Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 1662/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZI A CIVILĂ NR.1662/
Ședința publică din 12 noiembrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Veronica Șerbănoiu Bădescu judecător
JUDECĂTOR 2: Florinița Ciorăscu
JUDECĂTOR 3: Corina
Grefier:
S-a luat în examinare, pentru pronunțare, recursul civil declarat de reclamanta, împotriva deciziei civile nr.107/A din 30 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-.
Recursul este legal timbrat, prin anularea timbrului judiciar în valoare de 5,00 lei și a chitanței de plata taxei judiciare de timbru în sumă de 9,00 lei.
Dezbaterile asupra recursului civil de față au avut loc în ședința publică din 05 noiembrie 2009 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta decizie. Pronunțarea a fost amânată pentru astăzi când, în urma deliberării s-a dat următoarea soluție.
CURTEA
Deliberând, în condițiile art.256 Cod proc.civilă, asupra recursului de față;
Constată că, prin sentința civilă nr.4094/3 iulie 2007, Judecătoria Rm.V, admițând în parte acțiunea formulată de reclamantele, împotriva pârâtelor și, a dispus ieșirea părților din indiviziunea în care se aflau asupra averii defunctului, a cărui succesiune s-a constatat deschisă, la data de 4 iulie 2007, în Rm.V, potrivit variantei I propusă de expertiza cauzei. Compunerea masei succesorale, precum și calitatea și cotele părților s-au constatat prin încheierea de admitere în principiu nr.5296/1 noiembrie 2005, având calitatea de soție supraviețuitoare cu cota de, iar reclamantele și celelalte pârâte, descendente, cota de, fiecare.
În ceea ce privește masa, bunurile au fost reținute în cotă de în patrimoniul defunctului, cealaltă cotă, de constatându-se a aparține soției supraviețuitoare, ca urmare a coachiziției.
Împotriva deciziei, în termen, au declarat recurs, calificat ulterior de către instanță apel, reclamantele și, criticând-o pentru greșita introducere numai în cotă de în masa succesorală a terenului pe care se află gospodăria, deși acesta era bun propriu al autorului, precum și întinderea lui, după cum și omisiunea, de la această masă a unei case cu două camere și anexe edificată cu ajutorul exclusiv al fiicei.
La fel, în ceea ce privește unele bunuri mobile rămase în posesia pârâtelor și recunoscute de către soția supraviețuitoare.
Totodată, a declarat apel cât privește reținerea unei cote de din casa cu trei camere și anexe, ca aparținând soției supraviețuitoare, deși acest imobil a fost edificat de către defunct cu prima sa soție, pe care a despăgubit-o în urma partajului, deci bunul a fost dobândit înaintea celei de-a doua căsătorii. La fel, cât privește autoturismul 1300, în care a fost înglobată valoarea unui alt autoturism, vândut anterior.
S-a mai contestat apartenența la masa bunurilor partajabile a unei combine frigorifice, motivat de cumpărarea acesteia de către soția supraviețuitoare, dar și neincluderea, în pasivul succesoral, a cheltuielilor făcute cu înmormântarea, pomenirea și celelalte obiceiuri datorate memoriei defunctului.
În privința lotizării, soluția a fost criticată întrucât, deși s-a reținut o contribuție în cotă de asupra casei cu două camere, a pătulului, magaziei și toaletei, ca și o dobândire exclusivă a unei camere edificată la această casă, aceste contribuții nu se regăsesc în valoarea lotului atribuit, existând și greșeli de calcul ale expertizei.
Apelanta a mai criticat soluția în ceea ce privește reținerea unor bunuri în masă, deși ele au fost achitate exclusiv după deschiderea succesiunii, ca și lipsirea părților de posibilitatea de a opta asupra loturilor.
După refacerea masei succesorale, prin decizia nr.51/6 martie 2008, prin care a fost admis apelul părților, instanța a dispus experților să refacă evaluarea și lotizarea bunurilor, prin decizia civilă nr.107/A/30 aprilie 2009, fiind schimbată modalitatea de lotizare, în sensul atribuirii, către reclamanta, a unei părți din terenul extravilan, a câtorva bunuri mobile, precum și, în indiviziune, a drumului de acces către terenul extravilan, în completare fiind obligate loturile 2 și 4 la plata unei sulte, către reclamanta, a unei părți din terenul construibil și parte din cel arabil, împreună cu casa cu trei camere, anexe gospodărești, cu obligarea acestui lot la plata unei sulte către lotul revenit celeilalte reclamante, pârâtei i-a fost atribuită o parte din terenul intravilan, atât categoria construibil, cât și arabil, aflat în litigiu cu vecinul, casa cu două camere, cota de din camera anexă la aceasta, alte anexe gospodărești, precum și bunuri mobile, cu compensarea valorii cuvenite prin sultă de la lotul nr.4 care s-a atribuit pârâtei și s-a compus din autoturism, teren arabil parțial aflat în litigiu, drum de acces la acesta.
