Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 1467/2009. Curtea de Apel Craiova
Comentarii |
|
DOSAR NR-
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
INSTANȚĂ DE RECURS
DECIZIE Nr.1467
Ședința publică de la 10 decembrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Tatiana Rădulescu
JUDECĂTOR 2: Paraschiva Belulescu
JUDECĂTOR 3: Paula Păun
Grefier: - - - -
*****
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâta împotriva deciziei civile nr. 436 din 11 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosar nr-, în contradictoriu cu reclamantul, având ca obiect partaj judiciar.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns recurenta pârâtă, asistată de avocat și intimatul reclamant, asistat de avocat.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Avocat, pentru recurenta pârâtă, a depus împuternicire avocațială și o copie a ultimei scrisori, scrisă de autoarea recurentei pârâte.
Avocat, pentru intimatul reclamant, a depus chitanța nr.17 din 12.11.2009, în cuantum de 600 lei, reprezentând onorariu avocat.
Instanța, constatând că nu mai sunt cereri de formulat și excepții de invocat, a apreciat cauza în stare de soluționare și a acordat cuvântul asupra recursului de față.
Avocat, pentru recurenta pârâtă, a arătat că o primă critică vizează aprecierea greșită, de către instanța de apel, a stabilirii cuantumului dreptului de creanță acordat intimatului reclamant, în sensul că nu s-a ținut cont de concluzia instanței de fond, care a statuat că dreptul de creanță al reclamantului, în valoare de 35.000 lei ROL, urmează a fi reactualizat de la data dobândirii apartamentului până la zi. Instanța de apel nu a făcut aplicarea principiului rolului activ al instanței, nesolicitând expertului o recalculare a acestei sume; a arătat că expertul desemnat nu a procedat la o reactualizare a sumei de 35.000 lei ROL, pe perioada 1991-2008, ci a aplicat acestei sume un coeficient rezultat din raportarea dreptului de creanță la valoarea apartamentului.
O altă critică se referă la confuzia pe care instanța de apel o face între cele două autoturisme ce au compus masa partajabilă, primul dintre ele fiind achiziționat în anul 1973, folosit exclusiv de reclamant și reparat din banii comuni în anul 1991, asupra acestuia constituindu-se dreptul de creanță în suma de 35.000 lei ROL. Al doilea autoturism, solicitat de pârâtă - prin cererea reconvențională, a fost achiziționat de autoare împreună cu intimatul reclamant (la care se află în prezent, în posesie și folosință), fiind omis de la compunerea masei partajabile.
A mai arătat că a fost omisă și cuprinderea instalației de încălzire, în contravaloarea îmbunătățirilor realizate. De asemenea, nu a fost respectat principiul cu privire la întreaga masă a bunurilor de împărțit, respectiv să se țină cont de posesia bunurilor, considerând că este necesară refacerea variantelor de lotizare.
A pus concluzii de admiterea recursului, așa cum a fost formulat, casarea deciziei civile atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Dolj.
Avocat, pentru intimatul reclamant, a arătat că recurenta pârâtă nu a înțeles să formuleze obiecțiuni la raportul de expertiză întocmit în cauză, la momentul respectiv, expertul făcând o corectă reactualizare a sumei respectând indicațiile instanței, aplicând un coeficient de reactualizare a sumei și raportând dreptul de creanță al reclamantului, la valoarea imobilului apartament. De asemenea, nu a formulat obiecțiuni nici cu privire la îmbunătățirile pe care recurenta pârâtă le-ar fi adus imobilului bun comun.
Cu privire la cele două autoturisme, a arătat că primul autoturism reprezintă un bun propriu al reclamantului, cumpărat anterior căsătoriei cu defuncta sa soție, fiind înstrăinat în vederea achiziționării apartamentului bun comun. C de-al doilea autoturism, a fost cumpărat de reclamant, din bani proprii, în perioada în care nu se gospodărea împreună cu soția sa.
