Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 1109/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 1109/
Ședința publică din 11 Iunie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Corina Pincu Ifrim JUDECĂTOR 2: Veronica Șerbănoiu Bădescu
Judecător: - ---
Judecător: - -
Grefier:
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul civil declarat de pârâtul, împotriva deciziei civile nr.59 din 24 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns: recurentul-pârât G și intimata-reclamantă, asistată de avocat, în baza împuternicirii avocațiale de la dosar, eliberată de Baroul Argeș.
Procedura, legal îndeplinită.
Recursul este legal timbrat cu taxă judiciară de timbru în sumă de 10 lei, conform chitanței de la dosar cu nr.- din 9 iunie 2009, emisă de Primăria Municipiului Pitești și timbru judiciar în valoare de 5 lei.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, care învederează că la dosarul cauzei s-a depus, prin serviciul de registratură al instanței, un borderou cu acte, de către recurentul
Avocat depune la dosar întâmpânăre și împuternicirea avocațială.
Părțile, personal sau prin reprezentant, având pe rând cuvântul, arată că nu au cereri de formulat sau excepții de invocat, motiv pentru care solicită acordarea cuvântului asupra recursului.
Curtea, în raport de această precizare, constată recursul în stare de judecată și acordă părților cuvântul asupra acestuia.
Recurentul-pârât G solicită admiterea recursului, așa cum a fost formulat. Arată că, în ultimii ani a fost foarte grav bolnav și nu s-a putut prezenta în instanță pentru a-și susține cauza, însă a depus la dosar toate actele pe care le-a avut. Toate bunurile ce i-au revenit din masa succesorală ori s-au furat, ori au fost înstrăinate de către autor înainte de a deceda. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Intimata-reclamantă, prin avocat, solicită respingerea recursului, ca nefondat, având în vedere faptul că toate bunurile ce au revenit recurentului din masa succesorală au fost însușite de către acesta, iar în prezent dorește să le ia și pe cele ale reclamantei. Solicită cheltuieli de judecată.
Întrebată fiind de către instanță, intimata-reclamantă, arată că nu dorește schimbarea lotizării.
CURTEA:
Deliberând, onstată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la data de 29.05.2003, reclamanta a chemat in judecata pe pârâtul G, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce va pronunța să dispună partajarea averii ramase în urma decesului autorilor si, cu cheltuieli de judecata.
În motivare acțiunii reclamanta a arătat ca după moartea autorilor au rămas: 1,3114 ha teren situat m com. jud.A, pentru care li s-a eliberat titlul de proprietate nr. 52645/94,; 0,31 ha teren dobândit prin actul de vânzare cumpărare nr. 1628/96, c/val. fructelor obținute de pe aceste suprafețe pe care pârâții le utilizează exclusiv, o casa cu 3 camere si antreu în com. construita pe terenul de 748. o alta construcție de 60. compusă din magazie, 2 camere si bucătărie in care pârâtul si-a deschis o băcănie, un grajd, un fânar de 50. construit in perioada 1956-1957 pe terenul zestre al mamei reclamantei, un de A de 160 1, un de A de 60 1, 14 găini, o scroafa cu purcei, 1 porc de 150 kg. 50 duble de, 50 duble de porumb, o căruță, 2 pluguri, o căruță, o fier, 2 butii mari pentru prune, 2 putini mai mici pentru prune, 1 mare pentru țuica, 2 damigene, 150 țuica, un hambar, 15 Kg - de, o găleata de 110 kg, bidon de 25 carne topita, 25 kg untură pentru săpun, un tuci mare pentru săpun, o vaca gestanta care a fătat un vițel, o vițica de 2 ani, 100 Kg nespălata, 10 tone bălegar, o mașina cusut, un TV Sirius, 4 mese țărănești din lemn masiv, 4 paturi țăranești din lemn masiv, un covor iuta, 3 paturi. 2 plapumi, 2 macaturi, 2 CEC-uri a cite 10.000.000 lei.
La 2.07.2003, reclamanta si-a completat din nou acțiunea, solicitând partajarea recoltei obținute in 2004 de pe toate suprafețele de teren supuse partajului, precum si împartirea cheltuielilor de pomenire făcute pentru in cuantum de 10.000.000 lei. La 14.04.2004, reclamanta si-a majorat citimea pasivului la 25.000.000 lei.
