Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 2255/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă,de muncă și asigurări sociale,
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 2255/R/2009
Ședința publică din: 29.10.2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Ana Ionescu
JUDECĂTORI: Ana Ionescu, Eugenia Pușcașiu Andrea Chiș
- -
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul formulat de pârâții, și împotriva deciziei civile nr. 63 din 28.05.2009, pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr-, privind și pe intimații reclamanți, precum și pe intimații pârâți COMISIA JUDEȚEANĂ S, COMISIA LOCALĂ DE FOND FUNCIAR Z, având ca obiect partaj judiciar.
La apelul nominal făcut în cauzăm, se prezintă reprezentanta recurenților, avocat și reclamanții, asistați de avocat, lipsă fiind recurenții și pârâții intimați.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la dosar s-a depus prin registratura instanței întâmpinare de către reclamanții și, comunicându-se un exemplar reprezentantei recurenților.
Reprezentanta recurenților depune la dosar taxa judiciară de timbru în cuantum de 790 lei și timbru judiciar în sumă de 5 lei.
Nemaifiind excepții de invocat și cereri prealabile de formulat, instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri judiciare.
Reprezentanta recurenților solicită, în principal, admiterea recursului și trimiterea cauzei în rejudecare, pentru a se administra expertiza solicitată în motivele de recurs, iar, în subsidiar, solicită modificarea deciziei recurate. Arată că instanța de apel, prin decizia civilă nr. 63/23.05.2009, a stabilit masa succesorală rămasă după defunctul și doar prin precizarea motivelor de apel s-a solicitat a se constata că, în masa succesorală, nu este inclus imobilul compus din casă, grajd și grădină. Cererea reclamanților cu care a fost investită instanța de fond a fost doar de ieșire din indiviziune asupra bunurilor, iar, prin cererea reconvențională, recurenții au solicitat ca ieșirea din indiviziune să se dispună și asupra imobilului respectiv. În concluzie, prima instanță s-a pronunțat asupra a aceea ce nu s-a cerut, iar în apel nu se pot formula cereri noi. Valoarea masei succesorale s-a stabilit în mod greșit ca fiind formată doar din valoarea terenurilor cuprinse în titlurile de proprietate, enumerate de reclamanți în cererea principală. Instanța nu s-a pronunțat nici asupra cererii de ieșire din indiviziune cu privire la imobilul din CF 1752. Valoarea bunurilor supuse ieșirii din indiviziune a fost aceea din anul 2008, iar sulta s-a stabilit în vara anului 2009. Raportat la valoarea reală din prezent a terenurilor, obligația recurenților la plata sultei este disproporționată. Solicită cheltuieli de judecată conform chitanței depusă la dosar.
Reprezentantul reclamanților intimați solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea în întregime deciziei recurate. Critica recurenților conform căreia instanța de apel ar fi stabilit masa succesorală după defunctul este pur formală. Tribunalul, în alin. 4 înserat din eroare,constată că masa succesorală", în loc de "constată că masa partajabilă", dar asta nu înseamnă că instanța de apel ar fi stabilit o masă succesorală după defunct. Prin încheierea de admitere în principiu din 14.12.2005, s-a stabilit cu claritate doar compunerea masei bunurilor supuse partajului judiciar și cotele cuvenite părților, instanța de apel a comis doar o simplă eroare materială ce poate fi îndreptată în condițiile art. 281. pr. civ. Odată ce masa tuturor bunurilor supuse partajului a fost stabilită prin încheierea din 14.12.2005, în această masă fiind inclusă la poziția 5 și casa de locuit cu grădina aferentă de 572 mp, înscrise în CF 1752 Din scriptele semnate de pârâți, rezultă că aceștia recunosc în mod expres că au preluat moștenirea de la fratele lor, iar concluzia este aceea că, în privința imobilului respectiv, s-a realizat un partaj voluntar în anii 2002. Această împrejurare a fost recunoscută de pârâți la interogator, fiind dovedită și prin probe testimoniale, respectiv depoziția martorilor și, audiați de instanța de fond în primul ciclu procesual. Cu privire la critica cuprinsă în punctul 4 din motivele de recurs privind necesitatea administrării unei noi expertize de evaluare a imobilelor terenuri, aceasta nu subzistă, întrucât recurenții nicicând nu au adus vreo obiecție privind evaluarea terenurilor făcute de expert, nu au contestat valorile stabilite de acesta. Solicită cheltuieli de judecată.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 4215/20.12.2006 a Judecătoriei Zalău,pronunțată în dosarul nr-,fost admisă în parte acțiunea exercitată de reclamanții și împotriva pârâților, și, precum și a pârâtelor Comisia Județeană S și Comisia Locală de fond funciar Z, în privința capetelor de cerere privind modificarea titlurilor.
