Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 136/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 136/
Ședința publică din 29 aprilie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Paulina Georgescu
JUDECĂTOR 2: Vanghelița Tase
JUDECĂTOR 3: Eleonora Spiridon
Grefier - -
S-au luat în examinare recursurile civile declarate de:
- recurentul reclamant, domiciliat în C,- și
- recurentul pârât, domiciliat în C,-,
în contradictoriu cu intimații pârâți, domiciliați în C, bd. -. -, nr. 191,. 10,.1,.1,. 168, domiciliat în C, bd. 1 - 2. nr. 4, - 64,.c,. 52, domiciliat în C, str. -, nr. 126, -. 10,. B,.1,. 14, domiciliată în, nr. 14, jud. C, domiciliat în C, al., nr. 12, -3,.D,. 67 și, domiciliat în C, bd. -. -, nr. 64, -E8,.B,. 36, împotriva deciziei civile nr. 563 din 29.11.2007 pronunțată de Tribunalul Constanța - secția civilă - în dosarul nr- ( nr. vechi 858/2005), având ca obiect partaj succesoral.
Dezbaterile asupra cauzei au avut loc în ședința publică din 21 aprilie 2008 și au fost consemnate în încheierea din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie.
Având nevoie de timp pentru a delibera, completul de judecată a amânat pronunțarea asupra recursurilor la data de 29 aprilie 2008 când, a dat următoarea soluție.
CURTEA
Asupra cererii de recurs;
Astfel, reclamantul, în contradictoriu cu pârâții, Erdin, a solicitat instanței constatarea nulității absolute a certificatului de moștenitor nr. 90/26.04.1999 și ieșirea din indiviziune asupra masei succesorale rămase de pe urma defunctei.
În motivarea cererii, reclamantul arată că este fiul defunctei și că a acceptat succesiunea acesteia, prin declarația autentificată sub nr. 174/19.01.1987 de notariatul de Stat
Pârâții sunt moștenitori legali și au venit la succesiune în nume propriu sau prin reprezentare, iar conform certificatului de moștenitor nr. 90/26.04.1999, singurul succesor apare ca fiind pârâtul.
Prin sentința civilă nr. 2284 din 2.03.2004 pronunțată de Judecătoria Constanța în dosarul civil nr. 8571/2003, a fost admisă excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului și a fost respinsă ca fiind promovată de o persoană lipsită de calitate procesuală activă acțiunea formulată de acesta în contradictoriu cu pârâții, Erdin, Simtem, și.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond în baza materialului probator administrat în cauză a reținut că pârâtul a depus testamentul autentificat sub nr. 8280/2.07.1986 care, instituindu-l legatar universal, îi conferă vocație la întreaga moștenire.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul, iar prin decizia civilă nr. 1167/C/10.11.2004 pronunțată în dosarul civil nr. 944/C/2004, Curtea de APEL CONSTANȚAa admis apelul, a anulat sentința civilă apelată și a fixat termen de judecată pentru evocarea fondului pricinii.
Pentru soluționarea în fond, după anulare, a acțiunii civile având ca obiect constatarea nulității absolute a certificatului de moștenitor și ieșirea din indiviziune asupra masei succesorale, promovată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții mai sus menționați, s-a format dosarul nr. 2537/C/2004.
Prin încheierea nr. 281/C din 2.03.2005 Curtea de APEL CONSTANȚA, în conformitate cu disp. art. 2 al.2 și 3 din Legea nr. 493/2004 a admis excepția necompetenței materiale a acestei instanțe și a declinat competența de soluționare a evocării fondului cauzei în favoarea Tribunalului Constanța.
Pe rolul acestei instanțe, cauza a fost înregistrată sub nr. 858/2005.
În apel, prin încheierea din 9.10.2006, instanța, în temeiul art. 270 Cod pr. civilă a constatat nulitatea absolută a certificatului de moștenitor nr. 90/26.04.1999 emis de, a respins excepția inadmisibilității cererii de ieșire din indiviziune și a respins excepția lipsei calității procesuale active, incidente fiind dispozițiile art. 797 Cod civil.
Prin încheierea de admitere în principiu din 19.03.2007, instanța a admis în principiu acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții, și, a constatat că moștenitorii defunctei, decedată la 24.07.1986, sunt, în calitate de descendent, cu o cotă de din masa succesorală și, în calitate de descendent, cu o cotă de 1/2 din masa succesorală. A constatat că masa succesorală rămasă de pe urma defunctei se compune din 300. teren și construcție alcătuită din 2 camere și marchiză, imobil situat în C,- și a dispus efectuarea unei expertize imobiliare având ca obiectiv identificarea imobilului, stabilirea valorii de circulație acestuia și determinarea posibilităților de partajare a imobilului în raport de cotele succesorale ale părților.
