Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara.
| Comentarii |
|
Dosar nr- - partaj judiciar -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DEDCIZIA NR. 208
Ședința publică de la 17 iunie 2009
PREȘEDINTE: Timofte Cristina
JUDECĂTOR 2: Ciută Oana
JUDECĂTOR 3: Andrieș Catrinel
Grefier: - -
Pe rol, pronunțarea asupra recursului declarat de reclamanta, cu domiciliul în loc. -, str. -, județul S, împotriva deciziei civile nr. 137 din 26 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava - Secția civilă, în dosarul cu nr-.
Dezbaterile asupra cauzei au avut loc în ședința publică din 10 iunie 2009, susținerile părților fiind consemnate în încheierea ședinței de judecată de la acea dată, redactată separat și care face parte integrantă din prezenta decizie și când, din lipsă de timp pentru deliberare, pronunțarea s-a amânat pentru astăzi, 17 iunie 2009.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată:
Prin sentința civilă nr. 814 din 28 februarie 2007 a Judecătoriei Suceava a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamanta, s-a constatat deschisă succesiunea după defunctul, s-a stabilit calitatea de moștenitori legali a părților și s-a dispus sistarea stării de indiviziune, prin formarea și atribuirea de loturi, cu calcularea sultelor corespunzătoare și a cheltuielilor de judecată.
S-a apreciat că, în speță, este posibilă o partajare în natură a imobilelor ce compun masa succesorală, modalitatea cea mai potrivită de ieșire din indiviziune fiind atribuirea în natură a loturilor propuse în raportul de expertiză, cu plata unor sulte pentru egalizarea loturilor.
Împotriva sentinței civile sus arătate au declarat apel reclamanta și pârâtul, aducându-i critici pe aspecte de nelegalitate și netemeinicie.
Reclamanta a susținut neincluderea în masa succesorală după defunctul a tuturor construcțiilor proprietatea acestuia astfel cum au fost identificate în raportul de expertiză, greșita lotizare a construcțiilor și neobligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
Pârâtul a arătat că în mod greșit gardurile și trotuarele au fost incluse în întregime în lotul său, că la stabilirea valorii bucătăriei nr. 2 instanța trebuia să aibă în vedere prețul de circulație și nu cel tehnic și că se impunea atribuirea către reclamantă a suprafeței de teren cuprinsă între limita nordică a bucătăriei nr. 1, limita sudică a parcelei 2/2 și aliniamentul a-b-c-d-e-f-g-
Prin decizia civilă nr. 379 din data de 3 octombrie 2007, Tribunalul Suceavaa admis apelurile, a casat sentința civilă nr. 814/28.02.2007 a Judecătoriei Suceava și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că prin cererea de chemare în judecată, reclamanta a solicitat partajarea averii succesorale rămase după defunctul, decedat la data de 20.11.2003, constând în bunuri imobile construcții și terenuri.
Din raportul de expertiză efectuat în cauză de expertul, a rezultat că s-au identificat la domiciliul din satul, loc. jud. S mai multe construcții, respectiv: casă de locuit, verandă din lemn, magazie nr. 1, magazie nr. 2, grajd, șură, gard 1, gard 2, gard 3, gard 4, trotuar, beci nr. 1, beci nr. 2.
Cum judecătoria nu s-a pronunțat asupra tuturor acestor construcții casă de locuit și anexe gospodărești, ca făcând sau nu parte din masa succesorală rămasă după defunct, a pronunțat o soluție cu necercetarea fondului cauzei.
Împotriva acestei decizii, în termen, a declarat recurs reclamanta, în
motivarea căruia a arătat, în esență, că decizia instanței de apel a fost pronunțată
cu aplicarea greșită a legii, respectiv a prevederilor art. 296 și ale art. 312 pct. 5
Cod procedură civilă, soluția de casare a sentinței cu trimitere spre rejudecare
pentru necercetarea fondului fiind total nelegală.