Cele două reclamante au fost obligate la plata, către pârâte, a câte 1.883,5029 lei reprezentând cota parte proporțională din cheltuielile de înmormântare.
Pârâta a fost obligată la suportarea proporțională a cheltuielilor de judecată făcute de celelalte părți.
Pentru modificarea masei succesorale, instanța a reținut că, într-adevăr, terenul pe care s-a aflat gospodăria defunctului are o întindere mai mare decât cea indicată de către instanță, care a pornit de la cuprinsul aproximativ al acțiunii introductive de instanță, fără a ține cont de titlul de proprietate.
Pe de altă parte, în privința apartenenței acestuia, s-a constatat că, într-adevăr, el a făcut obiectul reconstituirii dreptului, numai în favoarea defunctului, lucru reținut și în sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale, dar și în decizia nr.774/2002, prin care Tribunalul Vâlceaa admis acțiunea în revendicare promovată de defunct împotriva numitului.
Cât privește casa cu două camere și anexe, s-a reținut că ea a fost realizată de către autor, anterior căsătoriei sale cu pârâta folosind în acest scop și bani împrumutați de la reclamanta, respectiv prin extinderea cu 3 pereți edificată în timpul celei de-a doua căsătorii, al patrulea perete fiind al camerei vechi.
Or, această casă veche se constatase deja ca aparținând mamei autorului, cu prilejul intervenției acesteia în dosarul de partaj față de prima soție.
În ceea ce privește bunurile mobile cerute de către reclamante, s-a constatat că unele au fost recunoscute la interogatoriu, în vreme ce altele nu s-au găsit dovedite.
Cât despre criticile pârâtei și ele au fost găsite parțial fondate, în sensul că, într-adevăr, din masă face parte întreaga casă cu trei camere și anexele ce fuseseră inițial dobândite de autor cu prima sa soție, revenite integral acestuia, în urma partajului, după cum în mod greșit reclamantele nu au fost obligate să suporte și ele cheltuielile făcute pentru înmormântarea și pomenirea autorului.
În ceea ce privește autoturismul însă, s-a constatat că, autorul nu deținea decât J din proprietatea acestuia, cealaltă parte aparținând primei sale soții. La fel, critica vizând greșita reținere a unei combine frigorifice a fost respinsă, apelanta nedovedind falsul înscrisului pe care instanța s-a fondat în statuarea sa.
A mai fost respinsă și critica greșita nereținere în masa partajabilă a unei cote de 50% din bunurile pretins dobândite în comun cu defunctul.
La atribuirea bunurilor în natură, instanța a respins cererea reclamantei de a se alege varianta a III-a refăcută, cu motivarea că celelalte părți ar fi optat pentru varianta a IV-a refăcută, aceasta respectând cota proprie a apelantei-pârâte căreia, pe de altă parte, i-a fost respinsă cererea de modificare și a acestei variante în sensul creării unui drum de acces la partea din spate a terenului și a acordării către sine a acestei suprafețe, cu motivarea că expertiza a indicat imposibilitatea creării unui astfel de acces.
Împotriva deciziei, în termen, a declarat recurs reclamanta, criticând-o pentru motive încadrabile în cele prevăzute de art.304 pct.9 Cod procedură civilă, în sinteză după cum urmează:
- o primă greșeală de drept, pretinde recurenta, ar fi aceea că instanța, pentru a modifica cuprinsul masei succesorale, a pronunțat o decizie împotriva încheierii de admitere în principiu, în continuare judecând apelurile în ceea ce privește lotizarea.
În opinia sa, instanța a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art.105 alin.2 Cod procedură civilă, dar și dispozițiile referitoare la procedura împărțelii judiciare.
Astfel, judecătorii apelului trebuiau să pronunțe o încheiere interlocutorie, decizia lor fiind nulă, întrucât s-a ajuns la darea a două decizii în același apel, vătămarea suferită neputând fi înlăturată decât prin anularea acestora, casarea lor și trimiterea cauzei,spre rejudecare;
- o altă critică vizează greșita interpretare și aplicare a legii, atunci când instanța a considerat că un criteriu de atribuire al bunurilor ar trebui să-l constituie opțiunea majoritară a părților, deși alte criterii erau și cel privitor la modul de stăpânire, contribuția părților la dobândirea acestora, nevoile lor, lipsa de căi de acces la suprafața atribuită reclamantei. Astfel, dacă se ținea cont numai de modul de stăpânire a bunurilor, ar fi însemnat ca toate bunurile mobile să fie atribuite reclamantei și pârâtei, întrucât acestea au recunoscut la interogatoriu posesia.