A considerat că, în mod corect, instanțele de fond și de apel, au apreciat faptul că intimatul reclamant are dreptul la o cotă succesorală mult mai mare decât recurenta, atribuind bunul imobil reclamantului și, pentru respectarea principiului atribuirii în natură a bunurilor, pârâtei i-au fost atribuite bunurile mobile.
A pus concluzii de respingere a recursului și menținerea deciziei civile atacate, ca fiind temeinică și legală, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA:
Asupra recursului de față:
La data 11 ianuarie 2006, s-a înregistrat la Judecatoria Craiova,acțiunea civilă formulată de reclamantul, prin care a chemat în judecată pe pârâta, solicitând ca instanța să dispună partajarea averii succesorale a bunurilor rămase la decesul autoarei -, decedată la 13. oct. 1992, urmând a stabili masa bunurilor de împărțit, cotele ce se cuvin în calitate de copărtași și lichidarea stării de indiviziune, prin individualizarea, atribuirea și predarea efectivă a bunurilor ce le revin.
In motivarea acțiunii a arătat că la data decesului autoarei, moștenitorii cu vocație succesorală au rămas reclamantul ca soț supraviețuitor și pârâta ca fiică, în patrimoniul defunctei regăsindu-se cota de din imobilul apartament din C, str. -, -. 25,.1,.1,.6, jud.
Prin nr. 9688 din 21 nov. 2006, pronunțată de Judecătoria Craiova, în dosarul nr. 577C/2006, s-a admis excepția de necompetență teritorială invocată de instanță.
A declinat competența de soluționare cauzei, în favoarea Judecătoriei Horezu, jud..
Împotriva acestei hotărâri judecătorești a declarat recurs, la data de 24.11.2006, recurentul.
Prin decizia civilă nr. 443 din 14 martie 2007 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Dolja admis recursul formulat de recurentul împotriva sentinței civile 9688/21.11.2006 din dosarul 577/2006 al Judecătoriei Craiova,a casat sentința civilă atacată și a trimis cauza pentru continuarea judecății, la Judecătoria Craiova.
Pe rolul acestei instanțe,cauza a fost înregistrată la data de 03.07.2007 sub numărul -.
S-au depus, în susținerea cauzei, copie după contractul de vânzare cumpărare aut. 3697/1991 notariatul de Stat,factura nr. -/1973.
La data de 01.02.2008 s-a pronunțat în cauză încheierea de admitere în principiu, prin care s-a admis în parte și în principiu acțiunea, s- admis în parte și în principiu cererea reconvențională.
S-a constatat deschisă succesiunea autoarei -,decedată la 13.- în comuna,județul,având ca moștenitori legali pe reclamant în calitate de soț supraviețuitor și pârâtă în calitate de descendent de gr.
S-a constatat că masa succesorală se compune din următoarele bunuri: cota de din apartamentul situat în C,str. N -,.25,.1,etaj 1,.6, județul D(cealaltă cotă de revenindu- reclamantului, în calitate de bun comun); mobilă de sufragerie compusă din vitrină, bufet, masă cu 6 scaune, recamier, combină TV, bibliotecă de dormitor compusă din studio, șifonier cu 3 uși, masă, toaletă,mobilă de bucătărie compusă din două corpuri suspendate, masă; 2 lustre, 2 covoare, 2 carpete oltenești, oglindă de, mașină de gătit Vesta, aragaz, frigider.
S-a respins cererea pârâtei privind constatarea pasivului succesoral.
S-a dispus ieșirea din indiviziune în cota de pentru reclamant și pentru pârâtă.
S-a constatat că reclamantul are un drept de creanță în valoare de 35.000 lei ROL, lotul său urmând a fi majorat cu această sumă reactualizată la data dobândirii apartamentului, la zi.
S-a constatat că pârâta a efectuat următoarele îmbunătățiri la apartamentul în litigiu; a montat gresie pe 2 holuri, bucătărie și baie, montat tapet și tavan fals în dormitor, schimbat instalație sanitară la baie, urmând ca lotul acesteia să fie majorat cu contravaloarea acestor îmbunătățiri.