Prin cererea reconvenționala formulata la 1.10.2003, pârâtul Gas olicitat să se scoată de la partaj terenul de 2640. pe care autorul l-a vândut in timpul vieții, sa se constate că are o creanța împotriva succesiunii de 2.000.000 lei, constând in prețul pe care l-a achitat pentru terenul de 0,31 ha ce face obiectul contractului de vânzare cumpărare nr. 1628/1996, să se constate că are un drept de creantă reprezentat de cheltuielile efectuate cu înmormântarea defunctului si pomenile ulterioare pâna la o jumatate de an, suportate exclusiv de el în vloare de 50.000.000 lei, cu cheltuieli de judecata.
In motivare, pârâtul reclamant a arătat ca el a achitat prețul terenului vândut de autor in timpul vieții,ca a suportat cheltuielile de înmormintare si cele legate de pomenirea defunctului până la o jumatate de an.
Prin încheierea din 28 aprilie 2004 Judecătoria Paa dmis în parte în principiu acțiunea si cererea reconvențională, a constatat deschisă succesiunea celor doi autori, de pe urma cărora au rămas ca moștenitori reclamanta si pârâtul în calitate de descendenți direcți de gradul I, cu cote de câte fiecare si componenta masei succesorale. S-a constatat că pasivul succesoral al autorului a fost suportat de ambele părți, reclamanta cu suma de 25.000.000 lei si pârâtul cu suma de 8.500.000 lei.
Pentru a pronunta această încheiere prima instantă a retinut că, sa cum rezulta din actele de stare civila depuse la fila 6,7 a decedat la 8.01.1996, in com. iar - la 7.03.2003, in com. unde ambii au avut ultimul domiciliu.Mostenitorii autorilor sunt: partite cu cote de cite 1/2 fiecare din masa.
Autorului i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafata de 1 ha 3114. teren situat in com. sat.Din continutul actului de vinzare cumparare autentificat sub nr. 3140/2002 a rezultat ca la 28.06.2002 a vândut din terenul de mai sus suprafata de 2640. din com. sat, 73, pet. La, jud.A, teren ce a facut obiectul titlului de proprietate nr. 52645/2004.Titlul de proprietate a fost eliberat numai pe numele autorului si in timpul vietii celeilalte autoare astfel ca de aici rezulta ca terenul de 2640. a fost bunul propriu al autorului si ca acesta l-a instrainat legal fara sa aiba nevoie de consimtamintul reclamantei astfel ca nu poate fi introdus la masa de partaj.
Prin adeverinta de reconstituire nr 1421/2003 emisa de Primaria, s-a aratat ca autorului i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru 0,88 ha padure, prin Hot.Com.Jud.A nr. 70/1993 adeverinta de proprietate nu constituie titlu de proprietate, este un act premergator eliberării acestuia, cu caracter provizoriu si in care nu este individualizat terenul astfel ca in lipsa titlului de proprietate aceasta suprafata nu poate fi impartita.
Prin contractul autentificat sub nr. 1628/1996, autorul a cumpărat un teren de 3 175. compus din, 2025. arabil si 1150 111.p. pasune astfel ca aceste suprafete vor fi incluse in masa de partaj.
Din raspunsurile partilor la interogatoriu, din adeverintele nr. -. 798/2003 emise de Primaria, a rezultat ca in urma decesului autorului au ramas si urmatoarele bunuri: grajd si finar de 50. construit pe terenul zestre al lui, casa cu 3 camere si antreu, 2 putini,un plug, 2 butii mari, 2 putini mici, un hambar, 100 kg. lâna, 10 tone gunoi de grajd, o masina de cusut, 1 tv.Sirius, 4 mese taranesti, un covor iuta, 1, 2 macaturi.
