Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 216/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
-SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE-
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 216
Ședința publică din 9 martie 2009
PREȘEDINTE: Cristina Paula Brotac
JUDECĂTORI: Cristina Paula Brotac, Andra Corina Botez
- -
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de pârâta, domiciliată în com. str.23 August- Noi, -.1,.30, jud.P împotriva deciziei civile nr. 650/27 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamantele, ambele domiciliate în com. nr.537, jud.P, domiciliată în com., nr.203, jud.P și pârâtul, domiciliat în com.- jud.
Recurs timbrat cu 10 lei taxă judiciară de timbru potrivit chitanței seria - nr. -/9.03.2009.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenta-pârâtă, intimatul-pârât, intimata-reclamantă personal și asistată de avocat din Baroul Prahova potrivit împuternicirii avocațiale nr. 15/09.03.2009, intimatele-reclamante și reprezentate de același avocat.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Avocat depune la dosar întâmpinare care a fost comunicată și părților adverse.
Recurenta-pârâtă solicită încuviințarea probei cu acte.
Curtea, în temeiul disp.art.305 Cod pr.civilă încuviințează proba cu înscrisuri solicitată de recurentă, înscrisuri ce au fost depuse la dosar, respectiv xerocopii de pe certificatele de naștere ale numiților -, copia procesului verbal de intervenție încheiat de Unitatea P- Subunitatea Câmpina, precum și copia încheierii din 4 decembrie 1989 a notariatului de Stat Câmpina.
Părțile, având pe rând cuvântul, arată că alte cereri nu mai au de formulat și solicită cuvântul în dezbateri.
Curtea ia act de susținerile părților, constată cauza în stare de judecată și, potrivit disp.art.129 alin.4 Cod pr.civilă, ce reglementează rolul activ al instanței, pune în vedere recurentei-pârâtă să precizeze temeiul de drept al motivelor de recurs formulate.
Recurenta-pârâtă având cuvântul, arată că judecarea cauzei s-a făcut în lipsa acesteia, iar numiții, și nu sunt moștenitori, astfel că nu trebuie să beneficieze de bunurile succesorale.
Precizează că a renovat casă de locuit, deoarece avea o vechime de peste 100 de ani și era construită din chirpici, astfel că nu mai putea fi locuită, iar ulterior a fost incendiată, însă instanțele nu au reținut acest aspect și în mod greșit au obligat-o la plata cheltuielilor de judecată.
Avocat având cuvântul, arată că în mod corect instanța de apel a menținut hotărârea Judecătoriei Câmpina, care a stabilit corect moștenitorii și componența masei succesorale.
Precizează că imobilul casă de locuit este construit din cărămidă și parțial din chirpici, incendierea acesteia neavând relevanță în speță, iar recurenta-pârâtă nu a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză în fața instanței de fond.
Concluzionând, arată că partajul succesoral a avut ca obiect bunurile mobile și nu pe cele imobile și apreciază ca nereale susținerile recurentei, potrivit cărora aceasta este sinistrată în urma incendierii imobilului, deoarece aceasta are în proprietate un apartament.
Solicită respingerea recursului ca nefondat.
Intimatul-pârât având cuvântul, arată că decizia pronunțată de Tribunalul Prahova este legală și temeinică și solicită respingerea recursului ca nefondat.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului civil de față,
Prin acțiunea înregistrată la Judecătoria Câmpina sub nr- reclamantele, și au chemat în judecată pe pârâții și solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună partajarea averii succesorale rămase de pe urma defunctului G, decedat la data de 13.05.1985 cu ultim domiciliu în comuna, jud.
In motivarea acțiunii reclamantele au arătat că de pe urma defunctului Gar ămas ca masă succesoraăa un teren în suprafață totală de 830 mp, situat în intravilanul comunei, T 23, P 1154, 1155, 1156, împreună cu casa de locuit amplasată pe acesta, construită în anul 1925 din cărămidă, învelită cu țiglă, compusă din trei camere.
Precizează reclamantele că terenul provenea de la părinții defunctului fiind dobândit de acesta prin moștenire, iar locuința constituia proprietate exclusivă a defunctului fiind edificată anterior căsătoriei.
Se arată că moștenitorii defunctului, care nu au avut descendenți, sunt cu cota de 1/2, frate predecedat și reprezentat de -fiica, decedată la data de 10.09.1988 și moștenită de reclamante în calitate de fiice, cealaltă cotă de 1/2 fiind dobândită de ia în calitate de soră, decedată și moștenită de G-fiu, ulterior decedat și moștenit de și, pârâții din prezenta cauză.
In dovedirea acțiunii reclamantele au depus la dosar înscrisuri.
La solicitarea părților a fost administrată proba cu interogatorii, martori și expertize de specialitate construcții si topometrică.