Cererea reclamantului privind obligarea pârâtei la plata contravalorii lipsei de folosință a imobilului în perioada ianuarie 2003 - ianuarie 2006 se va soluționa odată cu fondul.
S- dispus efectuarea a 2 expertize tehnice specialitatea construcții civile și evaluări bunuri mobile, având ca obiective evaluarea bunurilor partajabile, evaluarea îmbunătățirilor, propuneri de lotizare, ținând cont de posesie și de opțiunile părților; propunerile de lotizare urmând a fi făcute de expertul evaluator bunuri mobile.
S-a stabilit onorariul provizoriu de expert, câte 400 lei pentru fiecare expert, în sarcina ambelor părți.
S-au numit experți în cauză pentru evaluări bunuri mobile, care a efectuat și a depus raportul de expertiză la data de 03.10.2008 și pentru construcții civile, care a efectuat și a depus raportul de expertiză la data de 20.06.2008.
Prin sentința civilă nr. 14422/10.10.2008, pronunțată de Judecătoria în dosarul nr-, a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamantul împotriva pârâtei.
A fost admisă în parte cererea reconvențională formulată de pârâta.
S- respins cererea reclamantului, privind obligarea pârâtei la plata contravalorii lipsei de folosință a imobilului.
S- respins cererea pârâtei, privind constatarea pasivului succesoral.
Au fost omologate rapoartele de expertiză întocmite de expert și de expert.
Au fost atribuite bunurile în varianta 2 propusă de expert, urmând ca reclamantul să plătească pârâtei o sultă în cuantum de 34713 lei, respectiv
Lotul nr.1 - reclamantul primește apartamentul situat în C, str. N -,. 25,. 1,etaj 1,. 6, județul D, din care valoare partajabilă - lei și plătește sultă pârâtei 34713 lei iar,
Lotul nr. 2 - pârâta primește toate bunurile mobile: mobilă de sufragerie compusă din vitrină, bufet, masă cu 6 scaune, recamier,combină TV, bibliotecă de dormitor compusă din studio, șifonier cu 3 uși, masă,toaletă,mobilă de bucătărie compusă din două corpuri suspendate, masă; 2 lustre, 2 covoare, 2 carpete oltenești, oglindă de, mașină de gătit Vesta, aragaz, frigider,în valoare de 2424 și primește sultă de la reclamant 34713 lei.
A fost stabilit termen pentru plata sultei, 6 luni de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.
S- dispus compensarea cheltuielilor de judecată efectuate de părți.
. Pentru a se pronunța astfel, instanța a omologat raportul de expertiză tehnică întocmit de exp. în ceea ce privește evaluarea bunurilor, apreciindu-se că acesta este judicios întocmit și că răspunde obiectivelor stabilite de instanță. De asemenea a omologat raportul de expertiză tehnică întocmit de exp. în varianta II propusă, urmând ca reclamantul să plătească pârâtei o sultă de 34713 lei.
La atribuirea fizică a bunurilor și formarea loturilor, instanța a avut în vedere disp. art. 6739. urmând ca instanța,- conform mărimii cotelor părți ce revin fiecăruia dintre copartajanți, posesiei exercitate de reclamant asupra imobilului în litigiu, ținând cont și de dreptul de creanță al reclamantului, a cărui valoare este mai mare decât valoarea îmbunătățirilor efectuate de pârâtă la acest imobil,- să atribuie reclamantului imobilul situat in C, str. -,.25,.1, etaj 1,.6, județul D, obligându-l la plata către pârâtă a unei sulte de 34713 lei; pârâtei i s-au atribuit bunurile mobile, și anume: mobilă de sufragerie compusă din vitrină, bufet, masă cu 6 scaune, recamier,combină TV, bibliotecă de dormitor compusă din studio, șifonier cu 3 uși, masă,toaletă, mobilă de bucătărie compusă din două corpuri suspendate, masă; 2 lustre, 2 covoare, 2 carpete oltenești, oglindă de, mașină de gătit Vesta, aragaz, frigider, urmând să primească de la reclamant o sultă în cuantumul arătat mai sus.
