Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 253/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
-Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie-
Dosar nr-
DECIZIA NR. 253
Ședința publică din data de 18 martie 2009
PREȘEDINTE: Constanța Pană C -
JUDECĂTOR 2: Adriana Maria Radu
JUDECĂTOR 3: Elena
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului formulat de pârâtul, domiciliat în com. jud. D, împotriva deciziei civile nr. 479 din 20 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu reclamanta, domiciliată în com. jud.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurentul-pârât asistat de avocat din cadrul Baroului D conform împuternicirii avocațiale nr. 55 din 18 martie 2009 și intimata-reclamantă asistată de avocat din cadrul aceluiași barou, conform împuternicirii avocațiale emisă în baza contractului de asistență juridică nr. 79 din 24 februarie 2009.
Procedura legal îndeplinită.
Recurs timbrat cu chitanțele nr. - din 16 martie 2009 în valoare de 10,00 lei și nr.- din 16 martie 2009 în valoare de 1,00 lei, ambele reprezentând taxă judiciară de timbru și timbre judiciare în valoare de 0,30 lei.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Se mai învederează că prin intermediul Serviciului Registratură s-a depus la dosar de către intimata-reclamantă întâmpinare, înregistrată sub nr. 3108 din 26 februarie 2009.
Părțile, având pe rând cuvântul, declară că nu mai au cereri de formulat și solicită cuvântul în fond.
Curtea ia act de declarația părților, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în fond.
Avocat, având cuvântul, susține oral motivele de recurs depuse în scris la dosar arătând în esență că instanța de apel a înlăturat nelegal criticile formulate împotriva hotărârii instanței de fond recurgând la aceeași motivație prin care s-a apreciat că reclamanta nu și-a pierdut calitatea de succesor. Intimata a recunoscut și este neechivoc faptul că înăuntrul termenului de opțiune succesorală nu a făcut acte sau fapte de acceptare expresă a succesiunii, iar împrejurarea că a stăpânit o porțiune de teren și după decesul autorului nu semnifică un act de acceptare tacită a succesiunii, deoarece s-a realizat prin acordul părților.
Mai arată recurentul că suprafața de 235. a fost cumpărat de el de la CAP și pe aceasta și-a construit casa de locuit, astfel că nu trebuia reținut la masa de partaj, la fel ca și terenul de 79. de la punctul "Acasă" care a fost înstrăinat cu act autentic de vânzare-cumpărare.
Arată recurentul că în ceea ce privește terenul de 1479. care a fost înstrăinat fiicei reclamantei, instanța în mod nelegal nu l-a reținut la masa de partaj, reținând pe cel înstrăinat cu act autentic.
În consecință solicită admiterea recursului, casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare pentru completarea probatoriilor cu privire la terenurile indicate. Fără cheltuieli de judecată.
Avocat, având cuvântul, arată că instanța de fond a pronunțat o încheiere interlocutorie care nu a fost atacată cu apel d e pârât, astfel că discuția pe fondul acestei încheieri rămâne fără obiect.
Acceptarea și renunțarea la succesiune sunt acte simetrice ce pot fi făcute în termenul de 6 luni de la deschiderea succesiunii. C ce acceptă o succesiune nu poate renunța la ea decât în condițiile art. 673 Cod civil, ceea ce nu este cazul în speță. Invocă în acest sens practică judiciară în materie a Înaltei Curți de casație și Justiție și a Curții de Apel Ploiești.
Cu privire la apărarea referitoare la terenul de 253., asupra căreia susține recurentul că este proprietar, a fost făcută pentru prima dată în apel, în fața instanței de fond nefiind invocată vreodată.
Referitor la expertiză, aceasta nu a fost criticată niciodată, deși s-au acordat mai multe termene pentru a se exprima punctul de vedere cu privire la aceasta.
În ce privește terenul de 1479. în mod corect a fost scos de la masa de partaj deoarece nu se mai regăsea în aceasta la deschiderea acțiunii.
