Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 166/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 166
Ședința publică de la 18 Februarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Paraschiva Belulescu
JUDECĂTOR 2: Sorin Drăguț
JUDECĂTOR 3: Stela Popa
Grefier - -
Pe rol judecarea recursului declarat de pârâtul reclamant împotriva deciziei civile nr. 208A din 9 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr- și a sentinței civile nr. 2471 din 22 mai 2007, pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu S în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant și intimata intervenientă, având ca obiect partaj judiciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns avocat pentru recurentul reclamant-pârât, intimatul reclamant și intimata intervenient[ .
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Instanța, constatând că nu mai sunt cereri de formulat sau excepții de invocat a acordat cuvântul asupra recursului.
Avocat pentru recurentul reclamant-pârât, a susținut motivele scrise, pe care le-a dezvoltat oral, în raport de care a solicitat admiterea recursului, modificarea ambelor hotărâri și a IAP- ului, iar pe fond respingerea acțiunii și admiterea cererii reconvenționale, cu cheltuieli de judecată.
Intimatul reclamant a solicitat respingerea recursului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată depunând borderou în acest sens.
Intimata intervenientă a achiesat la concluziile intimatului reclamant.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Prin cererea adresată Judecătoriei Drobeta Turnu S la data de 17.02.2005, și înregistrată sub nr.2191/2005, reclamantul a chemat în judecată pe pârâtul pentru a se dispune partajarea masei succesorale rămasă la decesul autorilor și.
În motivarea acțiunii a arătat că, a decedat la 03.01.1985, iar la 20.09.1999, iar de pe urma acestora au rămas un apartament cu trei camere situat în DTS,--.3,.1,.6 și un loc de veci în suprafață de 2*3 mp situat în Cimitirul Ortodox din T
Pârâtul a formulat cerere reconvențională prin care a solicitat să se constate calitatea de unic moștenitor acceptant al celor doi autori, lipsa calității de moștenitor a reclamantului și aducerea la masa partajabilă de către reclamant a sumei de 40.000 lei, primită de la autori în scopul cumpărării unui apartament.
La termenul din 18.04.2005 a formulat cerere de intervenție în interes propriu soția reclamantului, prin care a solicitat să-i fie restituită suma de 39.771 lei plătită personal pentru achiziționarea apartamentului din litigiu. Ulterior, și-a completat obiectul cererii solicitând obligarea moștenitorilor autoarei să-i achite contravaloarea a 100 kg carne porc, cu care a contribuit la înmormântarea autorilor acestora.
Prin încheierea din 17.10.2005, s-a admis în principiu acțiunea, s-a respins în principiu cererea reconvențională, s-a respins excepția lipsei calității de moștenitor a reclamantului și s-a respins cererea de intervenție formulată de, ca fiind prescrisă.
S-a constatat deschisă succesiunea autorului decedat la 03.01.1985 și a autoarei, decedată la 20.09.1999, având ca moștenitori legali acceptanți pe reclamantul și pârâtul, în calitate de descendenți cu cote succesorale de, s-a constatat că masa succesorală se compune dintr-un apartament situat în Tr.S,str.- nr.80, -.3,.1,.6 și dreptul de concesiune asupra unui loc de veci în suprafață de 6. situat în Cimitirul Ortodox Dr.Tr.S și s-a dispus ieșirea din indiviziune.
Pentru evaluarea bunurilor reținute la masa partajabilă a fost desemnat expert.
Prin sentința civilă nr.965/08.03.2006, Judecătoria Drobeta Turnu Sa admis acțiunea și a respins cererea reconvențională formulată de pârât, precum și cererea de intervenție.
A omologat raportul de expertiză și a atribuit pârâtului apartamentul situat în Tr.S în valoare de 142.492 lei și l-a obligat să plătească reclamantului cu titlu de sultă suma de 71.246 lei. De asemenea, a dispus ca părțile să rămână în indiviziune cu privire la dreptul de concesiune asupra locului de veci.
Împotriva sentinței pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu S precum și împotriva încheierii de admitere în principiu din 17.10.2000, a formulat apel pârâtul.
Tribunalul Mehedinți prin decizia civilă nr.346/A din 12.06.2006, pronunțată în dosarul nr.3733/2006 a admis apelul formulat de pârâtul împotriva încheierii din data de 17.10.2005 și a sentinței civile nr.965/2006 pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu S, în dosarul nr.2121/2005, a desființat încheierea din 17.10.2005 și sentința civilă nr.965/2006 pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu S, în dosarul nr.2121/2005 și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamantul și intervenienta.
Prin Decizia nr.2962/17.10.2006 pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosarul nr-(format vechi 2743/CIV/2006) s-a constatat nul recursul declarat de reclamantul și s-a respins recursul declarat de intervenienta.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Drobeta Turnu S la data de 16.11.2006 sub nr.12365/2006(-).
