Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 262/2008. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE

DOSAR NR- CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DECIZIA NR. 262

Ședința publică din data de 5 martie 2008

PREȘEDINTE: Constanța Pană C -

JUDECĂTOR 2: Adriana Maria Radu

JUDECĂTOR 3: Elena

Grefier -

Pe rol fiind judecarea recursului formulat de reclamanta, domiciliată în com., sat jud. D, împotriva deciziei civile nr.453 din 19 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu pârâtele, și, toate domiciliate în com., sat jud. D, precum și intervenientul, domiciliat în Târgoviște str. - -.6..2.7 jud.

La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenta-reclamantă asistată de avocat din Baroul Dâmbovița, conform împuternicirii avocațiale din 14 ianuarie 2008, intimatele-pârâte și, ambele personal, reprezentată de avocat din același barou, conform împuternicirii avocațiale nr.60 din 5 martie 2008, precum și intimatul-intervenient, asistat de același avocat.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Se mai învederează că prin intermediul Serviciului Registratură s-a depus la dosar de către intimata-pârâtă întâmpinare, înregistrată sub nr. 1858 din 12 februarie 2008, precum și de către recurenta-reclamantă o cerere, înregistrată sub nr. 1800 din 11 februarie 2008, la care a atașat chitanța nr. 57959 din 11 februarie 2008 în valoare de 10,00 lei reprezentând taxă judiciară de timbru și timbru judiciar de 0,15 lei.

De asemenea, se învederează că prin intermediul Serviciului Registratură s-a depus la dosar de către intimata-pârâtă și intimatul-intervenient, întâmpinare, înregistrată sub nr. 2316 din 28 februarie 2008.

Părțile, având pe rând cuvântul, arată că nu au cereri de formulat și solicită cuvântul în fond.

Curtea ia act de declarația părților, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în fond.

Avocat, având cuvântul, susține oral motivele de recurs depuse în scris la dosar, arătând în esență că decizia este criticată sub aspectul prevederilor art. 304 pct.9 Cod pr.civilă. Arată că prima critică vizează încălcarea principiului diviziunii de drept a pasivului succesoral, hotărârea instanței de apel încălcând dispozițiile art. 774 și 777 Cod civil. Recurenta a renunțat la succesiunea tatălui său și a dobândit numai cota de din ce revenea mamei sale, astfel că în mod greșit a fost obligată la cota de din pasivul succesoral, în mod egal cu celelalte moștenitoare. A doua critică vizează faptul că s-a realizat o fărâmițare excesivă a terenului extravilan, atribuindu-se fiecărei moștenitoare câte 20. precum și cu privire la suprafața de pădure, din care recurentei îi revine suprafața de 250. cu dimensiunile: lungime 147 și lățime 1,70, teren imposibil de exploatat.

Solicită admiterea recursului, casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare la tribunal pentru efectuarea unui nou raport de expertiză.

Avocat, având cuvântul, arată că soluția din apel nu mulțumește nici intimații, dar pentru a se termina litigiul nu au mai promovat recurs. Arată că pasivul succesoral, stabilit la o sumă modică, a fost împărțit în mod corect de instanța de apel în cote egale în conformitate cu partea ereditară. Cu privire la suprafața de 60., arată că era singura ce avea o valoare mai mare, astfel că în mod corect s-a procedat la împărțirea acesteia celor trei moștenitoare, în aceeași fiind atribuite și alte suprafețe, care totalizează 200. pentru fiecare. Din schița de plan a raportului de expertiză rezultă că cele trei suprafețe au aceeași deschidere de câte 7, astfel că acestea pot fi folosite, critica cu privire la acest aspect fiind nefondată. Și cu privire la suprafața de pădure s-a procedat în mod corect, astfel că solicită respingerea recursului ca nefondat și acordarea de cheltuieli de judecată.

CURTEA:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgoviște la data de 02.06.2005 sub nr.3433/2005, reclamanta a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța, în contradictoriu cu pârâtele, și, să dispună ieșirea din indiviziune cu privire la averea autorilor, decedat la 25.01.1971 și, decedată la 10.01.2004.