Pe de altă parte, s-ar fi cuvenit, în sensul strict al legii, ca recurentei să-i fie atribuită camera ce a fost alipită casei bătrânești cu două încăperi, întrucât aceasta a fost făcută cu ajutorul bănesc al său, așa cum s-a reținut prin chiar hotărâre.
Instanța nu a avut în vedere criterii legate de domiciliul, ocupația, locuința actuală și situația familială a recurentei care a dovedit că locuiește într-un apartament de bloc ce constituie un mediu impropriu pentru sănătatea fiului său bolnav, având totodată în întreținere și pe prima soție a defunctului, bolnavă psihic, în vreme ce, cealaltă reclamantă și pârâta dețin în proprietate mai multe case de locuit și au o situație familială stabilă, așa cum au răspuns acestea la interogatoriu.
În plus, terenul arabil atribuit reclamantei nu are ieșire la calea publică și, din cauza construcțiilor, accesul la el nu poate fi făcut decât prin mijlocul gospodăriei;
- instanța a încălcat normele generale de drept, în sensul că, în propria cale de atac, i-a fost înrăutățită situația, întrucât, în prima instanță de fond, instanța îi atribuise una dintre construcțiile succesiunii, în vreme ce, instanța de apel a lipsit-o de beneficiul acesteia, chiar în calea sa de atac;
- o altă critică vizează modul de stabilire a datoriei sale pentru cheltuielile de înmormântare, în sensul că, deși cu prilejul modificării încheierii de admitere în principiu s-a stabilit că totalul acestora se ridică la suma de 4.734 lei, cota stabilită în sarcina sa a fost de câte 1.183 lei și respectiv 5.029 lei către pârâtele și. În aceste condiții, reclamantei i-a fost pusă în sarcină plata de două ori a sumei totale de 6.212 lei, în loc de numai 4.734 lei, ce trebuia împărțită între cei patru moștenitori.
Prin întâmpinare, cea de-a doua recurentă, a arătat că și familiei sale îi este necesară atribuirea construcției, în vreme ce apartamentul recurentei este suficient pentru două persoane, neexistând vreo înrăutățire a situației în calea de atac, întrucât au existat și apeluri ale unor alte părți.
La fel, intimata a solicitat respingerea recursului, prin întâmpinare, arătând că varianta aleasă de instanța de apel răspunde intereselor părților modului de stăpânire a bunurilor și criteriilor oferite de art.741 Cod civil, neexistând vreo înrăutățire a situației recurentei-reclamante în calea de atac, întrucât aceasta nu a fost singura parte ce a declarat apel.
Cât privește cheltuielile de înmormântare, intimatele arată că instanța nu era obligată să apeleze la un expert pentru a efectua calculele aritmetice, nefiind dovezi că acestea ar fi greșite.
Curtea, examinând decizia prin prisma criticilor aduse, ca și a tuturor apărărilor făcute pe parcursul judecății, constată recursul ca fiind fondat, însă în limita celor ce se vor arăta:
Referitor la numirea drept decizie a actului de judecată prin care instanța a modificat masa partajabilă reținută de către prima instanță de fond, recurenta-reclamantă nu arată care ar fi nulitatea unei asemenea pronunțări, precum nici vătămarea ce i s-ar fi cauzat.
O asemenea procedură de altfel nu se poate constata ca greșită, dar nici obligatorie, prin apelul părților formulându-se critici ce au fost soluționate în mod definitiv prin actul de judecată astfel intitulat.
Numai această denumire decizie sau încheiere nu este suficient motiv pentru a atrage schimbarea ori casarea soluției, câtă vreme nu se pretinde vreo vătămare și nici legiuitorul nu a considerat că se impune declararea vreunei nulități în această privință.
În ceea ce privește, însă, modalitatea de lotizare a bunurilor, urmează a se observa drept fondată critica adusă de reclamantă sub aspectul înrăutățirii situației în propria cale de atac, cea de-a doua vizând criteriile de atribuire făcând referire în realitate la modul de stabilire a stării de fapt, deși se pretinde o greșită interpretare și aplicare a legii.
. situației recurentei în propria cale de atac, se constată că, într-adevăr, a avut loc, cu atât mai mult cu cât, instanța i-a reținut, iar părțile nu i-au contestat acestei reclamantei, o contribuție la edificiile gospodăriei care ar îndreptăți-o la a primi în natură parte dintre acestea or, recurenta nu ridică pretenții chiar asupra acelor edificii unde contribuția sa s-a materializat, de comun acord părțile considerând că aceasta trebuie să revină soției supraviețuitoare a defunctului.