Din adresele CEC nr. 4828/2004 si nr. 1706/2003 a rezultat ca autorul a avut 2 CEC-uri, un CEC cu 2 depozite: 835-1-1905/1, 835-11905/2 activ si un altul cu 2 depozite: 835-1-1904/1, 835-1-1904 lichidat. Fiecare aveau valoare de 10.000.000 lei ce s-a introdus la partaj. Din continutul adeverintei nr. 528/2004 emisa de Primaria, al actului de la fila 43 si declaratiile martorilor, a rezultat ca autorii au avut anterior decesului 10 gaini, o vaca si o vitica, o scroafa cu 6 purcei iar din declaratia martorului a rezultat ca autorii au mai avut si 2 cazane de A si un tuci de sapun. In ceea ce priveste constructia de 60. declaratiile martorilor au fost contradictorii, insa a rezultat in mod cert ca a existat o magazie ce a fost demolata de pirit si in locul acesteia a construit un magazin. În adeverinta nr. 2739/1991 a Primăriei, s-a mentionat ca pârâtul si tatal sau au detinut in 1991 impreuna o casa de locuit cu 6 camere si dependinte, dar aceasta nu era proprietatea exclusiva a autorului pentru a fi introdusa la partaj figurind pe numele amindurora. de pe terenuri au fost culese de pârât, fapt ce rezulta din răspunsurile la interogatoriu ale acestuia si din declarațiile martorilor, astfel ca au fost incluse la masa de partaj. Asa cum rezulta din chitanțele depuse la dosar la filele 22-38, din declarațiile martorilor, a rezultat că pârâtul a efectuat cheltuielile de înmormântare si pomenile de până la o jumatate de an de la moartea autorului in cuantum de 7.755.325 lei. Cum însa acesta a incasat sumele de 3.643.200 lei plus 3.515.200 lei -alocatia sociala plus indemnizația autorului pentru lunile februarie si martie 2003, asa cum rezulta din adresa nr. 36/2004 a Asociatiei -Filiala A; 6.962.000 lei-ajutor deces si 1.214.359 lei, pensia de asigurari sociale a autorului si 629.201 lei, indemnizatia veteran razboi, se deduce ca a platit cu acesti bani astfel ca nu s-a retinut că le-a suportat el.La calculul sumei de mai sus suportata de pirit s-a avut in vedere ca anumite chitante ( filele 38,34,32,30) poarta o data ulterioara inmormintarii sumele respective nefiind luate in calcul în schimb insa, din declaratia martorilor, lon,. a rezultat ca pârâtul a efectuat cheltuieli cu de un an a autorului în valoare de 8.500.000 lei, iar reclamanta de 25.000.000 lei, parastase si pomeniri ulterioare.
În ceea ce priveste cererea pârâtului privind constatarea creantei impotriva succesiunii constind in pretul terenului vândut prin contractul de vinzare cumparare aut.sub nr. 3140/2002, acesta nu face parte din masa succesorala,a fost vândut fiului parâtului astfel ca cererea s-a apreciat ca neintemeiata.
Pentru considerentele expuse anterior, instanta in baza art. 673/6 civ. a art. 111 pr.civilă a admis în parte. in principiu actiunea completata si tot in parte, principiu cererea reconventionala completata, constatând ca la 8.01.1996, în com. s-a deschis succesiunea autoarei, iar la 6.03.2003, în com. -a deschis succesiunea autorului,mostenitori cu vocatie succesorala ai acestora sunt: loana, descendepta de gr.I, cu o cota de 1/2 din masa si G descendent de gr.I cu o coat de 1/2 din masa.
Masa succesorala se compune din suprafata de 10474.teren inclusa in titlul de proprietate nr. 52645/1994,situata in com. sat, respectiv: 3375. teren in 62-63. p. 1896 intre vecinii: la -, -drum comuna, -rest proprietate,-, 1125. în 63,p. 1924, intre vecinii: la -, -rest proprietate, - Gh., -rest proprietate si padure stat, 1256. p. 10, in 73, intre vecinii, la -, -rest proprietate,-drum comunal, Proprietate Gh. 1458. in intrav. 73 intre vecinii: la -, -rest proprietate -ulita, -str.-, 2512. teren pasuni, 73, intre vecinii la - P-. -rest proprietate, - Gh, -rest proprietate, 784. teren 73, intre vecinii: la lon, -drum comunal, S-ulita, -rest proprietate, grajd, finar de 50. construit pe terenul zestre al lui, casa cu 3 camere si antreu,o magazie, un A de 160, un A 60, 2 butii mari, o scroafa cu 6 purcei, 10 gaini, 2 putini mici, un hambar, 4 mese taranesti, din lemn masiv, un covor iuta, 4 paturi, 2 plapumi, 100 Kg, 10 tone balegar,un tv Sirius, un plug, o vaca si o vitica, 2 macaturi. tuci pentru sapun, 3175. teren in com. din care: 2025. arabail, intre vecinii la -, -rest proprietate, - G, -drum, 1150. pasune, intre vecinii: la -, -padure stat, G, -rest proprietate, c/val. obtinute si a fructelor culese de pe terenurile ce alcatuiesc masa succesorala, un CEC cu doua depozite: 1835-1-1905/1; 835-1-1905/2, un alt CEC cu doua depozite: 835-1-1904/1, 835-1-1904/2, lichidat, ambele în valoare de 10.000.000 lei, fiecare, masina cusut,.