Conform disp. art. 67310al. 4. instanța a stabilit termenul în care urmează a fi achitate sultele.
Referitor la cererea reclamantului, privind obligarea pârâtei la plata contravalorii lipsei de folosință a imobilului, instanța a constatat că aceasta este neîntemeiată și a respins-o, întrucât, din declarațiile martorilor și, s- reținut că, după decesul autoarei, deși în apartament locuiește fiul pârâtei, reclamantul venea în vizită în acest apartament, iar uneori rămânea acolo mai mult timp. Reclamantul nu a făcut dovada faptului că a fost împiedicat de pârâtă să folosească bunul succesoral și nici că și-a exprimat opunerea ca acest bun să fie folosit de nepotul său, dovadă în sens contrar fiind vizitele sale la apartamentul locuit de nepotul său.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului, recurenta a arătat că instanța de fond nu a reținut în masa partajabilă, autoturismul marca 1300 berlină, dobândit în comun de soți în perioada 1988-1989, i-a respins în mod greșit cererea de pasiv succesoral, a reținut în mod greșit suma de 35000 lei rol, drept de creanță al reclamantului, majorând lotul acestuia cu această sumă reactualizată la zi, sumă ce reprezintă valoarea autoturismului marca dobândit în 1973, când, deși despărțiți, soții s-au gospodărit împreună, iar, în privința îmbunătățirilor efectuate la imobil, nu a reținut instalația de încălzire a apartamentului, îmbunătățirile fiind subevaluate.
S-a criticat și lotizarea, în sensul că, deși a solicitat atribuirea bunurilor în varianta 1, s-au atribuit în varianta 2, fără respectarea principiilor fundamentale care guvernează materia partajului judiciar.
S-a mai solicitat și îndreptarea erorii materiale strecurate în dispozitivul hotărârii atacate, în sensul că a fost conceptată în loc de.
Intimatul a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului formulat și menținerea hotărârii atacate.
La termenul de judecată din 02.04.2009 instanța a calificat ca apel, calea de atac, dat fiind obiectul cererii de chemare în judecată, care, potrivit raportului de expertiză, este mai mare de 100.000 RON.
Apelanta a solicitat proba testimonială, pentru a dovedi pasivul succesoral, reparațiile efectuate la autoturismul, proba cu înscrisuri, pentru a demonstra că autoturismul a fost achiziționat în 1988-1989 și proba cu expertiza, pentru evaluarea bunurilor reținute, instanța încuviințând proba cu înscrisuri și testimonială, cu 1 martor și respingând, la ultimul termen de judecată, proba cu expertiza tehnică de specialitate.
Intimatul a solicitat proba cu înscrisuri și proba cu expertiza tehnică de specialitate, pentru evaluarea imobilului la valoarea actuală de circulație, probă respinsă de instanță la ultimul termen de judecată, când, în baza art 186 alin 2. a decăzut apelanta din proba cu martori, întrucât nu a depus lista cu martori în 5 zile de la încuviințare și nici nu l-a prezentat la termen.
S-au depus la dosar taxa judiciar de timbru, timbru judiciar, împuternicire avocațială, adeverința eliberată de Complexul Comercial Auto, chitanța din 1]5 martie 1989, extrase de cont CEC,adeverința nr.20/8 iunie 2009 eliberată de C, fișa individuală.
A fost audiat martorul propus de intimat,
Prin decizia civilă nr.436 din 11 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr.-, s-a respins apelul formulat de pârâta împotriva sentinței civile nr.14422 din - pronunțată de Judecătoria Craiova în dosarul nr.-, în contradictoriu cu intimatul-reclamant.