În motivarea acțiunii s-a arătat că părțile sunt fiicele defuncților, iar masa succesorală se compune din anumite suprafețe de teren înscrise în trei titluri de proprietate.

În temeiul art. 119 - 120 Cod pr. civ. pârâta a formulat cerere reconvențională prin care a solicitat respingerea acțiunii și în subsidiar admiterea în parte a acesteia cu obligarea părților la plata pasivului succesoral reprezentând cheltuielile de înmormântare și cele efectuate cu ultima boală a autoarei.

În temeiul art. 119 - 120 Cod pr. civ. pârâta a formulat cerere reconvențională, prin care a solicitat respingerea acțiunii și excluderea de la masa de partaj a terenului de 2500 mp situat în pct."Fețe" pentru care defuncta a întocmit testament fiului său,.

La termenul de judecată din data de 10.11.2005, fiul pârâtei, a formulat cerere de intervenție, solicitând scoaterea de la masa de partaj a terenului de 2500 mp din pct. "Fețe", înscris în titlul de proprietate nr. -/2003, ce i-a fost testat cu testamentul autentificat sub nr.866/16.02.1999 și introducerea la masa de împărțit a unei case din cărămidă, cu 2 camere, situată în comuna, sat.

La termenul din 19 ianuarie 2006 reclamanta a formulat cerere de reducțiune a liberalităților excesive, respectiv a testamentelor autentificate sub nr. 866 și 867/16 februarie 1999.

În cauză au fost administrate probe cu înscrisuri, interogatorii și probe testimoniale.

Prin Încheierea interlocutorie din 23 februarie 2006, judecătoria a respins excepția neacceptării în termen a succesiunii defunctei de către reclamantă, invocată de pârâta, a admis în parte cererile principală, reconvențională și de intervenție, precum și cererea de reducțiune a liberalităților excesive formulată de reclamantă și cererea pârâtei de scoatere de la masa de partaj a suprafeței de 1200 mp teren situat în tarlaua 18, parcela 16/86, cuprins în titlul de proprietate nr. -/2003.

Prin aceeași încheiere s-au constatat deschise succesiunile celor doi defuncți, reținându-se ca moștenitori ai autorului, - soție supraviețuitoare, cu cota de 1/4 din moștenire, și, în calitate de fiice, cu cota de câte 1/4 fiecare, iar ca succesori ai autoarei, reclamanta în calitate de fiică, prin acceptare tacită și pârâtele, în calitate de fiice, cu câte 1/4 din masa succesorală.

Au fost reduse cele două testamente în limita a 3/4 raportat la întreaga cotă ce se cuvine autoarei.

n patrimoniul succesoral al autorului s-au reținut 3800 mp teren - titlul de proprietate nr. -/2003 (restul de 1200 mp aparținând pârâtei ), 4000 mp teren în titlul de proprietate nr. -/2004 și 4500 mp în titlul de proprietate nr. -/2003 - cu mențiunea că terenul din acest ultim titlu aparține în exclusivitate defunctei, ca singură persoană trecută în calitate de moștenitoare în acest titlu.

S-a constatat ca bunuri rămase de pe urma defunctei cota de 1/4 din terenurile înscrise în titlul de proprietate nr. -/2003 și din titlul de proprietate nr. -/2004, terenul din titlul de proprietate nr. -/2003 și pasiv succesoral de 2000 lei (RON) suportat de pârâta, ce urmează a se împărți în cote de 1/4 pentru fiecare moștenitor.

S-a respins ca fiind introdusă de o persoană fără calitate de moștenitor cererea de suplimentare a masei de partaj cu o casă, solicitată de intervenientul .

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că în raport cu probele administrate, autoarea și pârâtele, și au formulat cereri de reconstituire a dreptului de proprietate de pe urma defunctului, iar reclamanta nu a formulat o astfel de cerere, fiind străină de moștenirea tatălui.