S-a constatat că pasivul succesoral al autorului a fost suportat de ambele parti, astfel: reclamanta, 25.000.000 lei pentru pomeniri si parastase ulterioare,iar pârâtul G-8.500.000 lei pentru de un an.
Ambele părti au declarat apel împotriva încheierii de admitere în principiu pe care au criticat-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
Reclamanta a susținut că instanța a greșit neintroducând la partaj suprafața de 0,88 ha. pădure și o construcție în suprafață de 60. dovedite ca fiind bunuri succesorale și reținând că pârâtul a suportat un pasiv succesoral în sumă de 8.500.000 lei fără a face vreo probă în acest sens rezultând dimpotrivă, că pentru efectuarea pomenilor a tăiat o vițică, reținută la masa de partaj.
Pârâtul a susținut că instanța de fond a greșit, deoarece a introdus la masa partajabilă bunuri în legătura cu care reclamanta nu a făcut dovezi, anume un fânar de 50. un A de 60. un A de 160. o scroafă cu 6 purcei, 4 mese țărănești, o vacă, un junincă, o vacă și o vițică și două librete CEC cu depuneri de 10.000.000 lei fiecare.
Deosebit, a susținut că reclamanta nu și-a dovedit nici pasivul succesoral, instanța reținând suma de 25.000.000 lei fără nici un suport probatoriu și ignorând probele administrate de el, care a dovedit că a efectuat cheltuieli de înmormântare și pentru efectuarea pomenirii autorilor în sumă de 58.000.000 lei.
Curtea de APEL PITEȘTI, prin Decizia nr. 1864/A din data de 22 septembrie 2004 respins ambele apeluri ca nefondate.
În ceea ce privește apelul declarat de reclamantă a reținut următoarele:
Critica privind necuprinderea la partaj a suprafeței de 0,88 ha. pădure a fost apreciată ca neîntemeiată față de lipsa titlului proprietate emis pe numele autorului, în care să fie menționată, adeverința prin care acestuia i s-a reconstituit drept de proprietate nefiind o dovadă în acest sens, deoarece nu cuprinde elementele de identificare ale terenului, după cum nici fișa cu date în vederea eliberării titlului, apreciată ca atare, nu este o dovadă concludentă.
În același mod s-a apreciat și critica privind omisiunea instanței de a introduce la partaj construcția în suprafață de 60. față de probele administrate din care se desprinde că autorii au avut în patrimoniu o magazie care a fost demolată de pârât, ce a construit în locul acesteia un magazin.
Și în fine, a reținut că probele administrate confirmă susținerea pârâtului că a efectuat cheltuieli cu înmormântarea autorilor și pomenile acestora în sumă de 8.500.000 lei critica formulată de reclamantă și sub acest aspect fiind nefondată.
Referitor la apelul introdus de pârât, care a susținut că nu se impunea introducerea la masa partajabilă a bunurilor enunțate pentru că nu au fost dovedite, iar pasivul succesoral a fost greșit reținut și în sarcina reclamantei, deoarece toate cheltuielile le-a efectuat el, cuantumul corect al acestora fiind de 58.000.000 lei, în esență, instanța de apel a motivat că toate criticile sunt nefondate.
În acest context a făcut trimitere la răspunsul pârâtului la interogatoriu care a recunoscut existența bunurilor succesorale, pretinzând însă că-i aparțin, mai puțin libretele CEC, care nu au existat niciodată, însă cum pârâtul a făcut o recunoaștere calificată, trebuia să facă dovada acesteia, lucru care nu s-a concretizat.