În consecință solicită respingerea recursului ca nefondat. Fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față:
Prin cererea de chemare în judecată a pârâților și, înregistrată pe rolul Judecătoriei Răcari la 27.02.2007, reclamanta a solicitat constatarea nulității absolute a certificatului de moștenitor nr.185/1997 emis de Biroul Notarului Public și partajarea activului succesoral rămas de pe urma autorului, decedat la 27.03.1996.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că ea și pârâtul sunt descendenți de gradul I ai autorului, iar pârâta este soția supraviețuitoare a acestuia, că au rămas ca bunuri succesorale terenul în suprafață de 1,6 ha arabil, înscris în titlul de proprietate nr. 51838/1995 și cota de dintr-un garaj de paiantă acoperit cu tablă, cu două încăperi, iar din momentul reconstituirii dreptului de proprietate, încă din timpul vieții autorului, reclamanta a folosit suprafața de 2057. teren, situat în b tarlaua 60, parcela 479/45 și pârâții restul, dar cu toate acestea, atunci când s-a dezbătut succesiunea, cu mult peste termenul de acceptare, reclamanta a fost trecută ca străină de moștenire prin neacceptare. Reclamanta a mai susținut că potrivit teoriei care guvernează acceptarea și repudierea moștenitorilor, din momentul acceptării unei succesiuni, o persoană nu mai poate fi străină de aceasta.
În drept s-au invocat prevederile art. 685- 694 cod civil și art. 88 din Legea nr.36/1995.
Pârâții au formulat întâmpinare în sensul respingerii acțiunii, pe considerentul că potrivit declarației exprese de renunțare la moștenire nr. 580/7.05.1997, reclamanta a devenit străină de succesiune și cum această poziție a fost exprimată după expirarea termenului reglementat de art. 700 Cod civil, înăuntrul căruia se putea exercita dreptul de opțiune succesorală, conchid pârâții că reclamanta nu a acceptat expres, tacit sau forțat succesiunea, ei fiind singurii care au beneficiat de bunurile succesorale.
După administrarea probelor, instanța de fond a pronunțat la 25.04.2007 încheierea de admitere în parte a cererii, s-a constatat nulitatea absolută a certificatului de moștenitor, în sensul că și reclamanta este moștenitoarea tatălui său, a fost constatată deschisă succesiunea acestuia, calitatea de moștenitori a părților, cu cota de pentru soția supraviețuitoare și câte 3/8 pentru descendenți, cu masa succesorală indicată în cererea introductivă, desemnându-se experți pentru identificarea, evaluarea și întocmirea propunerilor de lotizare.
Prin sentința civilă nr. 2292/10.09.2007 s-a admis în fond și în parte cererea reclamantei și s-a dispus partajarea imobilelor succesorale, reținându-se în considerente că atribuirea bunurilor urmează să răspundă modului de exercitare a posesiei, astfel încât reclamantei să-i revină terenul pe care l-a stăpânit, iar suprafața vândută să fie inclusă în lotul unuia dintre pârâții înstrăinători.
Împotriva sentinței au declarat apel reclamanta și pârâții și.
Reclamanta a arătat că a dovedit în primă instanță că o parte din terenul ce face obiectul partajului a fost vândut iar instanța de fond nu a exclus acest imobil de la masa de partaj pe considerentul că nu există consimțământul pârâților, dar a inclus suprafața vândută în lotul reclamantei, omologând varianta de împărțire pe care nu a agreat-o apelanta.
A solicitat admiterea apelului, modificarea încheierii de partaj și întocmirea unei noi expertize, iar în conformitate cu dispozițiile art. 296 Cod procedură civilă, schimbarea în parte a hotărârii.
Pârâții au criticat soluția judecătoriei cu motivarea că în condițiile în care reclamanta este renunțătoare expresă la succesiunea autorului, conform declarației autentificată sub nr. 580/7.05.1997, acesta a recunoscut în mod ferm și neechivoc faptul că înăuntrul termenului de opțiune succesorală nu a făcut acte sau fapte de acceptare expresă, tacită sau forțată a moștenirii, pârâții fiind cei care au beneficiat de toate bunurile care au alcătuit masa succesorală.
Apelanții au evidențiat că deși reclamanta a folosit un bun din masa succesorală, acest fapt s-a petrecut ca urmare a permisiunii lor exprese, acordată pe termen limitat, în considerarea relațiilor de rudenie existente între părți iar acesta nu face decât să-și invoce propria culpă drept cauză de nulitate a actului juridic, așa încât acțiunea promovată este imorală.