Pârâtul a depus la dosar, declarație autentificată sub nr. 3255/2007 din care rezultă că a primit contravaloarea dreptului său valoric din succesiunea defunctului G, conform înțelegerii părților și nu mai are nicio pretenție la bunurile succesorale.
Prin sentința civilă nr. 1273/21 aprilie 2008 Judecătoria Câmpinaa admis acțiunea formulată de reclamante și a constatat deschisă succesiunea defunctului G decedat la data de 13.05.1985 cu ultimul domiciliu în comuna, jud. P, cu moștenitorii și masa succesorală arătate în considerentele sentinței.
S-a dispus partajarea bunurilor succesorale, conform variantei unice de lotizare din expertiza topometrică, cu preluarea datelor expertizei tehnice judiciare construcții, modificată de instanță cu privire la cuantumul sultelor.
Prin această sentință s-a stabilit ca reclamantele să primească teren în suprafață de 720 mp situat în comuna, str. 7 - și sulta de la lotul nr. 2 în sumă de 3186,725 lei, pârâților și revenindu-le terenul în suprafață de 105 mp, situat în comuna, str. 7 -, construcția C1 aflată pe acest teren, cu obligația corelativă de a plăti sulta menționata lotului nr. 1.
In baza disp. art. 274 și 276 pr. civ, pârâții au fost obligați să plătească reclamantelor suma de 959,6 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorarii experți, rest după compensare.
A reținut instanța de fond că la decesul numitului G, ce a avut loc la data de 13.05.1985, cu ultim domiciliu în comuna, jud. P, au rămas ca moștenitori părțile din proces, respectiv reclamantele în calitate de fiice ale numitei, decedată la data de 10.09.1988, unica moștenitoare a lui, fratele defunctului G, pentru cota de și pârâții în calitate de fii ai defunctului G la rândul său fiu al defunctei ia, sora defunctului G, pentru cealaltă cota de 1/2 așa cum rezultă din arborele genealogic depus la fila 4 dosar, confirmat prin actele de stare civilă depuse la filele 8-12 si 24-30 coroborate cu încheierea Notariatului de Stat Local Câmpina de suspendare a procedurii succesorale.
Masa succesorală rămasă de pe urma defunctului se compune din terenul în suprafață de 835 mp, situat în intravilanul comunei, P Cc 1154, 1155 și 1156 identificată prin raportul de expertiză tehnică judiciară topometrică de către expert tehnic și construcția locuință existentă pe acesta, identificată prin raportul de expertiză tehnică judiciară construcții întocmit de către expertul tehnic și dovedită prin adeverința de rol nr. 9022/21.08.2007 eliberată de Primăria comunei, jud. P al cărui conținut se coroborează cu probele testimoniale administrate în cauză.
A reținut instanța de fond că locuința este folosită de peste 15 ani de pârâta, conform susținerii acesteia, confirmată de probele testimoniale administrate în cauza.
Instanța de fond reține că varianta unică de lotizare propusă de expertul tehnic topometru respectă atât posesia imobilelor, cât și necesitatea formării a doua loturi în natură, cu rectificarea propusă de reclamantă în ceea ce privește cuantumul sultelor impusă de necesitatea egalizării loturilor și respectării dreptului valoric corespunzător cotelor legale de pentru reclamante si pentru pârâți.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta, criticând-o ca nelegală și netemeinică.
Dosarul a fost înregistrat la Tribunalul Prahova la data de 17.06.2008 sub nr-.
Apelanta pârâtă a contestat calitatea de moștenitor a celor trei reclamante, precum și faptul că aceste pretinse moștenitoare sau autorii lor ar fi acceptat succesiunea din cauza de față.
Apelanta pârâtă a arătat că, fratele său, comoștenitor al succesiunii din cauză a vândut cota sa parte celor trei reclamante, fapt pe care instanța de fond nu
l-a lămurit.
A menționat apelanta că a fost lipsită de apărare întrucât apărătorul său a abandonat-o exact când trebuia să lămurească toate aceste aspecte, iar pe data de 14 aprilie nu a fost prezentă deoarece nu a cunoscut termenul de judecată.
Apelanta pârâtă a susținut că nu este de acord cu cheltuielile de judecată, deoarece este grav bolnavă.
Intimatele reclamante au formulat în conformitate cu disp.art. 115 cod pr.civilă întâmpinare prin care au solicitat respingerea apelului ca nefondat, susținând că instanța de fond în mod corect a omologat varianta unică din raportul de expertiză tehnică topometrică întocmit de inginer, având în vedere drepturile părților, modalitatea de stăpânire a bunurilor succesorale și evitarea sultelor exagerate.