S-a admis în parte cererea reconvențională formulată de pârâții și împotriva reclamanților și.
S-a atribuit reclamanților în deplină proprietate indiviză, pe cote de parte lotul nr.1 format din: imobilul teren și casă de sub nr.top 933/a și imobilul în suprafață de 1,23 ha, în întregime, înscris în TP.1025.
A fost atribuit pârâților, în cote de 1/3 parte, lotul 2, compus din terenul în suprafață de 1,15 ha din TP 1076, în întregime, cota de parte din suprafața e 1 ha din TP 23158 și cota de parte din suprafața de 2900 mp de la.
S-a constatat că pârâții și au fost despăgubiți de reclamant în contul moștenirii, cu câte 10.000 lei fiecare.
Reclamanții au fost obligați să-i plătească pârâtului o sultă de 62724,26 lei, iar pârâților și, câte 52724,26 lei, cu același titlu.
A fost respins petitul din cererea principală privind anularea TP - pentru autoritate de lucru judecat, iar cel privind anularea TP -, ca nefondat.
Reclamanții au fost obligați la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 600 lei în favoarea pârâților.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că, prin încheierea de ședință din 14 decembrie 2005, care face corp comun cu sentința, în baza art. 673 ind.5 Cod procedură civilă, s-a stabilit, pentru motivele acolo arătate, că masa succesorală după defunctul este compusă din următoarele bunuri: terenul de 1,23 ha din -, terenul de 1,15 ha din 1076/2, cota de parte din terenul de 10.000 mp din hotarul satului înscris în 23158/76674/2000, cota de parte din terenul de 2900 mp din parcela "" -, casa de locuit, grajd și grădină evidențiate în 1752 Z nr. top. 933/ S-a stabilit, totodată, că fiecare parte persoană fizică are o cotă de 1/5 din această masă succesorală, în calitate de fii ai defunctului.
Instanța a mai reținut că cererea reclamanților pentru modificarea titlului de proprietate nr. -, formulată după pronunțarea încheierii de constatare a masei succesorale, se află în puterea lucrului judecat în raport de Sentința civilă nr. 1976 din 20 mai 2004 Judecătoriei Zalău, rămasă definitivă și devenită irevocabilă prin respingerea apelului și recursului reclamanților, pe motiv de identitate evidentă de părți, cauză și obiect. Făcând aplicarea art. 1201 cod civil și art. 166 Cod procedură civilă, instanța a respins cererea.
Pentru identitate de rațiune, studiind actele care au stat la baza emiterii titlului de proprietate nr. -, instanța a respins cererea reclamanților pentru includerea în calitate de titulară a mamei lor, întrucât actele de proprietate avute în vedere la reconstituire îl privesc exclusiv pe titular, adică pe tatăl reclamanților, acesta este singurul care a formulat cerere de reconstituire, nu și reclamanții ca moștenitori ai mamei lor, decedată în anul 1976, aceștia nu au urmat nici ulterior procedura administrativă prevăzută de lege în mod obligatoriu pentru stabilirea dreptului lor de proprietate.
Instanța a avut în vedere și acest titlu nr. 1076/2 la stabilirea masei succesorale supuse partajului.
Valoarea imobilului teren și casă din CF 1752 Z nr. top. 9337/a este de 138 488 lei, obținută prin scăderea valorii îmbunătățirilor aduse de reclamanți, fapt acceptat de pârâți.
Valoarea de circulație a imobilului teren din titlul de proprietate 1025, care intră în masa de împărțit, este de 492.000 lei, iar a celui din titlul de proprietate 1076 este de 460.000 lei.