În subsidiar, în ipoteza în care criticile anterioare nu sunt primite, apelanții pârâți au învederat că sunt de acord ca în conținutul masei partajabile să se rețină doar imobilele ce nu au făcut obiectul vreunui act translativ de proprietate, ieșirea din indiviziune asupra lor urmând a fi efectuată potrivit cotelor succesorale legale cuvenite părților.
Prin întâmpinarea reclamantei la apelul pârâților s-a susținut că atât certificatul de moștenitor cât și declarația de renunțare despre care se face vorbire nu au eficiență juridică, în condițiile în care din răspunsurile părților la interogatoriu a rezultat că apelanta reclamantă a acceptat în termen moștenirea, în mod tacit, așa cum au procedat și pârâții, prin preluarea de bunuri din succesiune și comportarea că un adevărat continuator al personalității defunctului. S-a subliniat că nu se mai poate reveni asupra unei acceptări a moștenirii.
La termenul de judecată din 14.02.2008 s-a încuviințat în considerarea art. 295 alin.2 Cod procedură civilă, solicitarea apelantei de completare a expertizei, în sensul de a se avansa cel puțin o variantă de lotizare care să includă în lotul apelanților - pârâți terenul vândut conform contractului autentificat sub nr. 688/29.03.2000, urmând a se întocmi și propunerile de lotizare finală în raport cu expertiza în specialitate construcții.
Întrucât pe parcursul judecății a decedat apelanta pârâtă, ai cărei moștenitori sunt apelanta - reclamantă și apelantul - pârât, la solicitarea părților s-a dispus completarea raportului de expertiză, în sensul de a avansa propuneri de lotizare în care și lotul pârâtei decedate să fie supus împărțelii.
Prin decizia civilă nr. 479 din 20 noiembrie 2008, tribunalul a admis apelurile declarate atât de apelanta - reclamantă cât și de apelanții pârâți și au schimbat în parte hotărârea atacată în sensul partajării bunurilor potrivit variantei a II-a și schiței anexă la raportul de expertiză în forma completată, întocmită în apel d e către expert.
Pentru a pronunța astfel, tribunalul a reținut că terenul intravilan în suprafață de 1419. situat în comuna vândut de către apelanții - pârâți cu contractul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 688/29.03.2000 (fila 44 dosar fond) face parte din patrimoniul succesoral al autorului, așa cum rezultă în mod neîndoielnic din certificatul de moștenitor nr.185/1997, eliberat de BNP și titlul de proprietate nr. 838/01.02.1995 (filele 4 și 5 dosar fond).
În acest context nu poate fi primită critica apelantei reclamante de excludere a imobilului înstrăinat de la masa de partaj, câtă vreme nu s-a făcut dovada contrară apartenenței bunului la masa de împărțit, apelanta - reclamantă putând cerere cel mult ca bunul vândut să fie inclus în lotul vânzătorului, lucrul pe care, de altfel, l-a cerut, în acest sens dispunându-se și completarea raportului de expertiză.
Nici critica pârâților privitoare la greșita reținere a calității de moștenitor a apelantei nu se verifică, astfel, potrivit răspunsului la interogatoriu aceștia au recunoscut că reclamanta a intrat în posesia unei porțiuni din terenul aflat în patrimoniul autorului comun (2057 mp) încă din anul 1990, împrejurare ce semnifică o acceptare tacită a moștenirii, petrecută în termenul de prescripție a dreptului de opțiune succesorală reglementat de art. 700 Cod civil (autorul a decedat la 27.03.1996 ), considerent pentru care nu mai prezintă nicio relevanță juridică, o renunțare expresă la aceeași moștenire, dată după împlinirea termenului de 6 luni, calculat de la decesul autorului (07.05.1997 ), împrejurare în care în mod întemeiat s-a constatat nulitatea absolută parțială a certificatului de moștenitor, în sensul aprecierii reclamantei ca succesoare a tatălui său.
În raport de aceste aspecte, singura critică ce subzistă este varianta de lotizare criticată de reclamantă, în sensul că suprafața înstrăinată cu act autentic să nu se includă în lotul său, critică cu care apelanții pârâți au fost de acord.