După reconstituirea proprietății private și după decesul mamei, reclamanta a stăpânit o parte din terenurile succesorale, rezultând că a acceptat tacit moștenirea mamei - aspecte rezultate din răspunsurile la interogatoriu și din declarația martorilor. In aceste împrejurări s-a apreciat ca fiind neîntemeiată excepția neacceptării în termen a moștenirii mamei de către reclamantă, invocată de pârâta.

S-a exclus suprafața de 1200 mp teren de la masa de partaj având în vedere actul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 8480/12.10.1991, întocmit pentru pârâta.

In privința testamentelor întocmite de autoare pentru două suprafețe de teren de câte 2500 mp în pct."Fețe", s-a constatat că depășesc cotitatea disponibilă și în conformitate cu art. 847 Cod civil, urmează a se dispune reducțiunea lor în limitele cotității disponibile, care este în cazul de față 1/4 din succesiune.

Întrucât nu are calitatea de moștenitor, s-a respins solicitarea sa de completare a masei succesorale.

Cuantumul pasivului succesoral s-a reținut în temeiul răspunsurilor la interogatorii și a depoziției martorilor.

S-a respins cererea pârâtei de împărțire a cheltuielilor efectuate cu ultima boală a defunctei, ca nedovedită.

După efectuarea expertizelor, Judecătoria Târgoviște, prin sentința civilă nr. 2653/6.07.2006, a admis în fond cererile, potrivit încheierii din 23.02.2006 și a dispus partajarea bunurilor potrivit variantei unice de lotizare întocmită de expert, reținând că aceasta respectă principiul împărțirii în natură a bunurilor, cotele cuvenite părților și evită sultele.

Instanța de fond a înlăturat propunerea pârâtelor și de partajare a bunurilor, cu argumentarea că terenul de 4000 mp solicitat la împărțeală în cote egale de câte 1/4 a aparținut lui, iar moștenirea acestuia nu a fost acceptată de către reclamantă, care vine la succesiunea mamei așa încât din acest teren de 4000 mp moștenește doar 1/4 din sfertul ce se cuvenea mamei, adică 250 mp, astfel cum corect i s-a atribuit prin varianta omologată.

S-a apreciat corectă această variantă și prin prisma faptului că reclamantei i se cuvine suprafața de 600 mp distinctă de a celorlalți moștenitori în raport cu solicitarea pârâtelor care pretindeau ca reclamantei să i se atribuie o parte din alt teren împreună cu alți moștenitori.

Împotriva acestei hotărâri a formulat apel reclamanta criticând-o pentru motive de nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea cererii de apel apelanta a arătat că este greșită reținerea pasivului succesoral, în cuantum de 20.000.000 lei, pretins de pârâta, cu motivarea că depoziția martorei, nu poate fi decisivă, iar judecătoria nu a dat eficiență înscrisului depus de reclamantă, care atestă că la decesul autoarei, pârâta a ridicat de la Casa Județeană de Pensii ajutorul de înmormântare, în sumă de aproximativ 7.600.000 lei și pensia pe luna respectivă, de 1.000.000 lei, astfel încât aceste sume trebuiau scăzute din cheltuielile de înmormântare.

A solicitat reclamanta admiterea apelului și modificarea hotărârii, în sensul reținerii unei sume corecte cu titlu de pasiv succesoral, cu atât mai mult, cu cât la interogatoriu, părțile au arătat că această pârâtă nu a acceptat ajutorul socrilor pentru că a rămas cu casa părintească și celelalte bunuri, având obligația morală de a suporta toate cheltuielile.

Împotriva aceleiași hotărâri a declarat apel și pârâta criticând-o pentru motive de nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea cererii de apel apelanta a arătat că instanța de fond a omis a menționa în dispozitivul încheierii interlocutorii din 23.02.2006 pasivul succesoral suportat în exclusivitate de ea, deși în considerente se motivează acest capăt de cerere.

O altă critică privește soluționarea greșită a cererii de reducțiune a liberalităților excesive, arătându-se că limita în care instanța a dispus reducțiunea testamentului este mai mare decât cea prevăzută de lege și se putea reduce dispoziția testamentară în limita a 1/4.

