă din CF nr.3026 O, pârâtul, împreună cu recurentele sunt coproprietari asupra imobilului din litigiu, fiecare având cota de 1/5 parte din întreg, iar rațiunea pentru care, instanța a dispus atribuirea casei părintești către intimat, este aceea că, acesta nu are casă sau un alt imobil în care să locuiască, câtă vreme recurentele au fiecare în proprietate o locuință, în susținerea acestei afirmații există la dosar copia cărții sale de identitate, din care reiese că și în prezent domiciliul său este în O, strada -, nr.46, cu atât mai mult cu cât, intimatul personal, fiind de meserie constructor,zidărie, tencuială, pus gresie, faianță, a participat la diferite faze ale construcției casei și pe deasupra toți banii pe care-i câștiga, lucrând cu carte de muncă încă din 1970, i-a investit în casă, neavând alte obligații la aceea vreme, acesta este legat și din punct de vedere sentimental de acest imobil, pe care și din rațiuni practice, lipsa unei locuințe, este nevoit să-l solicite a-i fi atribuit, cu obligarea sa la plata unei sulte în favoarea recurentelor, după ce se vor scădea investițiile făcute de el la imobil. Solicită de asemenea a se constata reaua credință a recurentelor, care nu și-au expus nici un motiv plauzibil pentru ca imobilul să le fie atribuit lor în natură, singura explicație fiind șicana și dorința lor de a-l vedea în stradă, ele având oricum câte o locuință, în caz contrar, el nu ar putea niciodată să-și achiziționeze nici măcar o garsonieră cu cel 15.000 EURO pe care i-ar primi de la reclamante cu titlu de sultă, iar pe de altă parte, precizează că, în mod temeinic și legal, instanța de apel a scăzut din sulta pe care intimatul trebuia să o achite recurentelor, respectiv valoarea investițiilor efectuate de către el la casă, în sumă de 2900 RON, conform suplimentului de expertiză întocmit de expert, instanța putând face acest lucru în temeiul efectului devolutiv al apelului, care permite instanței de judecată să judece din nou întreaga cauză pe fond, ori, solicită a se constata că, intimatul a cerut atât pe calea acțiunii reconvenționale cât și pe calea concluziilor pe fond, recunoașterea investițiilor efectuate la casa părintească și scăderea contravalorii acestora din sulta ce urmează să o plătească părților recurente. Referitor la solicitarea apelantelor, de a sista indiviziunea conform variantei III din contraexpertiză, solicită a se constata că aceasta este aberantă, injustă și ridicolă, astfel, în situație în care s-ar admite această cerere, s-ar ajunge la situația aberantă în care intimatul ar trebui să locuiască pe 280. cu casă cu tot, conform schiței anexate raportului de contraexpertiză, ori, acest lucru nu este posibil, cu atât mai mult că niciodată nu ar putea vinde cuiva, 280.teren cu casă și anexe pe el, astfel, în mod corect instanța de apel i-a atribuit intimatului imobilul,casă și teren, la care a muncit personal. De asemenea arată că, recurenții încearcă să inducă în eroare instanța de judecată invocând regula partajului judiciar de a da prioritate împărțelii în natură a bunului supus partajării, acesta nu este comod partajabil în natură, în sensul că cei 280. care i-ar reveni intimatului, nu i-ar putea satisface nevoia de locuit.
Intimatul pârât -personal, prezintă spre vedere cartea de identitate, din care rezultă că are domiciliul în O, strada -, nr.46.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului civil de față, instanța constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.2438 din 2 apr.2008, pronunțată de Judecătoria Oradea, s-a admis în parte cererea principală formulată de reclamanții, și împotriva paratului, s-a admis in partea cererea reconvenționala formulata de reclamantul reconvențional împotriva paratelor reconvenționale, și, s-a dispus sistarea stării de indiviziune asupra imobilului înscris in CF 3026, nr. top.1577/23 și 1590/38, in natura casa de locuit, situată in loc. O, str.-, nr. 46, jud.B prin atribuirea acestuia către parat, reclamant-reconvențional, cu obligarea lui la plata unei sulte in valoare totala de 61.992.Euro in favoarea reclamantelor, revenind fiecăreia suma corespunzătoare cotei de pârti, potrivit variantei a II-a din raportul de contraexpertiza întocmit de către ingineri experți, ing., ing. la data de 16.02.2008, care va face parte integranta din prezenta hotărâre, înscrierea dreptului de proprietate al acestuia in cartea funciara, cu titlu de sistare indiviziune, s-a respins capătul de cerere al acțiunii reconvenționale in ceea ce privește constatarea efectuării de catre reclamantul reconvențional a unor investiții la imobilul precizat anterior, iar cheltuielile de judecata au fost compensate.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
Reclamantele si paratul, sunt coproprietari asupra imobilului înscris in CF 3026, nr. top.1577/23 și 1590/38, in natura " curgător in " in suprafața de 122 mp si " livada cu casa in " cu o suprafața de 985 mp, in părti egale, cu titlu de moștenire, in baza Certificatului de moștenitor nr. 94 din 07 X 2002.