Față de împrejurarea că apelanta reclamantă a solicitat omologarea variantei a II-a a raportului de expertiză în ultima formă completă, iar din examinarea acestei variante rezultă că terenurile din punctele "Lacul M", " " și "Dogari" au fost împărțite în mod egal între părți, apelantului - pârât atribuindu-i-se în plus casa și terenul aferent acesteia și cum acesta din urmă nu a optat pentru una dintre variantele avansate de către expert, în temeiul art. 296 Cod procedură civilă, tribunalul a admis ambele apeluri.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâtul susținând că reclamanta intimată a recunoscut faptul că înlăuntrul termenului de opțiune succesorală, nu a făcut acte sau fapte de acceptare tacită sau forțată, iar împrejurarea că a intrat în posesia unei porțiuni din terenul aflat în patrimoniul autorului comun (2057.) nu semnifică un act de acceptare tacită a succesiunii, deoarece existența celor două acte autentice, prin care reclamanta renunță a succesiune prezintă relevanță juridică.
Susține în continuare recurentul că nu trebuia reținută la masa de partaj nici suprafața de 79. cu nr. cadastral 1212 care a fost înstrăinat potrivit actului de vânzare-cumpărare nr. 509 din 17.03.2003 și care a fost trecut potrivit expertizei tot în lotul său.
Cu privire la terenul de 1479. care a fost înstrăinat fiicei reclamantei instanța a dispus să nu fie reținut la masa de partaj deoarece există un act autentic.
Se solicită admiterea recursului și în principal respingerea acțiunii reclamantei, iar în subsidiar modificarea încheierii de admitere în principiu prin care cele două terenuri să fie scoase de la masa de partaj, urmând a se efectua o nouă expertiză de lotizare.
Examinând decizia prin prisma criticilor formulate în raport de actele și lucrările dosarului și de dispozițiile legale ce au incidență în soluționarea cauzei, curtea constată că recursul este fondat pentru considerentele ce se vor expune în continuare;
Dispozițiile art. 6737Cod procedură civilă prevăd în mod expres că încheierea prevăzută de art. 6736alin.1 Cod procedură civilă poate fi modificată implicit prin darea unei noi încheieri în cazul în care, după pronunțarea încheierii prevăzută de art. 6736alin.1 Cod procedură civilă se constată că există și alți coproprietari, sau că au fost omise unele bunuri care trebuia supuse împărțelii, fără ca privitor la acești coproprietari sau la acele bunuri să fi avut loc o dezbatere contradictorie. În cazul în care au avut loc asemenea dezbateri, încheierea inițială poate fi schimbată numai pe calea apelului.
Față de faptul că în final toate părțile din cauză au fost de acord cu scoaterea de la masa de partaj a unor suprafețe de teren ce au fost înstrăinate dea lungul timpului, instanța de apel trebuia să modifice încheierea interlocutorie pronunțată de instanța de fond, respectiv Judecătoria Răcari, la 24.04.2007 și să scoată de la masa de partaj toate terenurile ce au fost înstrăinate prin acte autentice de vânzare-cumpărare respectiv contractul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 688/29.03.2000, prin care s-a înstrăinat suprafața de 1419. teren, contr.de vânzare - cumpărare nr. 509/17.03.2003 prin care s-a înstrăinat suprafața de teren de 79. și act de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 3277/2 decembrie 2005 prin care s-a înstrăinat suprafața de 155.
În cauză se va efectua o nouă expertiză de specialitate care va proceda la o nouă lotizare.
Totodată se va cerceta dacă de pe urma defunctei, decedată la 23 aprilie 2008 (pe parcursul soluționării apelului ) au mai rămas și alți moștenitori, urmând să se producă dovezi în acest sens, iar ca urmare a stabilirii acestei situații de fapt se vor stabili și cotele succesorale ale părților, cote ce de asemenea vor fi avute în vedere la efectuarea noului raport de expertiză.
Având în vedere considerentele ce preced, curtea, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă va admite recursul, va casa decizia și va trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul Dâmbovița.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de pârâtul, domiciliat în com. jud. D, împotriva deciziei civile nr. 479 din 20 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu reclamanta, domiciliată în com. jud.
Casează decizia sus menționată și trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul Dâmbovița.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 18 martie 2009.
Președinte, Judecători,
-,
Grefier,
fiind în O semnează
grefier șef secție,
Red. EC
Tehnored. CN
2 expl./13.04.2009
nr- Judec.R
a- Trib.
;
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3120
Președinte:Constanța PanăJudecători:Constanța Pană, Adriana Maria Radu, Elena