Cota de parte din titlul de proprietate 23158 valorează 15.325 lei = (4300 lei + 57.000 lei): 4, iar cota de parte la "" 725 lei = 2900 lei: 4.
Valoarea totală a masei de împărțit este de 1.106.538 lei RON.
Prin urmare, echivalentul valoric al cotei de 1/5 care se cuvine fiecăreia dintre părți la moștenire este de 221.307,6 lei RON.
S-au format 2 loturi, ținând cont de voința și pozițiile procesuale identice exprimate de cei doi reclamanți, pe de-o parte, și cei trei pârâți, de cealaltă parte. Reclamanților le revine valoric, din masa de împărțit, 442.615,2 lei, iar pârâților 663.992,8 lei.
Cele două loturi s-au format și atribuit în conformitate cu dispozițiile art. 6739Cod procedură civilă, ținându-se seama, după caz, de acordul părților, mărimea cotei-părți ce se cuvine fiecăreia din masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, precum și de faptul că reclamanții coproprietari au adus îmbunătățiri imobilelor edificate, pe care ceilalți coproprietari, pârâți, nu le-au contestat.
De asemenea, instanța a ținut cont că două dintre bunurile care compun masa de împărțit sunt doar niște cote-părți ideale, bunuri incorporale. De aceea, văzând și dispozițiile art. 741 Cod civil care sugerează evitarea îmbucătățirii peste măsură a eritajelor, instanța nu a dat curs lotizării pe fiecare imobil propusă de expertul topograf, ci a atribuit reclamanților imobilul teren și casă de sub nr. top. 933/a și imobilul teren din titlul de proprietate 1025, iar pârâților imobilul teren din titlul de proprietate 1076 și cele două părți ideale de coproprietate.
Pârâții și au primit de la reclamant, conform chitanțelor și mărturisirilor lor, câte 10 000 lei RON fiecare, echivalent în dolari, în contul casei părintelui lor. Instanța a avut în vedere această plată făcută pârâților, în ansamblul bunurilor succesorale, în scopul stabilirii sultei datorate între moștenitori.
Raportat la valorile menționate mai înainte și la valorile loturilor atribuite, instanța a obligat reclamanții să plătească pârâtului o sultă de 62.724,26 lei RON pentru echilibrarea valorică a loturilor, iar fiecăruia dintre pârâții și câte 52.724,26 lei RON, cu același titlu, în baza art. 6735alin.2 Cod procedură civilă.
Prin decizia civilă nr. 101/2.10.2007 a tribunalului Sălaj, pronunțată în dosarul nr-,apelurile reclamanților și pârâților persoane fizice au fost respinse ca nefondate.
Prin decizia civilă nr. 415 din 15 februarie 2008 Curții de APEL CLUJ, pronunțată în dosarul nr-,a fost admis recursul apelaților reclamanți și pârâți, decizia recurată fiind casată și apelurile trimise spre rejudecare aceluiași tribunal, pe motiv că greșit au fost date părțile în debit cu privire la diferențe de taxe judiciare de timbru, fără ca această împrejurare să le fie pusă în discuție.
Prin decizia civilă nr. 63 din 28 mai 2009 tribunalului Sălaj,pronunțată în dosarul nr-, în rejudecarea după casare, au fost admise apelurile declarate de reclamanții și și de Pârâții, și Șandor contra sentinței civile nr. 4215/20 decembrie 2006 Judecătoriei Zalău, ce fost schimbată, rejudecând în fond cauza, tribunalul a admis în parte acțiunea introductivă formulată de reclamanți și cererea reconvențională formulată de pârâți și, în consecință, constatat că masa succesorală după defunctul, decedat la 12.04.2002 se compune din bunurile cuprinse în Încheierea din 14 decembrie 2005 care face parte integrantă din prezenta.
Valoarea totală a masei succesorale este de 563.835 Euro.