A fost obligată apelanta la 600 lei cheltuieli de judecată, către intimatul reclamant.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
Una dintre criticile apelantei privește componența masei partajabile sub aspectul bunurilor reținute, respectiv autoturismul marca 1300 berlină, bun pe care instanța de fond în mod corect l-a reținut că este bun propriu al reclamantului, având în vedere factura fiscală nr.-/1973 și sentința civilă nr. 934/1965 coroborată cu certificatul de căsătorie,din care rezultă că acest bun a fost dobândit de către reclamant în perioada de după desfacerea căsătoriei cu defuncta și până la încheierea noii căsătorii cu aceasta, în 1975; susținerile apelantei, în sensul că în această perioadă reclamantul și defuncta s-au gospodărit împreună și, prin urmare, au dobândit acest bun în coproprietate, nu sunt susținute de probe, probe din care trebuie să rezulte contribuția efectivă a defunctei la dobândirea acestui bun, în condițiile în care, în perioada dintre desfacerea primei căsătorii și încheierea celei de-a doua, nu mai funcționează prezumția comunității de bunuri prev. de art 30 alin 3.fam, simplul fapt al gospodăririi foștilor soți împreună, nefiind suficient pentru a demonstra cota de contribuție a defunctei.
S-a mai susținut că acestui autoturism i-au fost făcute reparații în anul 1990, în timpul căsătoriei reclamantului cu defuncta și înainte de vânzarea acestuia, însă această împrejurare, chiar dovedită, nu influențează comunitatea de bunuri, sub aspectul proprietății asupra acestuia și nici asupra prețului obținut în urma vânzării acestui bun, persoanele interesate având un drept de creanță privind c/val acestor reparații la bunul propriu al reclamantului.
Prin urmare, în mod corect a reținut instanța de fond că prețul obținut din vânzarea bunului propriu al reclamantului și folosit,- după cum rezultă din declarațiile martorilor și, coroborat cu contractul de vânzare-cumpărare nr. 3697/1991- la cumpărarea apartamentului în litigiu, reprezintă un drept de creanță al reclamantului asupra masei succesorale, ce-i va majora lotul, fiind incidente disp. art 31 lit f fam, care prevăd că reprezintă bun propriu valoarea care înlocuiește un bun propriu.
În ceea e privește pasivul succesoral, se constată că singura martoră care precizează cuantumul cheltuielilor de înmormântare, nu se coroborează cu celelalte depoziții ale martorilor audiați în cauză și, mai mult, cunoaște aceste aspecte de la apelantă, motiv pentru care în mod corect instanța nu a avut-o în vedere, reținând că ambele părți au contribuit la aceste cheltuieli, aspect reținut din declarația martorului.
În ceea ce privește îmbunătățirile, constând în instalația de încălzire a apartamentului, se constată că apelanta nu a făcut nici o dovadă în acest sens, iar în ceea ce privește subevaluarea îmbunătățirilor la acest apartament, tribunalul a constatat că apelanta nu a formulat obiecțiuni, la instanța de fond, la raportul de expertiză aducând critici sub acest aspect, fapt ce rezultă din încheierea de ședință din 27.06.2008, motiv pentru care le-a respins ca neîntemeiate.
Sunt neîntemeiate și criticile privind lotizarea bunurilor, întrucât, în condițiile în care singurul imobil construcție nu se poate partaja comod în natură, nu se poate respecta principiul atribuirii în natură de bunuri de același fel, tuturor părților, acesta fiind și motivul pentru care instanța de fond a dispus atribuirea acestuia unei singure părți, respectiv reclamantului, variantă în care se respectă nu atât posesia părților, deși în cauză sunt probe în sensul că și reclamantul locuiește sporadic în acest imobil, cât cota părților, instanța de fond ținând cont și de cota acestuia de reprezentând bun propriu, ca urmare a comunității de bunuri, precum și de dreptul de creanță al reclamantului, valoarea îmbunătățirilor efectuate de către pârâtă la imobil, fiind inferioară acestora.
În ceea ce privește varianta solicitată de părți, instanța trebuie să o aibă în vedere numai în măsura în care respectă principiile prev. de art. 673/9 pc.