Deosebit, la interogatoriul pârâtul a recunoscut existența a 4 mese țărănești din lemn masiv, două cazane din A pentru fabricat Ť. dovedite și cu o adeverință eliberată de Primăria comunei și declarațiile martorilor și, bunuri cuprinse în consecință corect la partaj.
Tot astfel, cele două librete CEC nerecunoscute de pârât, au fost dovedite cu două adrese eliberate de unitatea CEC emitentă, din care rezultă că la decesul autorilor cuprindeau sume de câte 10.000.000 lei fiecare.
În legătură cu animalele reținute la masa partajabilă a căror existență pârâtul a contestat-o în apel, s-a făcut dovada justei alcătuiri a încheierii de admitere în principiu prin declarațiile martorilor care au arătat în contra susținerilor acestuia, că au aparținut autorului și nu lui, iar construcția fânar în suprafață de 56. a fost dovedită cu cele două adeverințe emise de Primăria comunei, din care rezultă evidențierea la rolul autorului.
Cuantumul pasivului succesoral în sumă de 8.500.000 lei în sarcina pârâtului a fost de asemenea corect reținut, făcându-se dovada că restul cheltuielilor efectuate de el au fost suportate din banii obținuți prin lichidarea libretului CEC emis pe numele autorului precum și din încasarea ajutorului de înmormântare și nu din sume proprii.
Atât reclamanta cât și pârâtul au recurat decizia tribunalului pe care au criticat-o pentru următoarele motive:
Reclamanta a susținut că decizia este nelegală potrivit art. 304 pct.9 proc.civ. fiind dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii deoarece au fost violate prevederile Legii nr. 18/1991 și ale Legii nr. 1/2000 sub aspectul neintroducerii la masa partajabilă a suprafeței de 0,88 ha. pădure pentru care s-a emis titlu de proprietate autorului.
De asemenea, a susținut că decizia este nelegală în sensul art. 304 pct.7, 8, 9 și 10 proc.civ. deoarece instanța nu a introdus la masa partajabilă o construcție în suprafață de 60. compusă din 2 camere de locuit, două magazii și o aplecătoare, dovedite cu depozițiile martorilor, și Din, mijloace de probă pe care nu le-a examinat.
În aceeași ordine de idei a invocat dispozițiile art.304 pct.10 proc.civ. susținând că nu au fost examinate probele administrate în privința pasivului succesoral invocat de pârât, cu referire la depoziția martorei, din care rezultă că acesta nu a cheltuit nici o sumă de bani.
În final a susținut că decizia este nelegală și netemeinică conform art. 304 pct.9 și 10 proc.civ. pentru că instanța nu s-a pronunțat asupra probei cu expertiză tehnică pentru identificarea și stabilirea vechimii construcției în suprafață de 60. menționată mai sus.
Pârâtul a apreciat nelegalitatea deciziei tribunalului prin prisma dispozițiilor art.304 pct.9 și 10 proc.civ.
În legătură cu motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.9 proc.civ. a susținut că la stabilirea patrimoniului succesoral instanța nu a avut în vedere nici o probă, contestând existența a două cazane din A de 160. Respectiv 60. o scroafă cu 6 purcei, o vacă și o junincă, o vacă și o vițică și două depozite CEC.
În acest context a invocat depoziția martorei și înscrisurile depuse la dosar din care, în opinia sa, rezultă o altă situație de fapt decât cea reținută de instanță, în esență că bunurile indicate sunt proprietatea sa și nu bunuri succesorale.
În privința motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct.10 proc.civ. alături de care a menționat din nou și motivul prevăzut de art.304 pct.9 proc.civ. a susținut în esență că instanța nu a analizat cu atenție mențiunile din rolul agricol, depozițiile martorilor și chitanțele atestatoare a cheltuielilor de înmormântare și pentru pomenirea ulterioară a autorilor efectuate de el, în cuantum de 58.000.000 lei din care 41.000.000 lei sunt exclusiv contribuție proprie.
Prin decizia civilă nr. 309/R din 15 martie 2005 Curtea de APEL PITEȘTIa admis recursul declarat de reclamanta, a casat decizia și a introdus la partaj suprafața de 0,88 ha. pădure cauza fiind trimisă spre rejudecare la instanța de apel, respectiv Tribunalul Argeș.