Potrivit raportului de expertiza întocmit de catre ing. la data de 26.08.2004, aflat la filele 84-86 ale dosarului, imobilele in litigiu nu sunt comod partajabile in natura si valoarea de circulație a terenurilor intravilane in O, str. H -, este de aproximativ 18 Euro/mp.
Din lucrarea de specialitate efectuata de catre expert ing. la data de 01.09.2006 (filele 166-168) rezulta ca valoarea de circulație asupra edificatelor litigioase este de 67.420 RON, precizându-se că valoarea investițiilor menționate de catre parat se ridica la suma de 2300 RON.
In lucrarea de contraexpertiza întocmita de catre experți ing., ing., ing. la data de 16.02.2008 (filele 233-237) au fost propuse mai multe variante in ceea ce privește atribuirea întregului imobil litigios, s-a menționat faptul că imobilul supus partajului se afla in posesia si folosința paratului, precizându-se in varianta a II-a ce se refera la atribuirea imobilului catre reclamantul reconvențional sulta cuvenita reclamantelor este in cuantum total de 61.992.Euro (respectiv 70 Euro/mp).
Conform dispozițiilor art.728 cod civil, nimeni nu poate fi obligat sa rămână in indiviziune.
Luând in considerare faptul că paratul a locuit întotdeauna si locuiește faptic si in prezent in imobilul litigios avându-l in posesie si folosința, nedovedindu-se împrejurarea potrivit căreia ar avea in proprietate o alta locuința (in timp ce reclamantele dețin fiecare cate un imobil), instanța de fond a dispus sistarea stării de indiviziune asupra imobilului înscris in CF 3026, nr. top.1577/23 și 1590/38, in natura casa de locuit, situate in loc. O, str.-, nr. 46, jud.B, prin atribuirea acesteia in întregime catre parat, reclamant-reconvențional, cu obligarea lui la plata unei sulte in cuantum total de 61.992.Euro in favoarea reclamantelor, (revenind fiecăreia suma corespunzătoare cotei de părti).
Din depoziția martorilor, Honta, instanța de fond a reținut că nu rezulta in mod cert cele susținute de catre reclamantul reconvențional cu privire la efectuarea investițiilor la imobil, motiv pentru care a respins capătul de cerere al acțiunii reconvenționale in ceea ce privește constatarea efectuării de catre reclamantul reconvențional a unor investiții la imobilul precizat anterior.
In temeiul considerentelor expuse, ținând cont de textul de lege invocat, raportat la dispozițiilor art.22 din Legea 7/1996 Legea cadastrului si a publicitarii imobiliare, instanța a admis in parte cererea principala si in parte acțiunea reconvenționala.
Ca urmare a soluției pronunțate, in baza dispozițiilor art. 276 cod pr.civila, instanța a dispus compensarea cheltuielilor de judecata.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, au declarat apel, apelanții, și în contradictoriu cu intimatul, prin care au solicitat admiterea lui, modificarea în parte a sentinței atacate, sistarea indiviziunii pe teren conform Variantei III din Raportul de contraexpertiză efectuat de către expert, și și obligarea pârâtului la sulte conform cotelor lor de proprietate în ceea ce privește construcția, aspect pe care instanța de fond l-a omis, cu cheltuieli de judecată.
Prin decizia civilă nr.595/A din 27 noiembrie 2008, Tribunalul Bihora admis ca fondat apelul civil introdus de apelanții, în contradictoriu cu intimatul împotriva sentinței civile nr.2438 din 2 apr.2008, pronunțată de Judecătoria Oradea, pe care a schimbat-o în parte, în sensul că:
A obligat pârâtul - reclamant - reconvențional să plătească fiecărei reclamante pârâte reconvențional, și și suma de 16.706 lei reprezentând sultă cuvenită din supraedificate.
Au fost menținute restul dispozițiilor sentinței apelate.
A obligat intimatul să plătească apelanților suma de 75 lei cheltuieli de judecată în apel.
Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut că, modalitatea aleasă de primă instanță, la sistarea stării de indiviziune, existentă între părți, cu privire la imobilul moștenit prin atribuirea în întregime a acestuia intimatului, este una corectă, din probele administrate reieșind că acesta a locuit întotdeauna în acest imobil, casă părintească, gospodărind împreună cu părinții săi contribuind la întreținerea acestuia, aducându- și o serie de îmbunătățiri și nu are un alt imobil în proprietate.
Chiar dacă imobilul ar fi partajabil în natură în modalitatea solicitată de apelanți, tribunalul a apreciat că aceasta este una inadecvată situației concrete a imobilului și a întinderii dreptului de proprietate a fiecărui coproprietar, 1/5 cotă parte, întrucât s-ar crea două loturi, din care cel care ar fi atribuit intimatului ar fi prea mic pentru o folosință adecvată,iar cu privire la celălalt lot s-ar menține starea de indiviziune între patru coproprietari, care în final ar duce la o fărâmițare excesivă a proprietății sau la nașterea unor noi litigii în viitor.
Tribunalul a reținut că, prima instanță a omis însă din calculul valorii imobilului, construcții și teren, luând în considerare valoarea construcțiilor, astfel cum aceasta a fost stabilită prin expertiza efectuată în cauză de către ing,la suma de 86.430 lei din care se vor deduce investițiile făcute de intimat care se ridică la suma de 2900 lei, rămânând o valoare netă de 83.530 lei, din care sulta care revine fiecărei apelante este de 16.706 lei.
Instanța de apel a constatat că, instanța de fond a luat în considerare doar valoarea terenului fără construcții astfel cum a fost stabilit prin raportul de expertiză efectuat în cauză de către experți ing., ing., ing. la data de 16.02.2008.
Față de considerentele arătate, tribunalul a admis ca fondat apelul civil introdus de apelanții, în contradictoriu cu intimatul împotriva sentinței civile nr.2438 din 2 apr.2008, pronunțată de Judecătoria Oradea, pe care schimbat-o în parte, în sensul că a obligat pârâtul - reclamant - reconvențional să plătească fiecărei reclamante pârâte reconvențional, și și suma de 16.706 lei reprezentând sultă cuvenită din supraedificate.
Au fost menținute restul dispozițiilor sentinței apelate.
În baza art.274 Cod procedură civilă a fost obligat intimatul, aflat în culpă procesuală, să plătească apelanților cheltuielile de judecată dovedite, în apel în sumă de 75 lei - constând in taxă timbru
Împotriva acestei decizii, în termen legal, timbrat cu suma de 20 lei și timbru judiciar în valoare de 0,3o lei, au declarat recurs apelanții, solicitând admiterea acestuia, modificarea în parte a deciziei, schimbarea în parte a sentinței, obligarea pârâtului să le plătească sulta din construcțiile situate în localitatea O,-, evaluate la 86.430 RON, sistarea indiviziunii cu privire la nr. top. 1577/23, 1590/38 din nr. 3026, 1107 mp. prin formarea a două loturi, unul de 221,40 mp. În favoarea intimatului (1/5 părți, cota lui), pe care să se afle casa și anexele, un lot în coproprietate pentru ele, de 885,60 mp. întabularea în cartea funciară, cu cheltuieli de judecată.
Prin motivele de recurs s-a invocat că imobilul aflat în coproprietate, este situat în O,-, casă plus 1107 mp. Teren, nr. top. 1577/23, 1590/38, valoarea construcției fiind de 86.430 lei, iar a terenului de 61.992 EURO.
Instanța de apel nelegal a dedus din cuantumul sultei contravaloarea pretinselor edificate ce ar fi fost efectuate de intimat, deși s-a respins la fond cererea reconvențională și nu a declarat apel, pronunțându-se asupra unui lucru ce nu a fost cerut.
Soluția atribuirii întregului imobil pârâtului, contravine prevederilor legale, a fost dobândit în cote egale în baza devoluțiunii succesorale legale, iar la partaj trebuia respectat art. 741 Cod civil, prin partajarea în natură, cu atât mai mult cu cât terenul este partajabil în natură, conform variantei a III-a din raportul de contraexpertiză, din care reiese că se poate forma un lot compus din casă și 221,40 mp. teren în favoarea intimatului, mai mult, acesta de 18 ani nu mai locuiește în imobil.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
Prin întâmpinarea formulată, intimatul a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârilor atacate ca legale și temeinice, cu cheltuieli de judecată.