La termenul din 23.01.2007, pârâtul-reclamant a precizat că solicită contravaloarea îmbunătățirilor efectuate la apartamentul în litigiu, constând în gresie și faianță, în valoare de 1000 lei și să se țină cont de faptul că a achitat rate în valoare de 25800 lei pentru achitarea apartamentului, atât în timpul vieții cât și după decesul defunctei.
Judecătoria Drobeta Turnu S prin sentința civilă nr.2471/22.05.2007 a admis cererea principală formulată de reclamantul-pârât; a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului-pârât ca neîntemeiată; a admis excepția prescripției dreptului pârâtului-reclamant de a cere raportul donațiilor; a admis excepția prescripției dreptului de creanță al pârâtului-reclamant cu privire la achitarea sumei de 25.800 lei cu titlu de rate la apartamentul în litigiu;a admis în parte cererea reconvențională; a respins capătul de cerere din cererea reconvențională privind raportul donațiilor,ca fiind prescris; a respins capătul de cerere din cererea reconvențională privind constatarea dreptului de creanță al pârâtului-reclamant cu privire la achitarea sumei de 25.800 lei cu titlu de rate la apartamentul în litigiu, ca fiind prescris; a admis excepția prescripției dreptului material la acțiune al intervenientei ca fiind prescris; a dispus ieșirea din indiviziune a părților; a atribuit pârâtului-reclamant apartamentul nr.6 situat în DTS,-, -.3,.1,în valoare de 149.244 lei, a obligat pârâtul-reclamant să plătească reclamantului-pârât suma de 74.622 lei cu titlu de sultă și a dispus ca reclamantul-pârât și pârâtul-reclamant să rămână în indiviziune cu privire la dreptul de concesiune asupra unui loc de veci în suprafață de 6 mp situat în Cimitirul Ortodox Dr.Tr.S, sectorul VII nr.47.
In termen legal pârâtul reclamant a declarat apel,criticând sentința și încheierea din 13.02.2007, pentru nelegalitate și netemeinicie.
A susținut că, instanța de fond în mod nelegal și contrar probelor administrate a admis cererea reclamantului respingând excepția lipsei calității procesuale active a acestuia deși nu a făcut nici un act de acceptare expresă sau tacită a moștenirii,în termenul de 6 luni de la deschiderea succesiunii.
Instanța de fond ignorat faptul că,reclamantul și intervenienta au primit de la autori sumele de bani necesare cumpărării unui apartament, urmând să-i rămână pârâtului apartamentul bun succesoral,fiind singurul moștenitor acceptant, cu cota de 1/1.A mai susținut că, în mod nelegal s-a admis excepția prescripției dreptului de creanță al pârâtului cu privire la achitarea sumei de 25.800 lei,cu titlu de rate la apartamentul din litigiu, deși suma a fost achitată în calitate de proprietar al apartamentului, fiind singurul moștenitor acceptant,reclamantul neconribuind la plata ratelor apartamentului pentru că, a înțeles să rămână străin de succesiune.
Prin decizia civilă nr.208 A din 09 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr.- s-a respins apelul.
Cu privire la primul motiv de apel, instanța a argumentat că, potrivit art.700 civ. succesiunea poate fi acceptată nu numai expres ci și tacit prin acte pe care succesibilul nu ar putea să le facă decât în calitatea sa de moștenitor și din care rezultă neîndoielnic intenția de a accepta moștenirea.
Referindu-se la probele administrate în cauză, instanța de apel a reținut că, potrivit declarațiilor martorilor și, reclamantul, după decesul autorului său a continuat să locuiască cu mama sa, folosindu-se de bunurile succesorale, iar după decesul mamei a continuat să folosească bunurile autorilor, apelantul aflându-se în executarea unei pedepse privative de libertate, apreciind că aceste manifestări au semnificația acceptării succesiunii.
S-a considerat ca neîntemeiat și cel de-al doilea motiv de apel, instanța reținând că apelantul -prin cererea reconvențională privitoare la ratele achitate din prețul apartamentului - bun succesoral și-a valorificat un drept de creanță prescriptibil în termenul de 3 ani prevăzut de art.3 din Decr.265/1958, termen care curge de la data achitării ratelor, iar în raport de datele achitării ratelor, dreptul la acțiune s-a prescris.
Împotriva deciziei a declarat recurs pârâtul, solicitând modificarea deciziei, admiterea apelului, schimbarea sentinței și pe fond respingerea acțiunii.
Motivând recursul pârâtul a susținut că în mod greșit instanța a considerat neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale active invocată de pârât și a reținut acceptarea tacită a succesiunii autorilor de către reclamant printr-o interpretare greșită a probelor administrate.
Sub acest din urmă aspect a susținut că din probele administrate rezultă că reclamantul, după decesul autorului a locuit în imobilul din- - în care locuia și autoarea, dar care nu este bun succesoral - acesta fiind apartamentul din-, cu privire la cate nu a făcut acte de acceptare a succesiunii.