A fost respins recursul declarat de pârâtul
Dosarul a fost înregistrat pe rolul prezentei instanțe sub nr. 3044/24.05.2005.
Rejudecând cauza după casare în raport de actele și lucrările dosarului de dezlegările în drept date de instanța de recurs și dispozițiile art. 315 proc.civ. Tribunalul Arges prin decizia civilă nr. 882/07.09.2005 a admis apelul formulat de reclamanta împotriva încheierii de admitere în principiu din 28.04.2004 pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr.4956/2003, a schimbat încheierea de admitere în principiu în sensul că a introdus la masa de partaj suprafața de 0,88 ha.pădure si a mentinut în rest încheierea. Tot astfel aceeasi instantă a respins apelul pârâtului G împotriva încheierii de admitere în principiu.
Pentru a pronunța această soluție, tribunalul a reținut că, este fondat apelul formulat de reclamanta doar în ceea ce privește critica privind reintroducerea la masa partajabilă a suprafeței de 0,88 ha.teren pădure, conform titlului de proprietate emis în condițiile Legii nr. 18/1991.
Pentru aceleași considerente instanța a constatat că apelul formulat de pârâtul G este nefondat.
Împotriva deciziei civile sus menționate a declarat recurs reclamanta criticând-o pentru nelegalitate în sensul că greșit tribunalul rejudecând apelul nu s-a pronunțat asupra criticilor sale cu privire la introducerea la masa de partaj si a unor alte bunuri, nu a dispus administrarea expertizei solicitată prin motivele de apel si nu s-a pronunțat asupra cheltuielilor de judecată si asupra pasivului succesoral.
Prin decizia civilă nr. 135/R/ 27.01.2006 Curtea de Apel a admis recursul reclamantei, a casat decizia tribunalului si a trimis pricina spre rejudecare la acelasi tribunal, retinând în motivare că, prin decizia civilă nr. 309/R/ 15.03.2005 instanta a analizat motivele de recurs privitoare la solutia instantei de apel asupra încheierii de admitere în principiu statuând că din masa partajabilă în afară de bunurile retinute de către judecătorie, mai face parte si terenul de 0,88 ha pădure, toate celelalte critici aduse solutiei instantei de apel d e către părti constatându-se nefondate. După ce s-a statuat asupra cuprinsului încheierii de admitere în principiu Curtea de Apel a trimis cauza spre rejudecarea cererii de partaj instantei de apel, respectiv Tribunalului Arges în vederea continuării solutionării procesului succesoral.S-a stabilit de curte că întelesul deciziei a fost acela de a se trimite pricina spre continuarea lotizării după statuarea în mod irevocabil asupra masei partajabile ce făcuse obiectul contestării prin apel. Hotărârea era în acest sens obligatorie pentru instanta de trimitere care trebuia să procedeze la dispunerea probelor în vederea lotizării, aceasta neputând să se mai pronunțe încă o dată asupra compunerii masei partajabile, chestiune intrată în puterea lucrului judecat.
Prin decizia civilă nr.59/24.02.2009, pronunțată de Tribunalul Argeșa fost admis apelul reclamantei împotriva încheierii de admitere în principiu din data de 28.04.2004, pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr.4956/2003, cu omologarea raportului de expertiză completat de expert în varianta a II-a, cu atribuirea lotului nr.1 în favoarea reclamantei și a lotului nr.2 în favoarea pârâtului. Apelul declarat de pârât a fost respins ca nefondat.
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul, în rejudecare și în raport de decizia de casare si de prevederile art. 315. pr. civ. potrivit cu care în caz de casare hotărârile instanței de recurs asupra problemelor de drept dezlegate precum si asupra necesității administrării unor probe sunt obligatorii pentru judecătorii fondului, a dispus în sedinta publică din 12.10.2006 efectuarea unor expertize în specialitatea topografie, constructii si evaluare bunuri cu obiectivele, în ceea ce priveste expertiza topo, de a se identifica terenurile, astfel cum au fost retinute la masa partajabilă; de a se evidentia vecinătătile si a se efectua corect măsurătorile; urmând a se efectua o schită de plan si a se preciza dacă sînt edificate constructii și în caz afirmativ să se mentioneze cine le posedă în prezent;
Pentru expertiza de specialitate constructii, s-au stabilit ca obiective: identificarea constructiilor și evaluarea bunurilor mobile reținute la masa partajabilă, urmând a se efectua mai multe variante de lotizare cu respectarea dispozitiilor art.673 pr.civ. expertul urmând să țină seama de posesia bunurilor si prin varianta de lotizare să nu fărimițeze loturile; S-a mai stabilit ca expertul să aibă în vedere ca la alcătuirea variantelor de lotizare să atribuie bunuri de aceeași natură, valoare si de aceeasi categorie părților, iar la atribuirea constructiilor să fie efectuate variante care să asigure gospodării distincte pentru părți în așa fel încît prin varianta de lotizare să nu se creeze alte litigii între părti;
Pentru expertiza de specialitate - evaluare bunuri, s-a stabilit ca obiectiv acela de a se identifica si evalua bunurile.