Prin expertiza imobiliară efectuată de către expert s-au stabilit cele două loturi de teren ce intră în componența masei succesorale și s-a menționat că în lotul de teren în suprafață de 151. aflat în spatele curții, în continuarea celui aflat în prezent în posesia pârâtului și celui înstrăinat anterior de către reclamantul este inclusă și suprafața de 108. aflată în proprietatea indiviză a pârâtului.
Valoarea terenului în suprafață de 108. a fost determinată prin raportul de expertiză ca fiind de 63504 lei.
Deși prin raportul de expertiză se susține că partajarea în natură nu este posibilă, instanța a apreciat că această afirmație este irelevantă, deoarece lotul situat în " fundul curții" beneficiază de o alee de acces de 1,20 lățime, care poate deservi acest lot.
Prin urmare, în temeiul art. 728 Cod civil, pentru a nu împovăra părțile cu plata sultei, instanța a procedat la sistarea stării de indiviziune asupra masei succesorale prin formare și atribuire de loturi.
Astfel, prin decizia civilă nr. 563 din 29.11.2007 Tribunalul Constanțaa admis acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții, Erdin, și.
A constatat că moștenitorii defunctei, decedată la 24.07.1986, sunt în calitate de descendent, cu o cotă de 1/2 din masa succesorală și, în calitate de descendent, cu o cotă de din masa succesorală.
A constatat că masa succesorală rămasă de pe urma defunctei se compune din suprafața de 300. teren și construcție formată din 2 camere și marchiză, imobil situat în C,-.
A dispus ieșirea din indiviziune asupra masei succesorale rămase de pe urma defunctei prin formare și atribuire de loturi.
Lotul nr. 1 fomat din teren în suprafață de 175. și construcție cu 2 camere și marchiză în valoare de -,5 lei, identificat prin culoarea în raportul de expertiză tehnică imobiliară întocmit de ing., reprezentând figura geometrică, a fost atribuit pârâtului.
Lotul nr. 2 format din teren în suprafață de 259. în valoare de identificat prin culoarea albastră în raportul de expertiză tehnică imobiliară întocmit de ing. și culoarul de trecere identificat prin culoarea galbenă reprezentând figura geometrică, a fost atribuit reclamantului.
Pentru egalizarea valorică a loturilor, a fost obligat pârâtul către reclamant, la plata unei sulte în sumă de 6979,5 lei și a stabilit termen de achitare a sultei 3 luni de la data rămânerii irevocabile a acestei decizii.
A respins ca fiind îndreptată împotriva unor persoane lipsite de calitate procesuală pasivă acțiunea îndreptată împotriva pârâților, Erdin, și.
Împotriva deciziei tribunalului au declarat recurs reclamantul și pârâtul, criticând soluția potrivit motivelor înscrise în art. 304 pct. 9 Cod pr. civilă, în sensul că hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal.
Astfel, reclamantul precizează că motivele de recurs vizează exclusiv modalitatea de soluționare a cererii de ieșire din indiviziune, terenul din spatele imobilului este neconstruibil, nu are aceeași valoare de circulație ca a celuilalt teren din față, iar culoarul de numai 1,20. încalcă normele legale, de folosire utilă.
Prin urmare lotul, ca alee de acces, este comun atât pentru lotul de la stradă până la terenul liber, cât și pentru lotul din mijloc ce aparține altor proprietari. Față de această situație, problema este dacă, calea de acces de 1,20. este aptă să creeze două loturi distincte, cu funcționalități corespunzătoare, motiv pentru care corect expertiza, ca probă științifică, nu a optat pentru partajarea în două loturi a imobilului.
Pârâtul a declarat recurs împotriva încheierii interlocutorii din 9.10.2006, prin care s-a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului în acțiunea de ieșire din indiviziune și excepția inadmisibilității acțiunii având ca obiect ieșirea din indiviziune, instanța refuzând să analizeze dubla calitate a lui, de moștenitor legal și testamentar, care a cules întreaga moștenire în condițiile neatacării testamentului de către reclamant.
Prin urmare, recurentul pârât, opunând reclamantului testamentul, putea să intre în posesia întregii moșteniri, indiferent de drepturile succesorale ale reclamantului, cât timp acesta nu a solicitat reducțiunea testamentului și nici anularea acestuia, sens în care se impune rediscutarea celor două excepții și pe cale de consecință modificarea încheierii interlocutorii, admițând excepțiile și respingând acțiunea de ieșire din indiviziune ca inadmisibilă.