A dispus ieșirea din indiviziune asupra masei succesorale atribuind după cum urmează:
Lotul I în valoare de 200.867 Euro reclamanților în indiviziune, acesta fiind compus din:
parcela cu nr. top 1222/2+1222/3 în suprafață de 4920 mp în în valoare de 131.340 Euro,
- parcela cu nr. top 2886/b/1+2562/1 în suprafață de 4600 mp în, în valoare de 55.532 Euro,
- parcela cu nr. top 255/1-5/2/1 în suprafață de 430 mp în, în valoare de 860 Euro,
- parcela cu nr. top 440/2/1+441/2/1, în suprafață de 570 mp în, în valoare de 11.685 Euro,
- parcela cu nr. top 371/2/a/1/2/1/2/1 în suprafață de 290 mp în în valoare de 1450 Euro.
Lotul II în valoare de 362.968 Euro pârâților în indiviziune, acesta fiind compus din:
parcela cu nr. top 1222/1 în suprafață de 7380 mp în în valoare de 258.300 Euro.
- parcela cu nr. top 2886/b/2+2562/2 în suprafață de 6900 mp Sub, în valoare de 83676 Euro.
- Parcela cu nr. top 255/1-5/2/2 în suprafață de 645 mp în, în valoare de 1290 Euro;
- Parcela cu nr. top 440/2/2+441/2/2 în suprafață de 855 mp în, în valoare de 17.527 Euro;
- Parcela cu nr. top 371/2/a/1/2/1/2/2 în suprafață de 435 mp în, în valoare de 2175 Euro.
Valoarea lotului fiecăruia este de 281.917, 50 Euro.
Au fost obligați pârâții să le plătească reclamanților suma de 81.050 Euro, sultă.
S-a luat act că pârâții - reclamanți reconvenționali au renunțat la capătul de cerere privind cota de 5/8 parte din titlul de proprietate nr. 41739/20639 în suprafață de 1,66 ha teren.
A fost respins capătul de cerere privind cota de 2/8 parte din grădină în suprafață de 579 mp înscrisă în CF. 4280 nr. top 933/b, care nu a făcut obiectul acțiunii în primă instanță.
S- constatat, referitor la imobilul compus din casă de locuit, grajd și grădină în suprafață de 572 mp, înscris în CF 1752 Z nr. top 933/a situat în Z,-, că reclamanta și pârâții, și Șandor au fost escontentați fiecare cu suma de 3030 dolari de către reclamantul.
A fost atribuit imobilul casă de locuit, grajd și grădină situat Z,- înscris în CF.1752 Z nr. top 933/a în suprafață de 572 mp reclamantului.
S-a dispus intabularea întabularea în CF a dreptului de proprietate asupra acestui imobil în favoarea reclamantului.
Au fost compensate cheltuielile de judecată.
În considerentele acestei decizii, tribunalul reține că, prin încheierea de ședință din 14 decembrie 2005 tribunalului Sălaj, care face corp comun cu sentința civilă apelată, s-a stabilit că masa succesorală după defunctul este compusă din următoarele bunuri: terenul de 1,23 ha din - în cote egale de câte 1/5 parte; terenul de 1,15 ha din 1076/2, în cote egale de câte 1/5 parte; cota de parte din terenul de 10 000 mp din hotarul satului înscris în 23158/76674/2000, în cote egale de âcte 1/5 parte; cota de parte din terenul de 2900 mp arabil extravilan din parcela "" - în cote de câte 1/5 parte și casa de locuit, grajd și grădină în cote egale de câte 1/5 parte, evidențiate în 1752 Z nr. top. 933/ S-a stabilit totodată că fiecare parte are o cotă de 1/5 din această masă succesorală, în calitate de fii ai defunctului( 47-48, dosar fond).
Valoarea totală a masei succesorale rămasă după defunctul este de 563.835 Euro, așa cum rezultă din Concluziile raportului de expertiză tehnico- judiciară efectuat în cauză de expertul (76).
Potrivit art. 728 Cod civil nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune.
În cauză, pentru stabilirea valorii de circulație a terenurilor ce compun masa succesorală rămasă după defunctul, s-a dispus, la cererea părților, efectuarea unui raport de expertiză tehnică judiciară de către expertul și concluziile acestuia au fost avute în vedere la ieșirea din indiviziune și la stabilirea loturilor ce se cuvin părților.
Valoarea loturilor pentru terenurile din și sub este cea stabilită de expert prin raportul de expertiză.
În privința terenurilor din (, și ), expertul a calculat în întregime valoarea parcelei, deși în masa succesorală întră numai cota de parte, însă la formarea loturilor s-a ținut seama de această cotă.