Au fost desemnati expertii cu respectarea dispozitiilor art. 202. pr. civ. si la dosar au fost depuse rapoartele de expertiză dispuse.
Prin încheierea de ședință din 24.10.2008, tribunalul a apreciat că obiectiunile asupra raportului de expertiză în specialitatea constructii precum si cele asupra raportului de expertiză în specialitatea evaluări bunuri mobile sunt neîntemeiate si în aceeasi sedintă de judecată a desemnat pe expertul să întocmească variantele de lotizare potrivit art. 673 ind.9 pr. civ. urmând a avea în vedere si expertiza topo întocmită de expert, completată.
Ulterior, expertul a fost înlocuit cu expert care a efectuat lucrarea, formulând trei variante de lotizare, expertiză refăcută de acelasi expert, urmare a admiterii obiectiunilor prin încheierea de sedintă din 29 ianuarie 2009.
Potrivit prevederilor art. 673 ind.9 pr. civ. la formarea si atribuirea loturilor, instanta a ținut seama, după caz, și de acordul părtilor, mărimea cotei părti ce se cuvine fiecăreia ori masa bunurilor de împărtit, natura bunurilor, domiciliul si ocupatia părtilor, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărteala au făcut constructii, îmbunătătiri cu acordul coproprietarilor sau alte asemenea. Tot astfel, potrivit art. 741. civil, la formarea si compunerea loturilor, trebuie să se dea fiecărei părți, pe cât se poate, aceeasi cantitate de mobile, de imobile, de drepturi sau de creanțe de aceeasi natură si valoare, evitându-se, pe cât este posibil, fărămițarea bunurilor.
Tribunalul, tinând seama de textele de lege amintite anterior si de solicitările apelantei, precum și de faptul că pârâtul G nu s-a mai prezentat la judecată si nici prin cereri scrise nu si-a manifestat optiunea pentru una din variantele de lotizare întocmite, în temeiul art. 296. pr. civ. a admis apelul reclamantei si a omologat raportul de expertiză completat de, în varianta a II-a, cu atribuirea loturilor, conform acestei variante, în care lotul nr.1 se atribuie reclamantei si lotul nr. 2 se atribuie pârâtului G, lotizare care face parte integrantă din decizie.
În ceea ce priveste apelul pârâtului G tribunalul, în temeiul art. 296. pr. civ. l-a respins ca nefondat, reținând că, susținerile pârâtului nu sunt dovedite.
Critica pârâtului referitoare la faptul că nu se impunea introducerea la masa partajabilă a bunurilor enunțate, deoarece acestea nu au fost dovedite, iar pasivul succesoral a fost greșit reținut, deoarece cheltuielile le-a efectuat el, nu se confirmă, cu probele administrate în cauză.
Tribunalul a avut în vedere interogatoriul administrat pârâtului, care a recunoscut existenta celor 4 mese tărănesti din lemn, două cazane de, în acest sens fiind si adeverinta eliberată de Primăria Comunei si declaratiile martorilor audiati, tot astfel cele două CEC-uri au fost dovedite cu adresa nr.1706/2004 si nr. 4828/2004 emise e Sucursala CEC
În privința animalelor reținute în IAP se constată, din probele administrate, că acestea au apartinut defunctului autor, iar construcția fânarului în suprafată de 56 mp a fost dovedită cu adeverințele eliberate de Primăria Comunei, înscrisuri ce sunt depuse la dosar. Cheltuielile de judecată pretins a fi efectuate de apelantul pârât s-au stabilit corect în cuantum de 8.500.000 lei, întrucât restul cheltuielilor s-a făcut dovada că au fost făcute din sumele ce au rezultat din lichidarea CEC-ului avut de defunct si din încasarea ajutorului de înmormântare.