Intimatele reclamante au arătat că motivele invocate de apelantă sunt neîntemeiate, deoarece au vocație succesorală, venind la succesiune prin reprezentarea mamei lor, care este nepoata de frate a autorului comun
S-a mai susținut că actele prezentate de apelantă sunt false, fără a se preciza însă în concret această afirmație.
La data de 27 noiembrie 2008 Tribunalul Prahovaa pronunțat decizia nr. 650 prin care a respins ca nefondat apelul declarat de pârâta dispunându-se și obligarea apelantei la plata sumei de 700 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, către intimata.
Pentru a dispune astfel, tribunalul a reținut că intimatele reclamante au vocație succesorală la succesiunea defunctului D G, întrucât sunt moștenitoarele mamei lor, care a fost nepoata de frate a autorului comun.
S-a mai reținut că este nefondată și critică apelantei referitoare la pretinsa lipsă de apărare, întrucât instanța de fond, luând act de rezilierea contractului de asistență juridică dintre apelanta pârâtă și apărătorul acesteia, a dispus acordarea unui nou termen de judecată pe data de 14.04.2008, pentru a-i da posibilitatea pârâtei să își angajeze un nou apărător.
Împrejurarea că la termenul din 14.04.2008 apelanta nu s-a mai prezentat nu poate constitui o culpă a instanței de fond, astfel cum a pretins apelanta, cu atât mai mult cu cât instanța a dispus amânarea pronunțării, pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată tribunalul a stabilit că instanța de fond a aplicat corect dispozițiile art. 274 cod pr.civilă, apelanta pârâtă fiind căzută în pretenții ca urmare a admiterii în totalitate a acțiunii.
Împotriva deciziei a declarat recurs, în termenul legal prev.de art. 301 cod pr.civilă, pârâta, criticând-o ca nelegală.
În primul motiv de recurs formulat, pârâta a susținut că reclamantele intimate, și nu au calitatea de moștenitori ai defunctului D G, astfel cum greșit au stabilit instanțele anterioare.
În cel de-al doilea motiv de recurs s-a arătat că în mod greșit a fost obligată de instanțele de fond și de apel să restituie reclamantelor-intimate bunurile mobile succesorale, în condițiile în care în imobil nu au existat alte bunuri decât o dormeză veche, o masă, două taburete, un pat din lemn și o saltea din paie.
Totodată, arată recurenta că actul prin care fratele său, intimatul și-a vândut partea sa din moștenire nu a fost prezentat în instanță.
De asemenea, susține recurenta, urmează a se avea în vedere că pe data de 20 decembrie 2000, casa bun succesoral, împreună cu bunurile existente în ea, au fost distruse într-un incendiu, astfel încât este nelegal să mai fie obligată să mai dea ceva părților adverse, cu atât mai mult cu cât tot ea este cea care a adus de-a lungul timpului o serie de îmbunătățiri casei vechi de peste de 100 de ani.
În ultimul motiv de recurs se arată că în mod nelegal a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată fără a se avea în vedere că nu dispune de niciun venit.
Recursul nu a fost motivat în drept.
Intimatele-reclamante, în conformitate cu dispozițiile art. 115 cod pr.civilă au formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat și obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată.
S-a susținut în esență că și-au păstrat calitatea succesorală prin actele depuse la fond, că nu au solicitat restituirea bunurilor mobile, iar pieirea bunului imobil în incendiu trebuie suportată de recurentă care este vinovată de acest eveniment.
S-a precizat că recurenta dispune de posibilitățile materiale, fiind proprietara unui apartament situat în, județul
Intimatul, prezent în instanță nu a depus întâmpinare, dar a solicitat prin concluziile orale formulate, respingerea recursului ca nefondat.
Examinând decizia recurată prin prisma criticilor formulate, în raport de normele procedurale incidente, Curtea constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:
În ceea ce privește primul motiv de recurs, Curtea urmează să înlăture susținerile pârâtei, calitatea succesorală a reclamantelor-intimate fiind corect stabilită de instanțele anterioare, în raport de dispozițiile art. 659,661 al.1, 663 și 664 cod civil.
Astfel intimatele-reclamante sunt moștenitoare legale ale defunctei, unica moștenitoare a defunctului, fratele defunctului D G, a cărei succesiune se dezbate în prezentul litigiu.
Potrivit actelor de stare civilă existente în dosarul de fond, succesiunea defunctului D G se partajează între colaterali privilegiați, defunctul neavând descendenți, ci doar doi frați, și ia, aceasta din urmă fiind autoarea recurentelor și a intimatului pârât .
La data deschiderii succesiunii defunctului D G-13.05.1985, fratele acestuia, era predecedat ( decesul acestuia fiind înregistrat la data de 11 octombrie 1981, conform certificatului aflat la fila 28 dosar ) situație în care, cota de cuvenită defunctului a fost culeasă prin reprezentare de unica moștenitoare a acestuia, în calitate de descendent direct de gradul I, autoarea intimatelor-reclamante.