Cu privire la critica apelantei privind greșeala referitoare la nume, tribunalul apreciază ca este vorba de o simplă eroare materială, ce se poate îndrepta conform art 281C. de către instanța care a pronunțat-
Față de cele expuse mai sus, în baza art 296.pc. tribunalul a respins apelul formulat și a menținut hotărârea atacată, ca fiind legală și temeinică.
În baza art 274.pc. a obligat apelanta la 600 lei cheltuieli de judecată către intimatul reclamant, reprezentând onorariu de avocat, întrucât aceasta se află în culpă procesuală.
Împotriva deciziei pronunțată de instanța de apel, în termen legal, a declarat recurs pârâta -, motivând, în esență, următoarele:
Instanța de apel nu a observat modul eronat în care expertul a stabilit valoarea dreptului de creanță; în realitate, acesta nu a procedat la o reactualizare a sumei de 35.000 ROL pe perioada 1991-2008, cum a stabilit instanța de fond, ci a aplicat acestei sume un coeficient rezultat din raportarea dreptului de creanță la valoarea apartamentului. Ca atare, s-a respins în mod nejustificat proba cu expertiză tehnică.
Instanța de apel nu a examinat și nu s-a pronunțat asupra motivului de apel ce vizează al doilea autoturism, achiziționat de autoare împreună cu intimatul reclamant, în perioada 1988 - 1989, care există și în prezent, aflându-se în posesia și folosința exclusivă a intimatului reclamant. Acest autoturism nu a fost inclus în masa partajabilă, deși s-a solicitat în mod expres de pârâtă, prin cererea reconvențională.
S-a omis, de asemenea, includerea în îmbunătățirile realizate de pârâtă la apartament, a instalației de încălzire.
În ceea ce privește lotizarea bunurilor, nu s-a avut în vedere că pârâta a solicitat să fie respectat principiul atribuirii în natură cu privire la întreaga masă de bunuri, deci și bunurile mobile, care, în parte, trebuie atribuite și reclamantului, dată fiind posesia de peste 20 ani și uzura acestor bunuri.
Intimatul reclamant a formulat Întâmpinare, răspunzând criticilor aduse deciziei, de către recurenta pârâtă.
În ceea ce privește prima critică, s-a arătat că pârâta nu a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză cu privire la reactualizarea sumei de 35.000 ROL, motiv pentru care Tribunalul a și respins solicitarea de a se efectua o nouă expertiză în cauză; de altfel, raportul de expertiză întocmit, a făcut o corectă reactualizare a sumei, respectând întrutotul indicațiile instanței, sub acest aspect.
C de-al doilea motiv de recurs este neîntemeiat, întrucât, după cum se precizează în hotărârea atacată, primul autoturism reprezintă bun propriu al intimatului, cumpărat anterior căsătoriei și înstrăinat în vederea achiziționării apartamentului, iar cel de-al doilea autoturism, așa cum rezultă din toate probele administrate în cauză, a fost cumpărat în 1985 de către intimat, în perioada în care era despărțit în fapt, de autoare.
C de-al treilea motiv de recurs este,de asemenea, nefondat, întrucât, pe de o parte, pârâta nu a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză cu privire la îmbunătățirile aduse apartamentului, iar, pe de altă parte, în apel, nu a dovedit susținerile referitoare la instalația de încălzire.
Raportat la varianta de lotizare, intimatul a arătat că și sub acest aspect recursul nu este fondat, întrucât s-au respectat criteriile de atribuire a bunurilor, prevăzute de art.6739pr.civ.
Recursul se va admite, pentru următoarele considerente:
Astfel, potrivit art.295 alin.1 pr.civ. instanța de apel va verifica, în limitele cererii de apel, stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță.
