Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 154/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
-Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie-
Dosar nr-
DECIZIA NR.154
Ședința publică din data de 11 februarie 2008
PREȘEDINTE: Veronica Grozescu
JUDECĂTORI: Veronica Grozescu, Cristina Paula Brotac Andra
- -- -
Grefier - -
Pe rol fiind judecarea recursurilor declarate de reclamantul domiciliat în com., Centru jud. P și de pârâții și domiciliați în P, Bd. - nr. 189,.6,.A,.40 jud. P, împotriva deciziei civile nr. 615 din 23 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Prahova.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurentul reclamant G personal și recurenții pârâți și personal asistați de avocat din cadrul Baroului
Procedura legal îndeplinită.
Recursurile au fost timbrate cu câte 4,00 lei taxă judiciară de timbru prin anularea chitanțelor nr. 25308/2008 și 25286/2008 la dosar și timbre judiciare de câte 0,15 lei fiecare, ce s-au anulat la dosar.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat instanței că recurentul reclamant a depus la dosar concluzii scrise.
Avocat pentru intimatele pârâte depune la dosar patru planșe foto, reprezentând starea actuală a imobilului, comunicate și recurentului reclamant și invocă tardivitatea declarării recursului reclamantului.
Curtea invocă, din oficiu, nulitatea recursului declarat de pârâte, având în vedere că motivele formulate nu se încadrează în niciunul din cazurile prevăzute de dispoz. art.304 cod pr.civilă, ci vizează modalitățile de interpretare a probatoriului administrat în cauză.
Avocat având cuvântul pentru recurentele pârâte solicită respingerea excepției nulității recursului lor, având în vedere că instanța de apel a pronunțat o hotărâre cu încălcarea dispozițiilor legale incidente, iar referitor la recursul reclamantului solicită admiterea excepției tardivității și respingerea recursului ca tardiv formulat.
Recurentul reclamant G având cuvântul personal declară că lasă la aprecierea instanței cu privire la excepția nulității recursului declarat de pârâtele și, iar referitor la recursul său solicită respingerea excepției tardivității, considerând că l-a declarat în termen.
CURTEA
Deliberând asupra recursurilor civile de față curtea constată următoarele:
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Vălenii d Munte sub nr. 2321/331/13 noiembrie 2006, reclamantul G, a chemat în judecată pe pârâtele și, solicitând să se dispună partajarea averii succesorale rămase de pe urma defuncților și.
În motivarea acțiunii se arată că a fost căsătorit cu, sora reclamantului, iar în perioada 1962-1964 aceștia au locuit într-o încăpere cu o singură cameră, construită de, pe ternul său din comuna. Întrucât în anul 1963 a fost arestat pentru o perioadă de 2 ani, la îndemnul reclamantului, sora sa a înstrăinat un teren primit ca zestre, cu ocazia căsătoriei, iar cu banii încasați, cu materiale recuperate și manopera suportată de reclamant, a construit pe terenul soțului său o casă formată din două camere și sală cu balcon închis, beci, acoperită cu șindrilă și dotată cu sobe și instalație electrică. Cei doi nu au avut copii, iar la decesul lor au rămas ca moștenitori reclamantul și fratele defunctului G, tatăl celor două pârâte.
Se mai susține că, după decesul sorei reclamantului, imobilele au fost folosite de soțul acesteia, iar după decesul soțului de către autorul pârâtelor, iar în prezent de către pârâte.
Reclamantul mai precizează că activul succesoral este grevat de un pasiv în sumă reactualizată de 15 milioane lei vechi, reprezentând cheltuieli de înmormântare și parastase suportate de el.
La cerere au fost atașate, în copie, înscrisuri.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 728, 685 și 689 Cod Civil.
Pârâtele au formulat întâmpinare, prin care au solicitat admiterea în parte a acțiunii.
În motivarea întâmpinării, s-a arătat că nu este adevărat că de pe urma celor doi defuncți a rămas casa de locuit compusă din două camere și terenul în suprafață de 1000mp. Pârâtele susțin că terenul a aparținut numai unchiului lor, care a decedat ulterior soției sale. Pe acest teren la data căsătoriei a avut o casă compusă din 2 camere și un hol, iar împreună cu soția sa a realizat o singură cameră și un beci. Acestea din urmă, urmează a fi reținute ca bunuri supuse partajului.
Pârâtele au mai solicitat, ca la masa de împărțit să nu fie reținută contravaloarea instalației electrice a imobilului, reprezentând contribuția proprie a autorului lor
La 22 februarie 2007 reclamantul și-a completat acțiunea, solicitând împărțirea mai multor bunuri mobile.
În baza probelor administrate, prin sentința civilă nr. 1177/7.06.2007, Judecătoria Vălenii de Ma respins acțiunea ca neîntemeiată.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că din probele administrate nu reiese că reclamantul a făcut acte juridice din care să rezulte neechivoc dorința sa de a accepta succesiunea în termenul legal.
Prin decizia civilă nr. 615/23.10.2007, Tribunalul Prahovaa admis apelul declarat de reclamant împotriva sentinței civile nr. 1177/7.06.2007 a Judecătoriei Vălenii d Munte, pe care a desființat-o, cu trimitere la aceeași instanță pentru soluționarea pe fond a acțiunii.