O altă critică a încheierii interlocutorii privește cotele stabilite în favoarea moștenitorilor legali, prin ignorarea calității de moștenitor testamentar a pârâtului și a absenței unei cereri de reducere a testamentului sau de anulare a acestuia, cereri care ar fi permis fie înlăturarea drepturilor testamentare ale pârâtului, fie reducerea acestora la rezerva succesorală, singurul drept pe care reclamantul l-ar fi avut asupra masei succesorale.
Examinând motivele de recurs și verificând probele administrate, instanța reține următoarele:
În apel, după stabilirea competenței materiale instanța, prin încheierea din 9.10.2006 a Tribunalului Constanța, a constatat nulitatea absolută a certificatului de moștenitor nr. 90/26.04.1999 emis de, a respins excepția inadmisibilității acțiunii de ieșire din indiviziune și excepția lipsei calității procesuale active, continuând judecata pe fondul învestirii instanței.
Soluția pronunțată prin încheierea de admitere în principiu a cererii a avut în vedere că deși pârâtul, avea testamentul autentificat sub nr. 8280/2.07.1986, prin care autoarea sa, îi testa fiului său întreaga avere ce se va găsi în patrimoniul său la data deschiderii succesiunii, pârâtul în baza art. 669 Cod civil, a acceptat moștenirea prin certificatul de moștenitor nr. 90/26.04.1999, în calitate de moștenitor legal, ceea ce presupune că a renunțat la moștenirea testamentară.
Reclamantul, în calitate de moștenitor legal, la rândul lui a acceptat expres sucesiunea mamei la data de 9.01.1987, prin declarația autentificată sub nr. 174/9.01.1987, conform art. 700 Cod civil.
Drept urmare, față de acceptarea succesiunii, în calitate de moștenitor legal, recurentul pârât nu se mai poate prevala de moștenirea testamentară, acesta renunțând la legat prin acceptarea moștenirii legale, la fel ca și reclamantul recurent. Ceilalți intimați, deși sunt moștenitori legali, nu au acceptat succesiune.
Neîntemeiat se susține de recurentul că a cules moștenirea, în ambele calități, de moștenitor legal cât și de moștenitor testamentar (testament autentic nr. 8280/2.07.1986), deoarece din certificatul de moștenitor nr. 90 din 26.04.1999 emis de, rezultă fără echivoc, faptul că s-a avut în vedere numai succesiunea legală, conform art. 669 Cod civil.
Nu s-a făcut nicio mențiune în cuprinsul certificatului de moștenitor de testament.
Mai mult, în prezenta cauză, recurentul pârât s-a apărat, prin întâmpinare, că este și moștenitor testamentar, dar nu a formulat cerere reconvențională la acțiunea principală, iar la concluziile din 5.10.2006 - fila 129 dosar nr. 858/2005 al Tribunalului Constanța - recurentul pârât este de acord cu anularea certificatului de moștenitor nr. 90/1999, fapt constatat și menționat în încheierea de admitere în principiu.
Pe cale de consecință, certificatul de moștenitor a fost constatat ca fiind nul, cei doi recurenți având calitatea de moștenitori legali, cotele succesorale fiind de pentru fiecare din masa succesorală.
Expertiza imobiliară efectuată de expert, a precizat în principal că partajarea în natură nu este posibilă, dar a format 2 loturi, iar instanța a acceptat sistarea ieșirii din indiviziune în varianta formării a 2 loturi.
Împrejurarea că de acces este de numai 1,20. lățime reprezintă un impediment în folosirea lotului din spatele curții, dar este singura variantă viabilă, iar părțile, raportat la gradul de rudenie, vor găsi practic o folosire normală a celor 2 loturi.
Față de considerentele de mai sus în baza art. 312 cod pr. civilă instanța va respinge ambele recursuri.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile civile declarate de recurentul reclamant, domiciliat în C,- și recurentul pârât, domiciliat în C,-, în contradictoriu cu intimații pârâți, domiciliați în C, bd. -. -, nr. 191,. 10,.1,.1,. 168, domiciliat în C, bd. 1 - 2. nr. 4, - 64,.c,. 52, domiciliat în C, str. -, nr. 126, -. 10,. B,.1,. 14, domiciliată în, nr. 14, jud. C, domiciliat în C, al., nr. 12, -3,.D,. 67 și, domiciliat în C, bd. -. -, nr. 64, -E8,.B,. 36, împotriva deciziei civile nr. 563 din 29.11.2007 pronunțată de Tribunalul Constanța - secția civilă - în dosarul nr- ( nr. vechi 858/2005), ca nefondate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 29 aprilie 2008.
Președinte, Judecători,
- - - -
Grefier, - -
- -
Jud.fond
Jud.apel;
Red.dec.jud.
13.06.2008
Dact.gref.
2 ex./13.06.2008
Președinte:Paulina GeorgescuJudecători:Paulina Georgescu, Vanghelița Tase, Eleonora Spiridon