Întrucât la data de 10 septembrie 1988 a intervenit, conform certificatului aflat la fila 29 dosar fond, decesul numitei, cota de din succesiunea defunctului DGa fost moștenită de intimatele reclamante, în calitate de descendente directe de gradul I ale defunctei, conform actelor de stare civilă aflate la filele 8,9,10,11 și 12 dosar fond.
Totodată se impune a se preciza că recurenta a recunoscut la instanța de fond calitatea succesorală a intimatelor reclamante, atât prin răspunsurile sale la interogatoriul formulat acesteia, cât și prin întrebările pe care le-a adresat, în interogatoriul său, reclamantei ( filele 44și 45).
Nefondată este și critica referitoare la bunurile mobile succesorale, întrucât prin cererea de chemare în judecată nu s-a solicitat decât partajul bunurilor imobile succesorale, iar judecătorul fondului a dispus, conform principiului disponibilități, prin sentința pronunțată, doar asupra partajării bunurilor imobile ce au aparținut defunctului DG.
În ceea ce privește cesiunea de drepturi succesorale încheiată între intimatul și reclamantele, și, la dosarul de fond există la fila 20 declarația autentificată sub nr. 3255 din data de 23.08.2007 de și Asociații prin care intimatul recunoaște această tranzacție, fiind astfel infirmate susținerile recurentei. Totodată se impune a se preciza sub acest aspect că această tranzacție nici nu a fost avută în vedere de către judecătorul fondului, care a atribuit pârâtului bunuri în natură, conform cotei sale succesorale.
Împrejurarea invocată de către recurentă, potrivit căreia ar fi adus o serie de îmbunătățiri imobilului bun succesoral nu poate fi avută în vedere de către C, în condițiile în care recurenta nu a investit instanța de fond cu o cerere reconvențională, prin care să formuleze aceste pretenții, invocarea lor pentru prima dată în recurs fiind de natură să încalce flagrant dispozițiile art. 294 al. 1 cod pr.civilă, aplicabile și în recurs, conform art. 316 cod pr.civilă.
În cauză nu poate fi validată critica formulată de recurentă, în sensul că datorită incendierii imobilului se impune a fi exonerată de obligațiile stabilite în sarcina sa de instanța de fond, întrucât această împrejurare, survenită ulterior rămânerii definitive a sentinței nu este de natură să înlăture drepturile succesorale ale părților adverse, materializate, în ceea ce o privește pe recurentă în obligația de a plăti o sultă în cuantum de 3186,725 lei împreună cu intimatul, intimatelor reclamante.
Totodată se impune a se preciza că potrivit dispozițiilor sentinței, imobilul construcție a fost atribuit în lotul recurentei și al intimatului, riscul pieirii bunului urmând a fi suportat la acest moment de către părțile cărora li s-a atribuit bunul, urmând ca ulterior, după ce se va stabili cauza incendiului, în funcție de rezultatul cercetărilor să se tranșeze raporturile dintre cei doi coproprietari.
Nefondată este și ultima critică formulată de către recurentă, obligația de plată a cheltuielilor de judecată fiind stabilită în mod legal, în raport de dispozițiile art. 274 cod pr.civilă, de instanța de fond în sarcina recurentei, ca parte căzută în pretenții.
În acest context, raportat la dispozițiile art. 274 cod pr.civilă incidente în cauză, apare ca lipsită de relevanță împrejurarea invocată de către recurentă cu privire la inexistența veniturilor sale, neputându-se discuta o condiționare între aplicarea acestui text de lege și posibilitatea concretă a părții căzută în pretenții, de a suporta cheltuielile de judecată.
În considerarea celor menționate în precedent, instanța urmează, ca în temeiul dispoz.art. 312 al. 1 cod pr.civilă, să respingă recursul ca nefondat.
În baza disp.art. 274 cod pr.civilă, Curtea o va obliga pe recurentă să plătească intimatelor reclamante suma de 600 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat în recurs, conform chitanței aflată la fila 18 dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta, domiciliată în com. str.23 August- Noi, -.1,.30, jud.P împotriva deciziei civile nr. 650/27 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamantele, ambele domiciliate în com. nr.537, jud.P, domiciliată în com., nr.203, jud.P și pârâtul, domiciliat în com.- jud.
Obligă pe recurentă să plătească intimatelor, suma de 600 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi 9 martie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Cristina Paula Brotac, Andra Corina Botez
- - - - - - -
GREFIER,
fiind în concediu de odihnă se semnează de
Grefier șef
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3120
Red./AV
2 ex/11.03.2009
f-
a-
și
Președinte:Cristina Paula BrotacJudecători:Cristina Paula Brotac, Andra Corina Botez