Apoi, reprezentantul reclamanților, în prezența acestora, la termenul de judecată din 21 mai 2009, arată că este de acord cu atribuirea în întregime în favoarea pârâților a terenurilor înscrise în titlul de proprietate 23158/76674/2000 și nr. 23168/87728 și cu atribuirea în favoarea reclamanților a terenului din -.
Această modalitate de partaj este singura care nu dezavantajează părțile și se poate întabula, expertul propunând și dezmembrările numerelor topografice.
De altfel, părților din litigiu li s-au acordat două termene de judecată pentru a ajunge la încheierea unei tranzacții, însă nu s-a reușit încheierea acestei înțelegeri.
În consecință, s-a dispus ieșirea din indiviziune asupra masei succesorale rămasă după defunct așa cum au solicitat părțile, conform dispozitivului.
Valoarea lotului fiecăruia este de 281.917, 50 Euro( - Euro + 362.968 Euro = 563.835 Euro: 2.
Întrucât valoarea lotului atribuit pârâților este mai mare decât al celui atribuit reclamanților, pârâții au fost obligați să le plătească reclamanților o sultă în valoare de 81.050, 50 Euro, conform art. 742 Cod civil( 362.968-281.917,50).
S- luat act că pârâții - reclamanți reconvenționali au renunțat la capătul de cerere privind cota de 5/8 parte din titlul de proprietate nr. 41739/20639 în suprafață de 1,66 ha teren.
În acest sens, reprezentanta pârâților la termenul de judecată din 8 decembrie 2005 arătat că renunță la suprafața de 1,66 ha teren înscris în titlul de proprietate nr. 41739/20639 și a solicitat ca acest teren să fie atribuit reclamanților, fiind cumpărat de tatăl părților împreună cu mama reclamanților.
Așa cum rezultă din cuprinsul cererii de chemare în judecată, reclamanții nu au formulat un capăt de cerere privind cota de 2/8 parte din grădina în suprafață de 579 mp înscrisă în CF. 4280 nr. top 933/
Conform art. 294 Cod procedură civilă, în apel, nu se pot formula cereri noi.
În consecință, a fost respins capătul de cerere privind cota de 2/8 parte din grădină în suprafață de 579 mp înscrisă în CF. 4280 nr. top 933/b, ce nu a făcut obiectul acțiunii în primă instanță.
Referitor la imobilul compus din casă de locuit, grajd și grădină în suprafață de 572 mp, înscris în CF 1752 Z nr. top 933/a, situat în Z, tribunalul a reținut că reclamantul a achitat reclamantei și pârâților, și Șandor câte 3030 USD.
În acest sens, există la dosarul cauzei dovada de primire a sumei de câte 3030 dolari de către pârâții.
Cu alte cuvinte, pârâții au fost escontentați de către reclamantul.
Astfel, că s-a atribuit imobilul format din casă de locuit, grajd și grădină situat Z,- înscris în CF.1752 Z nr. top 933/a în suprafață de 572 mp reclamantului.
S-a dispus intabularea în CF a dreptului de proprietate asupra acestui imobil în favoarea reclamantului.
Ulterior, prin încheierea din 10 iulie 2009, au fost îndreptate erorile de calcul din cuprinsul deciziei, în sensul că valoarea masei succesorale este de 560.725,5 Euro, lotul I atribuit reclamanților are o valoare de 199.622 Euro, iar lotul II atribuit pârâților de 361.101 Euro, valoarea lotului fiecărei părți este de 112.145,5 Euro, lotul reclamanților va fi, astfel, de 224.290,2 Euro, iar cel al pârâților de 336.436.5 Euro, astfel că sulta datorată de pârâți este de 24.668,5 Euro.
Împotriva acestei decizii, au declarat în termen legal recurs pârâții, și, solicitând, în principal, casarea acesteia și trimterea cauzei spre rejudecare aceluiași tribunal, iar, în subsidiar, modificarea ei.
