Speta Legea 10/2001. Decizia 43/2008. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

-Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie-

Dosar nr-

DECIZIA NR.43

Ședința publică din data de 11 februarie 2008

PREȘEDINTE: Veronica Grozescu

JUDECĂTOR 2: Cristina Paula Brotac

Grefier - - -

Pe rol fiind judecarea apelurilor formulate de contestatoarea, domiciliată în B,-,.8.A,.B,.2,.1, sector 4, cod poștal -, și contestatorul, domiciliat în B,-,.43,.B,.46, sector 4, cod poștal -, ambii prin procurator, domiciliat în B,-, sector 1, cod poștal - împotriva sentinței civile nr. 858 pronunțată la 5 iunie 2007 de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimații PRIMARUL ORAȘULUI S, PRIMĂRIA ORAȘULUI S, ORAȘUL S - prin primar, cu intervenienții, ambii domiciliați în S, str. -, nr. 37 județ P, cod poștal -, ambii domiciliați în S,-, județ P, cod poștal -.

Apelurile sunt scutite de plata taxei de timbru.

La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns apelanta-contestatoare reprezentată de avocat din Baroul Prahova, intimații-intervenienți și reprezentați de avocat G din cadrul Baroului P, intimații Primarul orașului S, Primăria S și Orașul S prin Primar reprezentați de consilier juridic, lipsind apelantul contestator, procuratorul, intimații-intervenienți și .

Procedura îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Avocat pentru apelanta contestatoare solicită a-i fi comunicate un număr de trei acte care însoțesc actul adițional și memoriul depus la dosar de intimații interveniență.

Avocat G având cuvântul pentru intimații intervenienți învederează instanței că s-a depus de partea pe care o asistă un memoriu și trei schițe de plan ce privesc construcțiile proprietatea intimaților și că înțelege să se folosească de ele în cauză, fiind menționate și în memoriul depus.

Curtea, având în vedere că la dosar există deja depuse actele de proprietate de care intimații înțeleg să se folosească în susținerea cererii formulate la

prima instanță, iar cele trei schițe de plan reprezintă releveele construcțiilor, apreciază că nu se impune acordarea unui nou termen, cu atât mai mult cu cât în cauză s-au acordat mai multe termene de judecată, respinge cererea formulată de apărătorul apelantei contestatoare privind acordarea unui nou termen pentru a lua cunoștință de cele trei schițe de plan și lasă cauza la a doua strigare.

Luându-se cauza la a doua strigare au răspuns apelanta-contestatoare reprezentată de avocat din Baroul Prahova, intimații-intervenienți și reprezentați de avocat G din cadrul Baroului P, intimații Primarul orașului S, Primăria S și Orașul S prin Primar reprezentați de consilier juridic, lipsind apelantul contestator, procuratorul, intimații-intervenienți și .

Părțile prezente având pe rând cuvântul declară că nu mai au cereri de formulat în cauză.

Curtea, din oficiu, invocă un motiv de nulitate de ordine publică ce constă în nepronunțarea instanței de fond asupra tuturor cererilor formulate de părți și anume asupra cererii de intervenție în interes propriu formulată de și.

Avocat având cuvântul pentru apelanta contestatoare solicită admiterea apelurilor, desființarea sentinței și trimiterea cauzei la Tribunalul Prahova, iar cheltuielile de judecată urmează a se regla la final.

Avocat G având cuvântul pentru intimații intervenienți solicită respingerea excepției de nulitate de ordine publică, având în vedere că acțiunea la instanța de fond a fost respinsă în contradictoriu cu toate părțile, inclusiv cu intervenienții, iar instanța a avut în vedere toate apărările părților, neconsiderând face referire în mod distinct la fiecare.

Consilier juridic având cuvântul pentru intimații Primarul orașului S, Primăria S și Orașul S prin Primar solicită admiterea motivului de nulitate de ordine publică, invocat din oficiu de instanță.

CURTEA

Deliberând asupra apelurilor civile de față, curtea constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr. 4368/2006, contestatorii și au solicitat în contradictoriu cu intimații Primarul Orașului S, Primăria S și Orașul S - prin Primar, anularea în parte a dispoziției nr. 155/4.04.2006 emisă de Primarul Orașului S, în baza Legii 10/2001, în sensul de a se dispune restituirea în natură a terenului liber și acordării de despăgubiri numai pentru diferența de valoare.

În motivarea cererii, contestatorii au arătat că, prin dispoziția mai sus menționată, s-a constatat calitatea lor de persoane îndreptățite a beneficia de măsuri reparatorii, în echivalent, pentru diferența dintre valoarea încasată, actualizată cu indicele de inflație, stabilită prin hotărârea nr. 284/1996 a Comisiei Județene P pentru aplicarea Legii 112/1995, pentru imobilul compus din locuință, anexă, garaj și teren în suprafață de 600 și valoarea corespunzătoare a imobilului conform standardelor internaționale de evaluare.

Au precizat contestatorii că dispoziția respectivă este nelegală sub aspectul faptului că nu s-a dispus restituirea în natură a suprafeței de teren liberă de construcție - 600, ce nu a făcut obiectul vânzării și la care sunt îndreptățiți, potrivit art. 7 din Legea 10/2001, ce instituie regula restituirii în natură.