Ultima critică se referă la varianta de lotizare întrucât terenul testat apelantei, în suprafață de 2500 mp se cuvenea acesteia pentru că 1-a stăpânit în mod continuu, iar pe de altă parte, se respectă ultima voință a testatoarei. Sub acest aspect se susține că judecătoria a adoptat o atitudine neclară, lăsând-o să înțeleagă că obiecțiunile formulate sunt întemeiate și că varianta propusă de pârâta-apelantă se poate realiza chiar de către instanță, fără a se dispune completarea expertizei, pentru ca în final să valideze unica variantă propusă de expert.

A solicitat pârâta completarea raportului de expertiză, iar în drept a invocat art. 282, 284, 287, 288, 295 și 296 Cod procedură civilă.

Împotriva hotărârii a declarat apel și pârâta, criticând-o pentru motive de nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea cererii de apel apelanta a arătat că este nemulțumită de soluția pronunțată pentru că nu putea fi obligată să suporte pasivul succesoral, deoarece a rămas cu casa cu 2 camere și o sală, așa încât era obligată să suporte cheltuielile de înmormântare ale autoarei.

De asemenea, se critică modul de împărțire a terenului din pct."Livezi", pretinzând că a stăpânit imobilul din acest punct timp de 16 ani, astfel încât este îndreptățită la atribuire.

Pârâta a arătat că soluția instanței de fond este favorabilă reclamantei, că nu a ținut seama de principiile ce guvernează partajul și nu s-au întocmit mai multe variante de lotizare, care să aibă în vedere modul de stăpânire a bunurilor, atribuindu-se reclamantei suprafața de 600 mp situată în 22, menționată în titlul de proprietate nr. -,deși aceasta a fost posedată de apelantă.

Menționează pârâta că aceste aspecte au fost invocate la instanța de fond care nu a considerat necesară întocmirea unei alte variante de lotizare și a omologat în final expertiza în variantă unică.

Apelanta solicită admiterea căii de atac și efectuarea unei noi expertize, care să cuprindă și alte variante de lotizare, conform voinței părților și modului de stăpânire a bunurilor.

Împotriva hotărârii de primă instanță a formulat apel și intervenientul criticând-o pentru motive de nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea cererii de apel apelantul a arătat că a criticat modalitatea de împărțire a bunurilor care este favorabilă numai reclamantei, nesocotește principiile împărțelii judiciare și nu ține seama de modul de stăpânire a bunurilor. Precizează apelantul că reclamantei i s-au atribuit terenurile cu valoare economică ridicată, celorlalte părți revenindu-le imobile cu potențial scăzut. In final, apelantul face propuneri de împărțire pe care le consideră echitabile.

A solicitat admiterea apelului și modificarea sentinței, în sensul celor precizate.

Prin decizia civilă nr. 200/20.04.2007 Tribunalul Dâmbovițaa admis apelurile, a schimbat în parte încheierea din 23.02.2006, în sensul că a reținut ca pasiv succesoral suma de 12.318.000 lei avansată de, ce urmează a fi împărțită în cote de 1/4 pentru moștenitoare, precum și sub aspectul reducțiunii liberalităților excesive, în sensul că a redus testamentul întocmit în favoarea beneficiarei cu 1/4 în loc de 3/4 și a dispus efectuarea unei noi expertize pentru evaluare și lotizare în raport cu cotele cuvenite părților.

Tribunalul Dâmbovița, după efectuarea noii expertize, prin decizia civilă nr. 453 din 19 octombrie 2007, admis apelurile declarate de părți, a schimbat în parte sentința civilă atacată și a dispus partajarea bunurilor succesorale conform variantei I din refacerea raportului de expertiză.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de apel a reținut că prin respectiva modalitate de partajare, se ține seama de incidența dispozițiilor art.6739Cod procedură civilă și art.774 Cod civil, ca și de modul de posesie al terenurilor, așa cum reiese din raportul de expertiză și mărimea cotei-părți ce se cuvine fiecăruia din masa bunurilor de împărțit, cât și de împrejurarea că sulta stabilită pentru egalizarea valorică a loturilor formate este modică.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta.