Examinând decizia recurată, prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu, instanța de recurs constată următoarele:
Imobilul în litigiu este înscris în nr.3026, are nr. top. 1577/23 - teren în suprafață de 122 mp. (șanț curgător) și nr. top. 1590/38 - livadă cu casă în suprafață de 985 mp. total teren 1107mp. Și formează dreptul de coproprietate al părților, în cote egale de câte 1/5 părți fiecare, dobândite cu titlu de moștenire, întabulate în anul 2002 la foaia B nr. 3 - 7.
Din răspunsurile - date cu ocazia luării interogatoriului - filele 37 - 41 dosar fond, se reține faptul că recurenții dețin în proprietate o altă locuință în afara celei în litigiu, cu excepția intimatului, care a declarat că nu are o altă locuință și locuiește efectiv în aceasta.
Potrivit raportului de expertiză întocmit de expertul - filele 84, 85 dosar fond, se reține că imobilul nu este comod partajabil în natură, valoarea unui metru pătrat teren fiind la 26 august 2004, de 18 EURO/mp. iar, conform raportului de expertiză întocmit de inginer - filele 166 - 168, valoarea de circulație a supraedificatelor este de 67.420 RON, la 1.09.2006, iar a investițiilor făcute de, este de 2.300 RON.
La data de 30 martie 2007,expertul - fila 182 dosar fond - evaluat 1 mp. teren la 40 EURO, iar expertul a evaluat, ulterior, la 25 iunie 2007, supraedificatele la 86.430 RON și investițiile la 2.900 RON - fila 193 dosar fond. Întrucât s-a dispus efectuarea unui raport de contraexpertiză topografică, experții -, și, prin raportul depus la filele 234 - 237, au conchis că imobilul este situat în cartierul Ioșia, între- - și strada de la capătul grădinii, având două fronturi - unul la- - casa, curtea și anexe - și al doilea pe strada de la capătul grădinii, fiind comod partajabil în natură. La varianta a III-a s-a făcut o propunere de lotizare - casa plus 280 mp. Teren la, iar recurenților terenul de 832 mp. rămânând ca intimatul că plătească pentru terenul ce excede cotei de 1/5 părți (58,60 mp.), o sultă de 4.102 EURO (la 70 euro/mp.).
Instanța de fond, cu ocazia pronunțării sentinței, a dispus sistarea coproprietății, însă, a avut în vedere doar sulta ce se cuvine recurenților în funcție de cotele lor de 4/5 din imobilul teren, prin atribuirea întregului imobil în favoarea intimatului, fără însă a avea în vedere și valoarea construcției, de 86.430 RON - investițiile ce s-ar fi cerut de către acesta nu au fost incluse, întrucât s-a respins cererea reconvențională, iar apel nu s-a declarat de către acesta.
Ca urmare, întrucât intimatul nu a declarat apel, deși i s-a respins cererea reconvențională prin care a cerut a se constata că a efectuat investiții și alte lucrări la construcție - în mod greșit - instanța de apel a inclus valoarea acestora, de 2.900 RON, deducând-o din valoarea construcțiilor, acordând altceva decât s-a solicitat, criticile fiind fondate. Atâta timp cât instanța de fond nu a constatat în favoarea intimatului anumite investiții evaluate la 2.900 RON, iar dispoziția nu a fost atacată cu apel, includerea acestora apare ca fiind una nelegală și se impune a fi înlăturată, instanța pronunțându-se asupra a ceea ce nu s-a cerut,incidența art. 304 pct. 6 Cod procedură civilă fiind evidentă, criticile fiind fondate.
Ca urmare, valoarea terenului fiind de 70 EURO/mp. X 1107 mp. = 77.490 EURO, revenind fiecărui coproprietar câte 221,40 mp. teren x 70 EURO = 15.498 EURO (1/5 părți fiecare), se reține că recurentelor li se cuvine o sultă totală de 61.992 EURO din teren, iar din construcțiile în valoare de 86.430 RON (1/5 părți la fiecare), le revine câte 17.288 RON x 4 = 69.152 RON,în loc deci de 16.706 lei fiecărui recurent, cum greșit a stabilit instanța de apel, criticile fiind fondate.
Referitor la varianta de partaj aleasă de către instanța de fond și confirmată de cea de apel, astfel cum s-a arătat mai sus, primul raport de expertiză a concluzionat că imobilul nu este comod partajabil în natură, iar raportul de expertiză a precizat contrariul, sens în care a procedat la formarea a două loturi, unul cuprinzând casa și 280 mp. teren în favoarea intimatului, iar celălalt format din teren în suprafață de 827 mp. (două numere topografice nou formate) în favoarea recurenților, ori, din ambele variante de partaj, schițele aflate la filele 86, 237 dosar fond, se reține că în partea aflată spre- -, la frontul stradal, se află amplasată atât casa, cât și un șopron, deci, întregul front fiind ocupat de construcții. Mai mult, recurenții nu au fost de acord cu atribuirea decât a unei suprafețe de 221 mp. în favoarea intimatului, ori, indiferent de aceste opțiuni, chiar și 280 mp. teren, nu se poate susține că este suficient pentru a asigura o bună exploatare a imobilului.