Pe de altă parte, a fost avută în vedere decizia de casare a Curții de APEL PITEȘTI, prin care s-a statuat că, în ceea ce privește compunerea masei succesorale, această chestiune a intrat în putere de lucru judecat, înțelesul deciziei civile nr. 309/R/15 martie 2005 fiind acela de a se trimite pricina spre continuarea lotizării.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâtul G, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate, invocând dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă.
În motivarea recursului se susține că decizia recurată este lipsită de temei legal, fiind dată cu aplicarea greșită a legii.
Recurentul susține că în mod greșit a fost omologată varianta de lotizare, cu motivarea că acesta ar fi intrat într-o anumită pasivitate, atribuindu-i în lot bunuri inexistente fizic, respectiv: un fânar, un de A de 160 l, un de 60 l; o butelie mare; o scroafă cu 6 purcei; un hambar; 2 mese țărănești; 2 pături; 1 plapumă; 100 kg lână; 5 tone bălegar; 1 plug; 1 vacă cu vițică; o junincă; un macat; un tuci; venitul net din producție și o mașină de cusut.
Recurentul susține că în lotul reclamantei au fost incluse bunuri existente fizic în valoarea totală de 48.801.628 RON, iar acesta a fost obligat să-i plătească o sultă de 8.123, 07 lei.
În concluzie, recurentul solicită admiterea recursului, cu modificarea sentinței recurate, în sensul de a schimba loturile, în sensul ca acesta să primească lotul repartizat pentru reclamantă, iar reclamanta să primească lotul repartizat recurentului, iar în subsidiar solicită casarea deciziei recurate cu trimiterea cauzei spre rejudecare la tribunal, în vederea efectuării unei noi lotizări, cu repartizarea bunurilor inexistente, în mod egal, în loturile fiecărei părți.
Cu borderoul de la fila 10 dosar au fost depuse în recurs actele de la filele 10-22 dosar, iar prin întâmpinarea depusă la data de 11.06.2009, a solicitat respingerea recursului ca inadmisibil, cu mențiunea că bunurile cu privire la care recurentul susține că nu există au fost recunoscute de către acesta și sustrase, cu motivarea că-i aparțin.
Curtea analizând recursul prin prisma criticilor formulate și a probelor administrate, constată că acesta este nefondat, urmând a-l respinge ca atare, în baza art.312 Cod procedură civilă și pentru următoarele considerente, nefiind întrunite cerințele art.304 pct.9 Cod procedură civilă, instanța de apel pronunțând o decizie legală, dată fără încălcarea sau aplicarea greșită a legii.
Se constată faptul că, prin motivele de apel formulate de către pârât, acesta nu a avut critici legate de lotizare, încât critica respectivă, formulată direct în recurs este inadmisibilă, urmând a fi respinsă ca atare.
Referitor la bunurile care i-au revenit în lot recurentului se constată că acestea, în mare parte, au fost recunoscute la interogatoriul luat acestuia, pârâtul recunoscând existența celor 4 mese țărănești din lemn, a celor 2 cazane de Ť. a fânarului în suprafață de 57 mp, bunuri dovedite și cu adeverința eliberată de Primăria Comunei și cu declarațiile martorilor audiați.
În concluzie, se constată că instanța de apel a respectat prevederile art.6739Cod procedură civilă, la formarea și atribuirea loturilor, precum și prevederile art.741 Cod civil, pronunțând o decizie temeinică și legală.
În baza art.274 Cod procedură civilă, recurentul va fi obligat la plata sumei de 1500 lei, cheltuieli de judecată către intimată, după reducerea onorariului de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul civil declarat de pârâtul, împotriva deciziei civile nr.59 din 24 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, intimată-reclamantă fiind.
Obligă pe recurent la plata sumei de 1500 lei, cheltuieli de judecată, către intimată, după reducerea onorariului de avocat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 iunie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
Grefier,
Red.
/2 ex./08.07.2009
Jud.apel; A.
Președinte:Corina Pincu IfrimJudecători:Corina Pincu Ifrim, Veronica Șerbănoiu Bădescu