Criticile formulate s-au încadrat în motivele de casare prevăzute de art. 312 pct. 5 raportate la art. 304 pct. 5 și 9 Cod procedură civilă.
Prin decizia civilă nr. 24 din data de 23 ianuarie 2008, Curtea de Apel Suceava a admis recursul, a casat decizia civilă nr. 379/3 octombrie 2007 a Tribunalului Suceava și a trimis cauza aceleiași instanțe pentru rejudecarea apelurilor.
Pentru a hotărî astfel, curtea a reținut că instituția casării unei hotărâri judecătorești este specifică fazei procesuale a recursului, în timp ce instanței de apel îi este recunoscută prerogativa respingerii, anulării sau admiterii apelului, în acest din urmă caz, cu consecința schimbării în tot sau în parte a sentinței apelate, anulării acesteia din urmă în conformitate cu prevederile de art. 297 al. 2 Cod procedură civilă, ori desființării cu trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe pentru cazurile strict și limitativ prevăzute de dispozițiile art. 297 al. 1 Cod procedură civilă, respectiv judecata s-a făcut în lipsa părții care nu a fost legal citată, ori instanța a rezolvat procesul fără a intra în cercetarea fondului, cu alte cuvinte a pronunțat o hotărâre prin reținerea unei excepții procesuale, sub acest aspect literatura și practica judiciară fiind unanime.
Ori, în cauză, prima instanță a evocat fondul pricinii, pronunțând o hotărâre de admitere a acțiunii, criticile formulate împotriva acesteia putând fi analizate și soluționate în faza devolutivă a apelului.
În considerarea celor de mai sus, cum instanța de apel a dat o hotărâre de casare cu trimitere pentru rejudecarea fondului, în cauză sunt incidente dispozițiile art. 105 al. 2 Cod procedură civilă referitoare la nulitatea hotărârii.
Prin decizia civilă nr. 137 din 26 martie 2009 Tribunalului Suceava au fost admise apelurile declarate în cauză de reclamanta și de pârâtul și a fost schimbată în parte sentința primei instanțe.
A fost completată masa succesorală prin includerea unui grajd și a magaziei nr. 2, așa cum au fost identificate în raportul de expertiză, s-a modificat componența loturilor și cuantumul sultelor.
În motivare s-a reținut că prima instanță a omis includerea în masa de partajat celor două imobile menționate mai sus, astfel că a fost necesară restabilirea acesteia, a fost avută în vedere valoarea bunurilor din momentul efectuării împărțelii și s-a încercat o alcătuire a loturilor potrivit dispozițiilor art. 741 Cod civil.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta, criticând-o pentru insuficienta cercetare a fondului cauzei.
În dezvoltarea motivelor a arătat că lotizarea făcută de tribunal este greșită, deoarece atât magazia nr. 1 ( C9) atribuită inițial pârâtului, cât și magazia nr. 2 (C8), neinclusă în masă, sunt amplasate pe suprafața de 512 mp "Acasă" și lângă bucătăria nr. 1 de iarnă ( C2) atribuite reclamantei. A mai arătat că, deși invocat în apel aceste aspecte, precum și neidentificarea altor două magazii (C5 și C7), instanța nu a răspuns acestor critici, pronunțând o hotărâre greșită.
Analizând actele și lucrările dosarului în limita investirii dată de motivele invocate, instanța constată că recursul este nefondat.
Suprafața de 512 mp atribuită reclamantei prin decizia recurată este compusă din parcela 1/2 curți-construcții de 92 mp, pe care este amplasată bucătăria de iarnă și parcela 2/2 grădină de 420 mp, accesată prin fâșia de 31 mp, cuprinsă între punctele a-b-c-d-e-f-k-l-m și care face legătura între cele două trupuri de teren.
Aceste două porțiuni atribuite recurentei sunt evidențiate cu contur roșu, inclusiv porțiunea de legătură, în planul de situație anexa 1 la raportul de expertiză întocmit de experta, de la fila 171 dosar fond.