În speță, deși pârâta, prin cererea de apel, a adus critici sentinței sub aspectul neincluderii în masa succesorală a unui autoturism 1300, dobândit în comun de autoare și reclamant, în perioada 1988-1989, instanța de apel nu a examinat și nu s-a pronunțat asupra acestui motiv de apel. Tribunalul, în motivarea deciziei atacate, face trimitere la primul autoturism, cumpărat în 1973, despre care s-a reținut că a fost bunul propriu al reclamantului, a fost vândut iar prețul obținut a fost folosit la cumpărarea apartamentului în litigiu, în 1991.
Or, chiar prin întâmpinarea depusă în recurs, reclamantul recunoaște că este vorba de două autoturisme, susținând că primul - după cum s-a reținut prin hotărârea atacată - este bun propriu și a fost vândut în vederea cumpărării apartamentului în litigiu, iar cel de-al doilea a fost cumpărat în anul 1985 de către intimat, în perioada în care soții erau despărțiți în fapt.
Prin urmare, fiind în eroare cu privire la critica formulată de apelanta pârâtă - ce viza cel de-al doilea autoturism, și nu primul (care a fost vândut anterior cumpărării apartamentului) - Tribunalul nu a intrat în cercetarea fondului cu privire la neincluderea în masa partajabilă, de către prima instanță, a celui de-al doilea autoturism cumpărat, după susținerile părților, în 1985 sau 1988-1989, încălcând prevederile art. 295 alin.1 Cod pr. civ. și pronunțând, sub acest aspect, o decizie nelegală; întrucât Tribunalul a soluționat procesul fără a intra în cercetarea fondului, în speță sunt incidente dispoz. art. 312 alin.5 Cod pr. civ. care impun casarea deciziei atacate si trimiterea cauzei spre rejudecare, aceleiași instanțe.
De asemenea, este întemeiată și critica ce vizează lotizarea bunurilor, întrucât, deși pârâta a motivat apelul sub acest aspect, cu referire la bunurile mobile - care, pentru asigurarea unei partajări echitabile și conform art. 6739Cod pr. civ.în opinia pârâtei, trebuia să fie atribuite și reclamantului - Tribunalul a examinat și s-a pronunțat cu referire la imobil, reținând că nu se poate partaja comod în natură, iar, conform criteriilor prevăzute de lege, i se cuvine, în natură, reclamantului.
Prin urmare, și cu privire la motivul de apel referitor la lotizarea fizică a bunurilor mobile, instanța de apel trebuia să examineze și să se pronunțe, după cum impune art. 295 alin.1 Cod pr. civ.
În ceea ce privește celelalte două critici aduse deciziei Tribunalului - cu referire la modalitatea de calcul a dreptului de creanță (reactualizarea sumei de 35.000 ROL) și îmbunătățirile constând în instalația de încălzire a apartamentului - acestea nu pot face obiectul examinării în recurs, întrucât este vorba de o critică formulată direct în recurs (Tribunalul nu a fost investit cu un motiv de apel privind modalitatea de calcul a dreptului de creanță), iar cea de a doua vizează aprecierea și interpretarea probelor dosarului, care constituie, eventual, motiv de netemeinicie a hotărârii, și nu de nelegalitate, cum impune art. 304 Cod pr. civ. pentru promovarea recursului.
Față de considerentele expuse cu privire la criticile referitoare la autoturism și lotizarea bunurilor, în baza art. 312 alin.5 Cod pr. civ. se va admite recursul, se va casa decizia atacată și se va trimite cauza spre rejudecare, în apel, la Tribunalul Dolj.
Cu ocazia rejudecării, instanța va avea în vedere considerentele prezentei decizii, urmând să administreze și alte probe, în măsura în care se impune pentru justa soluționare a cauzei, cu respectarea prevederilor art. 294 și urm. Cod pr. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta împotriva deciziei civile nr. 436 din 11 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosar nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant.
Casează decizia și trimite cauza spre rejudecare în apel la Tribunalul Dolj.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 10 decembrie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - - |
16.12.2009
Red.jud.-
Tehn.MC/3 ex.
Președinte:Tatiana RădulescuJudecători:Tatiana Rădulescu, Paraschiva Belulescu, Paula Păun