În motivarea cererii de recurs recurenta a arătat că prima critică vizează încălcarea principiului diviziunii de drept a pasivului succesoral, moștenitorii având obligația de suportare a acestuia în funcție de partea ereditară, iar nu în mod egal.

Ori, față de dispozițiile art. 774 și 777 cod civil moștenitoarele nu dobândesc câte o cotă egală din succesiune, ci numai cotă de din ce revenea mamei sale, defuncta.

A mai precizat recurenta că cea de a doua critică vizează fragmentarea excesivă a bunurilor succesorale, cu încălcarea art. 741 Cod civil.

Astfel, în mod eronat expertul a împărțit suprafața de 60 mp din Tarlaua 22, Parcela 586/9 în mod egal la trei moștenitoare, fiecăreia revenindu-i câte o suprafață de 20 mp.

Mai mult decât atât recurenta primește o suprafață de teren cu vegetație forestieră care are dimensiunea de 1,47 pe 1,70, imposibil de exploatat.

În temeiul art. 308 al. 2 Cod pr. civ. intimații și au formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului.

În motivarea întâmpinării intimații au arătat că instanța de apel a dat eficiență art. 774 și 777 Cod civil pentru că recurenta alături de cele trei intimate sunt descendenți de gradul I ai defunctei lor mame, condiții în care participă la pasivul succesiunii cu cote de fiecare.

Au mai precizat intimații că părțile au primit pe lângă cei câte 20 mp și alte suprafețe care se află în același punct, motiv pentru care nu s-a procedat la o fragmentare a suprafețelor acordate.

Intimata a formulat și depus la dosar un memoriu prin care a solicitat să se aibă în vedere ultima hotărâre deoarece împărțirea este corectă.

Curtea, analizând cererea de recurs prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, a criticilor formulate și a dispozițiilor legale incidente reține că acesta este fondat în limitele și pentru considerentele ce urmează:

Reclamanta, recurentă în litigiu de față a investit inițial Judecătoria Târgoviște cu o cerere având ca obiect partaj succesoral de pe urma defuncților, decedat la data de 25.01.1971 și, decedată la data de 10.01.2004, acțiune formulată în contradictoriu cu pârâtele, și.

Pe cale de cerere reconvențională în fața aceleiași instanțe pârâta a solicitat obligarea celorlalți moștenitori la suportarea pasivului succesoral de pe urma defunctei constând în cheltuielile necesitate cu îngrijirea acesteia, precum și cele legate de înmormântare și obiceiurile creștinești ulterioare și apreciate ca fiind în cuantum de 30.000.000 lei.

Prin Încheierea interlocutorie din data de 23.02.2006 Judecătoria Târgoviștea constatat că de pe urma defunctei a rămas un pasiv succesoral în sumă de 2000 lei suportat de către pârâta, acesta urmând a fi suportat în cote de de către fiecare dintre moștenitori.

Cuantumul sumei stabilite cu titlu de pasiv succesoral și cotele părți în care urma a fi suportat acesta a fost avut în vedere de prima instanță și la pronunțarea Sentinței civile nr. 2653/06.07.2006 a Judecătoriei Târgoviște.

Urmare a admiterii apelurilor declarate de părți prin Decizia civilă nr. 200/20.04.2007 a Tribunalului Dâmbovița - Secția civilă a fost schimbată în parte Încheierea din data de 23.02.2006 în sensul că a fost reținut ca pasiv succesoral suma de 12.318.000 lei avansată de, ce urmează a fi împărțită în cote de de către moștenitoare.

Această decizie a fost avută în vedere și de expertul tehnic topo cadastru și care a efectuat lotizare în faza de apel.