La data de 27.06.2006, numiții și au formulat cerere de intervenție în interes propriu, prin care au solicitat respingerea contestației, pe considerentul că nu se poate dispune restituirea în natură a terenului în litigiu de 600, întrucât acesta este necesar folosirii construcțiilor înstrăinate în mod legal în baza Legii 112/1995.

Prin încheierea de ședință din 26.09.2006, Tribunalul Prahovaa încuviințat în principiu cererea de intervenție în interes propriu și a dispus introducerea în cauză în calitate de intervenienți a numiților și.

La termenul de judecată din 7.11.2006, s-au introdus în cauză în calitate de intervenienți și numiții și.

În baza probelor administrate, prin sentința civilă nr. 858/5.06.2007, Tribunalul Prahovaa respins contestația ca neîntemeiată.

Pentru a se pronunța astfel, Tribunalul a reținut că terenul de 600 solicitat de contestatori a li se restitui în natură, nu este teren liber, reprezentând, în realitate, curtea aferentă construcțiilor proprietatea intervenienților, asigurând folosința normală, corespunzătoare a acestor construcții, precum și accesul la calea publică.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel contestatoarea, susținând, în esență, că în mod greșit, în pofida dispozițiilor art. 7 alin. 1, 9 și 10 alin. 2 din Legea 10/2001, tribunalul le-a respins contestația. Astfel, potrivit dispozițiilor legii reparatorii, restul de teren, ce nu a fost înstrăinat intervenienților, trebuie să le fie restituit lor în natură. Prima instanță nu a sesizat că parte din construcții nu au făcut obiectul contractelor de vânzare-cumpărare, ci au fost ridicate ulterior de intervenienți pe terenul pe care îl închiriaseră. Pe de altă parte, încă din momentul încheierii contractului de vânzare-cumpărare, intervenienții au știut că achiziționează un imobil ce nu are ieșire la calea publică și că accesul se realizează pe terenul unei alte persoane, astfel că nu se poate pune problema că, prin restituirea terenului, le-ar fi afectat dreptul de proprietate al acestora.

Împotriva aceleiași sentințe, în temeiul art. 2931Pr.Civilă, a declarat apel și contestatorul, susținând, în esență, punctul de vedere exprimat de apelanta.

În baza art. 295 alin.1 Cod procedură civilă, curtea din oficiu, a invocat un motiv de nulitate de ordine publică, ce vizează nepronunțarea, de către prima instanță, asupra fondului cererii de intervenție admisă în principiu.

Examinând actele și lucrările dosarului, în raport de motivul de ordine publică invocat, precum și de dispozițiile legale incidente în cauză, curtea reține următoarele:

Din dispozițiile cuprinse în art. 129 alin. 6 Cod procedură civilă, rezultă obligația instanței de a se pronunța cu privire la toate cererile cu judecarea cărora a fost investită, respectiv față de toate părțile implicate în conflictul judiciar.

Soluționarea cauzei cu respectarea dispozițiilor legale menționate trebuie să rezulte din dispozitivul hotărării.

În cazul în speță, deși cererea de intervenție în interes propriu formulată de numiții și a fost admisă în principiu prin

încheierea de ședință din 26.09.2006, prin dispozitivul sentinței, Tribunalul nu se pronunță asupra fondului cererii de intervenție.

Mențiunea din considerentele hotărârii, în sensul că "instanța nu se va pronunța efectiv asupra cererii de intervenție atâta timp cât aceasta vizează o apărare a dreptului de proprietate al intervenienților și nu o pretenție efectivă dedusă judecății", nu este de natură a concluziona că soluționarea cauzei s-a făcut cu respectarea dispozițiilor art. 129 alin. 6 Cod Procedură Civilă.

Față de aceste considerente, curtea, în temeiul art. 297 alin. 1 Cod procedură civilă, va admite apelurile, va desființa sentința civilă nr. 858/5.06.2007 a Tribunalului Prahova și va trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță, pentru a se pronunța asupra fondului tuturor cererilor cu care a fost investită.

Cu ocazia rejudecării, prima instanță va avea în vedere toate motivele de apel formulate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelurile declarate de contestatorii, domiciliată în B,-,. 8A,. 2,. 1, sect 4 și, domiciliat în B,-,. 43,. B,.46, sect. 4, prin procurator, domiciliat în,-, jud. I, împotriva sentinței civile nr. 858/5.06.2007 a Tribunalului Prahova, în contradictoriu cu intimații Primarul Orașului S, Primăria S, Orașul S prin primar cu sediul în S,-, jud. P și intervenienții, ambii domiciliați în S,-, jud. P, și ambii domiciliați în S,-, județ P și în consecință:

Desființează sentința civilă nr. 858/5.06.2007 a Tribunalului Prahova și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică azi, 11.02.2008

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

- - - - -

GREFIER,

- -

Red. /

9 ex/14.02.2008

f- Tribunalul Prahova

operator de date cu caracter personal

notificare nr.3120/2006

Președinte:Veronica Grozescu
Judecători:Veronica Grozescu, Cristina Paula Brotac

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Speta Legea 10/2001. Decizia 43/2008. Curtea de Apel Ploiesti