1. În motivarea recursului lor, pârâții învederează că reclamanții nu au solicitat prin acțiunea principală cu care au investit prima instanță și partajul imobilului din CF 1752 Z, doar pârâții au solicitat acest lucru prin cererea reconvențională. Prin încheierea din 14 decembrie 2005, prima instanță a stabilit compunerea masei succesorale având în vedere certificatul de moștenitor nr. 88/2002 eliberat de BNP. Nu s-a solicitat anularea acestui certificat de moștenitor, prin urmare, masa succesorală este cea rezultând din cuprinsul acestuia. Instanța de apel a stabilit masa succesorală peste cuprinsul acestuia, pronunțând, astfel, un plus petit, în sensul art. 304 pct. 6. pr.civ.
2. Greșit s-a stabilit valoarea masei succesorale doar raportat la terenurile din titlurile de proprietate, fără a se avea în vedere valoarea construcțiilor, care sunt de asemenea cuprinse în masa bunurilor de împărțit, motiv de nelegalitate, în sensul art. 304 pct. 9. pr.civ.
3. Instanța de apel nu s-a pronunțat asupra petitului din cererea reconvențională privind imobilul din CF 1752, menționând doar că reclamantul i-a escontentat. În realitate, evaluarea construcțiilor se face de experți, în momentul ieșirii din indiviziune, suma achitată de reclamant reprezentând doar un avans din sultă. Dacă s-ar fi încheiat o astfel de tranzacție între frați, aceasta ar fi fost făcută în fața notarului public.
4. Valoarea bunurilor supuse partajului s-a modificat de la data întocmirii raportului de expertiză, impunându-se efectuarea unui nou raport, pentru ca sulta la care urmează a fi obligați pârâții să nu fie disproporționată raportat la valoarea imobilelor.
Reclamanții, prin întâmpinare, au solicitat respingerea recursului ca nefondat,pe motiv că, în ceea ce privește primul motiv de recurs, este vorba de o simplă eroare materială, masa bunurilor supuse partajului fiind stabilită prin încheierea din 14.12.2005, în ea fiind incluse și construcțiile, doar constatându-se existența unui partaj voluntar, ce nu trebuie să îmbrace forma autentică, conform art. 730. civ. Referitor la ultimul motiv privind evaluarea, recurenții nu au formulat obiecțiuni la raportul de expertiză.
Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate, raportat la dispozițiile art. 304 pct. 6 și 9. pr. civ. ce constituie temeiul său în drept, curtea apreciază că acesta este nefondat, din considerentele ce urmează a fi expuse.
1. Astfel, referitor la primul motiv de recurs, prima instanță a stabilit compunerea masei succesorale prin încheierea din 14.12.2005, iar instanța de apel nu a modificat această compunere pentru a fi vorba de un plus petit, pârâții neindicând vreun bun ce ar fi fost inclus în plus față de încheierea menționată.
2, 3. În ceea ce privește motivele 2 și 3, instanța de apel a inclus, de fapt, construcțiile în masa de împărțit, atribuindu-le reclamantului, constatând, însă, că acesta a achitat anterior procesului, în temeiul unei înțelegeri intervenită cu frații săi, sulta cuvenită acestora. În realitate, motivele de recurs ale pârâților vizează reinterpretarea probelor, în sensul că între părți nu a intervenit o astfel de înțelegere, ci este vorba doar de un avans din sultă, or reaprecierea probelor nu se încadrează în motivele de recurs prev. de art. 304. pr.civ. pct. 11 fiind abrogat încă prin disp. art. 1 pct. 112 in OUG nr. 138/2000.
4. Referitor la ultimul motiv de recurs vizând reevaluarea imobilelor, din cuprinsul încheierii de amânare a pronunțării din 21 mai 2009, ca și din cuprinsul concluziilor scrise depuse de pârâți, rezultă că aceștia nu au formulat o astfel de solicitare în fața instanței de apel, iar cauza a fost soluționată în recurs la primul termen de judecată, nepunându-se problema devalorizării terenurilor între cele două momente.
În temeiul art. 312 alin. 1. pr. civ. curtea,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâții, împotriva deciziei civile nr. 63 din 23 mai 2009 tribunalului Sălaj, pronunțată în dosarul nr-, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 29.10.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
Red. dact. GC
9 ex/28.11.2009
Jud. apel:,
Președinte:Ana IonescuJudecători:Ana Ionescu, Eugenia Pușcașiu Andrea Chiș