Cu toate acestea, la pronunțarea deciziei nr. 453/19.10.2007 tribunalul a dispus schimbarea în parte a sentinței și partajarea bunurilor succesorale conform variantei I din refacerea raportului de expertiză, atribuind în lotul apelantei reclamante mai multe bunuri, reținându-se totodată în sarcina acesteia pasiv succesoral cota de - 307.9500 RON pe care urmează a îi da lui.

După cum se știe, Codul civil român consacră principiul diviziunii de drept a pasivului succesoral.

Astfel, potrivit art. 777 coroborat cu art. 1060 Cod civil, datoriile și sarcinile moștenirii se împart de drept, între comoștenitori de la data deschiderii succesiunii, proporțional cu partea ereditară a fiecăruia.

În doctrină și jurisprudență s-a arătat, respectiv s-a decis în mod constant că prin " partea ereditară" trebuie să se înțeleagă vocația la succesiune, iar nu ceea ce au cules efectiv coerezii.

Ori, din actele dosarului rezultă că moștenitoarele defunctei de pe urma căreia a fost reținut pasivul succesoral sunt cele patru fiice ale sale, părți în prezenta cauză, descendente de gradul I, cu o cotă de fiecare.

Deși prin prima decizie pronunțată de tribunal s-a reținut în mod corect cota de participare la pasivul succesoral, prin decizia ulterioară pentru apelanta reclamantă s-a reținut o cotă de de suportare a acestuia, cu încălcarea dispozițiilor legale amintite, critica recurentei sub acest aspect fiind fondată.

Pe de altă parte, în raportul de expertiză refacere lotizare din faza de apel s-a stabilit că suma ce revine fiecărei părți cu titlu de pasiv succesoral corespunzător unei cote de este de 307.95 RON, iar nu cea reținută în dispozitivul celei de a doua decizii a Tribunalului Dâmbovița.

Sub aspectul criticii vizând încălcarea de către instanța de apel a dispozițiilor art. 741 Cod civil prin fragmentarea excesivă a bunurilor succesorale, Curtea reține că dintre terenurile din cele cinci pacele reținute în masa de partaj trei sunt unul în continuarea celuilalt, fiind amplasate în aceiași - 22 și în parcelele 586/9, 586/9/1 și 586/9/2.

Prin atribuirea în lotul a trei dintre părți a unor terenuri în fiecare din cele trei parcele s-a obținut în respectivul lot suprafețe de teren ce permit o exploatare corespunzătoare și fără a se ajunge la o fărâmițare excesivă așa cum susține în mod nefondat recurenta.

Nefondată este și critica privind modul de atribuire a terenului cu vegetație forestieră întrucât această corespunde ca suprafață celei cuvenite recurentei, instanța de apel respectând principiul atribuirii în natură a bunurilor.

Pentru toate considerentele arătate și având în vedere dispozițiile art. 312 al. 3 Cod pr. civ. coroborat cu art. 304 pct. 9 Cod pr. civ. Curtea urmează să admită recursul.

Pe cale de consecință Curtea va modifica în parte decizia civile nr.453 din 19 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița în sensul că recurenta plătește pasiv succesoral cota de 1/4, respectiv 307,95 RON lui.

Vor fi menținute în rest dispozițiile deciziei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul formulat de reclamanta, domiciliată în com., sat jud. D, împotriva deciziei civile nr.453 din 19 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu pârâtele, și, toate domiciliate în com., sat jud. D, precum și intervenientul, domiciliat în Târgoviște str. - -.6..2.7 jud. D și în consecință:

Modifică în parte decizia sus-menționată în sensul că recurenta plătește pasiv succesoral cota de 1/4, respectiv 307,95 lei RON lui.

Menține în rest dispozițiile deciziei.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică, astăzi 5 martie 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,

C a

GREFIER,

Red.

2ex./ 12.03.2008

nr. 3433/2005 Judecătoria Târgoviște

nr. 6524/2006 Tribunalul Dâmbovița

Operator de date cu caracter personal

Notificare nr.3120


Președinte:Constanța Pană
Judecători:Constanța Pană, Adriana Maria Radu, Elena

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 262/2008. Curtea de Apel Ploiesti