Conform răspunsurilor date de către recurenți și intimat la interogatorii, doar intimatul nu deține în proprietate un alt imobil în care să aibă posibilitatea de a locui.
Sigur că art. 741 cod civil stabilește faptul că la formarea și compunerea părților, trebuie să se dea în fiecare parte, pe cât se poate, aceeași cantitate de mobile, imobile . însă, se va evita,cât va sta în putință, îmbucătățirea peste măsură a imobilelor, ori prin varianta solicitată de recurenți, s-ar ajunge într-adevăr la o îmbucătățire excesivă a imobilului, iar suprafața de 220 sau 280mp. ar fi pe de altă parte insuficientă unei bune exploatări a casei și anexelor de către intimat. Faptul că acest teren are două fronturi, la două străzi, nu schimbă situația expusă, mai mult, recurenții ar rămâne tot în indiviziune, ceea ce nu reprezintă practic o ieșire din starea inițială.
La formarea loturilor, instanțele au avut obligația de a ține cont, conform art. 673 indice 9 Cod procedură civilă, de mărimea cotelor de proprietate a fiecărui coindivizar, natura imobilului, de faptul că intimatul - chiar dacă instanța de fond nu a admis cererea reconvențională - a locuit în cea mai mare parte a timpului după construirea casei, în anii 1970 în aceasta, a făcut unele investiții, cotele acestora fiind egale, s-a avut în vedere și faptul că intimatul este singurul ce nu deține un alt imobil, iar cel în litigiu, conform celor expuse, nu este posibil a fi partajat în natură, întrucât s-ar îmbucătăți peste măsură.
În măsura în care, însă, intimatul nu va putea achita sulta stabilită în favoarea recurenților, există posibilitatea executării silite, fără ca aceste aspecte să fie de natură a schimba varianta de partaj față de considerentele expuse, și nici împrejurarea că în prezent acesta nu locuiește efectiv în casă.
Față de considerentele sus-menționate, fiind aplicabile dispozițiile art.304 pct. 6, 9 Cod procedură civilă, instanța de recurs va admite ca fondat recursul, va modifica în parte decizia recurată și va obliga pârâtul reclamant reconvențional să le plătească reclamantelor pârâte reconvenționale, o sultă în valoare de 69.152 RON din supraedificate, revenind fiecăreia câte 17.288 RON în loc de 16.706 RON, cum greșit s-a stabilit, iar din teren, 61.992 EURO, revenind fiecăreia câte 15.498 EURO.
Se vor menține celelalte dispoziții ale deciziei recurate, conform celor expuse mai sus.
Reținând culpa procesuală a intimatului, în baza art. 274 Cod procedură civilă, instanța de recurs îl va obliga să le plătească recurentelor suma de 525 lei, cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând onorariu avocațial și taxă de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.312 alin.1, combinat cu art.296 și 316 Cod procedură civilă,
ADMITE ca fondat recursul civil introdus reclamanți cu domiciliul în O,-,. 39, județul B, cu domiciliul în O,-, județul, cu domiciliul în O, str. -, nr. 1, - 1,. 12, județul B, cu domiciliul în Z, str. -, - 1,. 11, județul S, în contradictoriu cu intimatul pârât, cu domiciliul în O, str. -, nr. 46, județul B și O,-, - 6,. 6, județul B, împotriva deciziei civile nr. 595/A din 27.11.2008, pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o modifică în parte în sensul că:
stabilită în sarcina pârâtului reclamant reconvențional în favoarea reclamantelor-pârâte reconvenționale, din supraedificate este de 69.152 RON din care revine fiecăreia câte 17,288 RON în loc de 16.706 RON -cum greșit s-a stabilit, iar din teren 61.992 EURO revenind fiecăreia câte 15.498 EURO.
Menține celelalte dispoziții.
Obligă partea intimată să plătească părții recurente, suma de 525 lei cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 4 iunie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
- - - - - -
Red.concept decizie -
Data.9.06.2009
Jud.fond
Jud.apel /
Dact.
Data:17.06.2009
2 ex.
Președinte:Trif DoinaJudecători:Trif Doina, Moșincat Eugenia, Stan Aurelia