În luarea acestei decizii, Tribunalul a reținut că în mod greșit prima instanță a respins acțiunea, având în vedere dispozițiile art. 728 Cod Civil, potrivit cărora nimeni nu este obligat să rămână în indiviziune, precum și faptul că probatoriul administrat în cauză concluzionează că reclamantul a acceptat tacit succesiunea prin actele juridice pe care le-a făcut, respectiv suportarea cheltuielilor de înmormântare și construirea unei case pe terenul ce a aparținut părinților defunctului, cu materiale rezultate din demolarea casei bătrânești. A mai reținut Tribunalul că pârâtele au fost de acord cu ieșirea din indiviziune.
Împotriva deciziei Tribunalului au declarat recurs pârâtele, susținând, în esență, că prin această hotărâre s-a stabilit o situație de fapt inechitabilă, avându-se în vedere numai probele administrate la solicitarea reclamantului, ignorându-se cele administrate la propunerea lor.
Împotriva aceleiași decizii a declarat recurs și reclamantul, dar la data de 8.01.2008.
Față de data declarării recursului de către reclamant, recurentele pârâte au invocat excepția tardivității acestuia.
Întrucât motivele de recurs invocate de pârâte nu se încadrează în niciunul din cazurile strict și limitativ prevăzute de art. 304 Cod procedură civilă, curtea a invocat din oficiu excepția nulității recursului declarat de acestea.
Examinând excepțiile invocate, în raport de dispozițiile legale în materie, curtea reține următoarele:
Potrivit art. 301 Cod procedură civilă, termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii.
recursului în termenul legal atrage neluarea lui în considerație, deoarece, potrivit art. 103 Cod Procedură Civilă, neexercitarea oricărei căi de atac în termenul legal imperativ, este supusă sancțiunii decăderii, afară dacă legea nu dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința sa.
În speță, hotărârea recurată a fost comunicată reclamantului la 23.11.2007 (fila 33 dosar apel), iar recursul a fost declarat abia la 8.01.2008, depășindu-se astfel termenul legal prevăzut de art. 301Cod procedură civilă.
În aceste condiții, având în vedere și faptul că reclamantul nu a făcut dovada că nedeclararea recursului în termenul legal a fost urmarea unei împrejurări mai presus de voința sa, curtea, în temeiul art. 137 alin. 1 Cod procedură civilă, va admite excepția tardivității recursului declarat de reclamant (excepție invocată de recurentele-pârâte) și, pe cale de consecință, în baza art. 312 Cod procedură civilă, va respinge recursul acestuia ca tardiv formulat.
Referitor la excepția nulității recursului declarat de pârâte, se impun următoarele precizări.
Cauza recursului constă în nelegalitatea hotărârii ce se atacă pe această cale, care trebuie să îmbrace una din formele prevăzute de art. 304 Cod procedură civilă sub denumirea de motive de modificare sau casare.
Obiectul analizei instanței de recurs este limitat la motivele de modificare sau casare enumerate în textul de lege anterior menționat.
Ori, în cazul în speță, criticile pârâtelor, ce vizează exclusiv modalitatea de interpretare a probatoriului administrat, nu pot face obiectul analizei instanței de recurs, întrucât aceasta implică, practic, reanalizarea situației de fapt, în temeiul probatoriului deja administrat, iar controlul de netemeinicie a hotărârii excede limitelor impuse de art. 304 Cod Procedură civilă și nu intră în atribuția instanței de recurs.
O atare soluție se impune întrucât nemulțumirea privind greșita stabilire a situației de fapt, ca urmare a interpretării eronate(în opinia recurentelor) a probatoriului administrat, numai poate fi valorificată pe calea recursului, nemai constituind motiv de recurs în actuala reglementare a art. 304 Cod procedură civilă.
În consecință, curtea, în baza art. 306 Cod procedură civilă, va constata nulitatea recursului declarat de pârâte.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite excepția tardivității recursului declarat de reclamantul G împotriva deciziei civile nr. 615/23.10.2007 a Tribunalului Prahova, excepție invocată de recurentele - pârâte și.
Respinge ca tardiv formulat recursul declarat de reclamantul G, domiciliat în comuna Centru, județul P, împotriva deciziei civile nr. 615/23.10.2007 a Tribunalului Prahova, în contradictoriu cu pârâtele, domiciliată în P,-,. 6,.A,. 40 și, domiciliată în P,-,. 6,. A,. 40.
Constată nulitatea recursului declarat de pârâtele și împotriva deciziei civile nr. 615/23.10.2007 a Tribunalului Prahova, în contradictoriu cu reclamantul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 11.02.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI,
- - - - - - -
GREFIER,
-
Red. /
2ex/14.02.2008
f- Judecătoria Vălenii d e
a- Tribunalul Prahova
,
operator de date cu caracter personal
nr.notificare 3120
Președinte:Veronica GrozescuJudecători:Veronica Grozescu, Cristina Paula Brotac Andra