A apreciat ca subiective declarațiile martorilor avute în vedere de instanță.
O altă critică formulată de recurent se referă la obligarea sa la plata unei sulte către intimatul reclamant.
Recurentul a susținut că apartamentul ce i s-a atribuit nu trebuia partajat întrucât a existat o înțelegere încă din timpul vieții autorilor ca acest apartament să-i rămână în proprietate exclusivă întrucât după exproprierea unui imobil ce aparținea părinților, suma de 80.000 lei primită cu titlu de despăgubiri s-a depus la CEC pentru cumpărarea a două apartament pentru cei doi descendenți, dar reclamantului i s-a dat deja din sumă pentru a-și cumpăra apartamentul în care locuiește, iar apartamentul în litigiu a fost achitat integral de către pârât, instanța neținând cont de aceste aspecte.
A precizat că pentru casa demolată după expropriere - reclamantului și pârâtului li s-au acordat măsuri reparatorii în baza Legii 10/2001 -sub forma titlurilor de valoare nominală în limita sumei de 980.000.000 lei.
Intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului -apreciind că instanțele au aplicat corect dispozițiile legale în soluționarea litigiului.
Recursul este nefondat.
Instanțele au interpretat și aplicat corect în soluționarea pricinii dispozițiile art.689 și 700 civ.
Potrivit art.689 alin.2 civil, acceptarea tacită a succesiunii este aceea care rezultă dintr-un act juridic pe care succesibilul nu-l putea face decât în calitatea sa de erede, act care exprimă, neîndoielnic, intenția sa de a accepta moștenirea din succesiune.
Actele de folosință asupra averii, luarea unor bunuri, care prin natura, numărul și valoarea lor exclud ideea unor "amintiri de familie" este de natură să justifice concluzia că au fost făcute în calitate de moștenitor al succesibilului.
Art.700 civ. cere ca dreptul de opțiune succesorală să se exercite în termenul de prescripție de 6 luni socotit de la data deschiderii succesiunii.
Instanțele au reținut că în cadrul acestui termen reclamantul a făcut acte ce au semnificația acceptării tacite a succesiunii celor doi autori, respectiv că au luat și au folosit bunuri succesorale.
Modul în care au fost interpretate de către instanțe, probele administrate prin care s-a ajuns la reținerea stării de fapt a acceptării succesiunii nu mai poate fi cenzurat în calea extraordinară de atac a recursului, aspectele de netemeinicie fiind incompatibile cu cale recursului, după abrogarea poct.11 al art.304 pr.civ. prin art.I pct.112 din OUG nr.138/2000.
Nici critica privitoare la obligarea pârâtului la plata sultei nu este întemeiată. Atâta timp cât apartamentul a fost reținut ca bun succesoral, reclamantul și pârâtul, ca moștenitori cu cote egale, iar apartamentul s-a atribuit pârâtului, corect reclamantului i s-a acordat în compensare sultă.
Recurentul nu a făcut dovada că în timpul vieții autorilor ar fi intervenit un partaj de ascendent. Această împărțeală, prevăzută de art.795 civ. se poate face prin acte între vii sau prin testament cu formele, condițiile și regulile prescrise pentru donații între vii.
Așadar, partajul de ascendent pentru a putea produce efecte trebuia făcut în forma autentică, cerută de art.813 pentru donații sau în formele prevăzute de lege pentru testamentul autentic, mistic sau olograf.
Cum la dosar nu s-au depus asemenea înscrisuri, simplele susțineri ale pârâtului, privitoare la existența unei înțelegeri referitoare la împărțirea bunurilor succesorale din timpul,vieții autorilor nu sunt suficiente.
Instanțele au reținut corect și excepția prescripției dreptului pârâtului de a cere raportul donației făcute reclamantului și de a plăti cotă din sultele achitate de pârât din prețul apartamentului - cererea fiind formulată după împlinirea termenului general de prescripție de 3 ani de la data deschiderii succesiunii.
Față de aceste considerente și în baza art.312 pr.civ. urmează a se respinge, ca nefondat, recursul.
În baza art.274 pr.civ. recurentul urmează a fi obligat, către intimați la plata cheltuielilor suportate de aceștia în recurs, în sumă de 87,2 lei reprezentând valoare bilete transport.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâtul reclamant împotriva deciziei civile nr. 208A din 9 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr- și a sentinței civile nr. 2471 din 22 mai 2007, pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu S în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant și intimata intervenientă, având ca obiect partaj judiciar.
Obligă recurentul la 87,2 lei cheltuieli de judecată către intimatul reclamant și intimata intervenientă
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 18 Februarie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
26.02.2008
Red.jud.-
Tehn.MC/2 ex.
Președinte:Paraschiva BelulescuJudecători:Paraschiva Belulescu, Sorin Drăguț, Stela Popa