Comparând acest plan de situație cu schița care evidențiază și identifică imobilele construcții de la fila 101 dosar apel, se observă cu ușurință că magaziile C8 și C9, deși se află lângă bucătăria de iarnă atribuită reclamantei, nu sunt situate pe terenul de 512 mp care i-a revenit acesteia prin decizia atacată, ci pe terenul pârâtului.
Acest lucru rezultă din analizarea planului de situație de la fila 171 dosar fond, unde experta a conturat cu negru suprafețele propuse spre atribuire pârâtului și a arătat în scris că pe parcela 1/1 de 602 mp se află amplasate casa de locuit, bucătăria de vară, șura cu grajd, toate magaziile și bazinul cu apă, în timp ce pe parcela recurentei se găsește doar bucătăria de iarnă. Experta evidențiază, în continuare, faptul că parcela 2/1, de 420 mp, propusă a fi atribuită pârâtului, poate fi accesată din curtea acestuia peste terenul notat 2/2 propus reclamantei, pe porțiunea f-g-h-i-j-k de 11 mp.
În altă ordine de idei, calculul matematic al suprafețelor parcelelor atribuite părților infirmă ipoteza situării celor două magazii pe terenul recurentei. În dispozitivul deciziei recurate, suprafața atribuită pârâtului la locul "Acasă" se compune din terenul de 991 mp ( 1/1 curți-construcții și 2/1 arabil ) la care, dacă adăugăm cei 31 mp împărțiți în mod egal pârâtului și reclamantei pentru a asigura accesul la parcelele grădină, rezultă suprafața de 1022 mp, identificată în planul de situație de la fila 171 dosar fond, așa cum a fost descris de expertă.
Rezultă, astfel, că magaziile C8 și C9 nu se află pe terenul reclamantei, căreia, i-au revenit doar porțiunile încercuite cu contur roșu 1/2- curți-construcții și 2/2 grădină, unite prin fâșia de trecere care traversează parcela 1/1 atribuită pârâtului.
Criticile privind neincluderea în masă magaziei nr. 2 (C8), cât și cele referitoare la neidentificarea altor două magazii ( C5 și C7) se dovedesc a fi, de asemenea, nefondate, apărătorul recurentei neinsistând asupra acestor aspecte, așa cum precizat la data dezbaterilor.
Magazia nr. 2 ( notată C8 pe planul de situație de la fila 101 apel ) a fost inclusă în lotul pârâtului, așa cum rezultă din dispozitivul deciziei recurate, iar referitor la magaziile C5 și C7 experta arată că nu au fost indicate de părți ca fiind în litigiu, motiv pentru care nu au fost identificate. Deși recurentei îi revenea obligația, conform art. 212 Cod procedură civilă, să formuleze obiecțiuni la expertiză și să le motiveze la termenul imediat următor depunerii lucrării, din încheierea de ședință din 9 decembrie 2008 a Tribunalului Suceava ( fila 67 dosar - ) nu rezultă că s-ar fi conformat acestei obligații, reclamanta-recurentă criticând la acea dată alte aspecte conținute de respectivul raport de expertiză.
Având în vedere împrejurările expuse mai sus, Curtea constată că instanța de apel analizat în mod temeinic fondul cauzei dedusă judecății, nefiind date împrejurările prevăzute de art. 312 pct. 5 din Codul d e procedură civilă și nici alte motive de ordine publică ce ar putea fi invocate din oficiu, urmând să respingă ca nefondat recursul declarat de reclamantă.
Pentru aceste motive,
În numele Legii
DECIDE:
Respinge, ca nefondat recursul declarat de reclamanta, cu domiciliul în loc. -, str. -, județul S, împotriva deciziei civile nr. 137 din 26 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava - Secția civilă, în dosarul cu nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 17 iunie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Pentru grefier în
semnează prim-grefier
Red.
Jud. apel:;
Jud. fond:
Tehnored. Sb.
Ex. 2/14.07.2009
Președinte:Timofte CristinaJudecători:Timofte Cristina, Ciută Oana, Andrieș Catrinel