Astfel, prin soluția primei instanțe de fond, reclamantei i-a fost atribuită, în integralitate, casa cu trei camere, mobilierul din aceasta, precum și părți din teren.
Prin apelul său, reclamanta nu s-a arătat nemulțumită de o asemenea atribuire, ci de alte chestiuni așa cum rezultă din cele expuse mai sus.În același timp, nici una dintre celelalte apelante, respectiv sau, nu s-au arătat nemulțumite de această atribuire a casei cu trei camere către reclamantă.
Or, neexistând o astfel de critică, instanța a depășit dreptul de dispoziție al părților ce au atacat soluția, înrăutățindu-i reclamantei-recurente situația obținută în primul grad de jurisdicție, cu încălcarea principiilor generale de drept, dar și a dispozițiilor speciale ale art.296 Cod procedură civilă, potrivit căruia, apelantului nu i se poate crea, în propria cale de atac, o situație mai grea decât aceea din hotărârea atacată.
Nu se poate reține apărarea intimatei privind existența și a unor apeluri formulate de către alte părți, câtă vreme acestea nu s-au arătat nemulțumite de atribuirea casei către reclamantă.
Nu mai puțin adevărat este și faptul că, deși nu formulase, prin apel, vreo cerere în acest sens, a arătat că este de acord cu atribuirea către sine, cât și către cealaltă reclamantă, a casei care ar fi ușor partajabilă în sensul că are, deja, două intrări și patru încăperi, în sensul de incintă, fiind de acord să-i fie atribuite două în spatele casei, iar două în fața casei să rămână reclamantei (fila 650 dosar apel).
Or, cel puțin în raport de această opțiune a persoanei ce a primit în lotizarea aleasă de instanță casa, instanța trebuia să verifice posibilitatea partajării în natură a construcției, în condițiile în care această parte nu s-a arătat nemulțumită de lotizarea făcută în fața primei instanțe de fond casei.
Cum, însă, o asemenea probă nu poate fi administrată direct în recurs, fiind necesară o expertiză de identificare a căilor de acces, atât în interiorul construcției, dar și la aceasta, respectiv, în ce măsură poate fi folosită aceeași intrare care a fost trasată și pentru terenurile agricole, dar și care este terenul necesar și suficient bunei utilizări a eventualelor două părți de construcție formate, se impune ca în temeiul art.312 alin.5 și art.305 Cod procedură civilă, decizia să fie casată și pricina trimisă, spre rejudecare, aceleiași instanțe de apel.
Cu prilejul rejudecării, instanța va pune în sarcina expertului ce va forma loturile și imputarea cotei pe care fiecare dintre moștenitori a stabilit că trebuie să o suporte din totalul cheltuielilor făcute cu înmormântarea defunctului de pe urma căruia se culege proporțional atât activul, cât și pasivul.
S-a mai pretins, prin motivele de recurs, că împărțirea terenului din spatele gospodăriei având calitatea de teren arabil și întinderea de 1.726 mp. nu ar fi posibilă, întrucât acesta nu are acces la calea publică, fiind necesară trecerea prin mijlocul curții gospodăriei, sens în care ar urma să se depună înscrisuri noi.
Critica se constată a nu fi fondată, câtă vreme nu au fost depuse asemenea probe indicate, care să contrazică cele statuate de către instanța de apel în privința acestui teren, în sensul că ar fi comod partajabil, iar accesul s-ar realiza direct din calea publică, pe fâșia lăsată, potrivit celei de-a patra variante propusă de către experți, pe latura de nord a acestei gospodării, cu o lățime de 3 metri, care, eventual, ar putea fi folosită și pentru accesul la partea din spate a casei, precum și la anexele gospodărești aflate în aceeași zonă a gospodărie.
În aceste limite deci, urmează ca recursul să fie admis și potrivit celor de mai sus, trimis, spre rejudecare, instanței de apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de reclamanta, domiciliată în Rm.V, Cartier,-, -.58,.C,.19, județul V, împotriva deciziei civile nr.107/A/30 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-, intimate fiind reclamanta, domiciliată în Rm.V, str.-.- nr.99, bloc 122,.B,.8, județul V și pârâtele, domiciliată în Rm.V-,-, județul V și, domiciliată în Rm.V,-, -.14,.C,.7, județul
Casează decizia și trimite cauza spre rejudecare, aceluiași tribunal.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 12 noiembrie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI, Secția civilă, conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - - --
Grefier,
Red.-/24.11.2009
GM/8 ex.
Jud.apel:
Jud.fond:
Președinte:Veronica Șerbănoiu BădescuJudecători:Veronica Șerbănoiu Bădescu, Florinița Ciorăscu, Corina
