Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 266/2008. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

-Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie-

Dosar nr-

DECIZIA NR.266

Ședința publică din data de 6 martie 2008

PREȘEDINTE: Elena Staicu

JUDECĂTORI: Elena Staicu, Iolanda Mioara Grecu Aurelia

- -

Grefier -

Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului formulat de reclamanta G, domiciliată în B, str. -.-, nr. 1-9,. 15,. 1,. 15, Cod poștal - împotriva deciziei civile nr. 733 pronunțată la 3 decembrie 2007 de Tribunalul Prahova în contradictoriu cu pârâții STATUL ROMÂN -prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în B,-, sector 5, Cod poștal - și CAMERA NOTARILOR PUBLICI, cu sediul în P, str. - -., nr. 16, Cod poștal -, Județ

Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 28 februarie 2008, fiind consemnate în încheierea de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când instanța având nevoie de timp pentru studierea actelor și lucrărilor dosarului a amânat pronunțarea cauzei la data de azi 6 martie 2008, dând următoarea soluție:

CURTEA

Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la nr- pe rolul Judecătorie P, reclamanta Gac hemat în judecată pe parații Camera Notarilor Publici P si Statul R- Ministerul Finanțelor Publice solicitând instanței ca prin sentința ce o va pronunța sa se constate nulitatea absolută parțială a certificatelor de moștenitori nr.2064/1979 și 1280/1990 pentru eroare asupra identității actelor juridice și să dispună ieșirea din indiviziune asupra masei succesorale rămasă de pe urma defunctului.

În motivarea acțiunii reclamanta a susținut că la data de 22.08.1953 a decedat numita - emițându-se certificatul de moștenitor nr.2079/1953 prin care s-a stabilit calitatea de succesori ai acesteia și a numiților soț supraviețuitor cu o cota de, -, și descendenți cu o cota de 3/16 fiecare, masa succesorală fiind alcătuită din imobilul situat în P- format din teren de 850 mp. precum și 2 corpuri de casa, magazie și șopron.

S-a mai susținut în motivarea acțiunii de către reclamantă că la data de 26.03.1957 a decedat și emițându-se certificatul de moștenitor nr.59/1957 în care se menționează ca moștenitori cei 4 descendenți ai acestuia iar masa succesorală se compune din același imobil prin contractul de vânzare cumpărare nr.7300/1966, trei dintre descendenți vânzând partea lor din moștenire numiților și, cumpărătrorii edificând o nouă construcție în urma demolării celor două construcții.

Motivând cererea, reclamanta a mai susținut că la data de 28.08.1979 a decedat, eliberandu-se certificatul de moștenitor nr.2064/1979 în care se menționează că masa succesorala se compune din cota de 1/2 din terenul de 268,82 mp. precum și din construcția situată pe teren însă acest certificat este lovit de nulitate deoarece în realitarte masa succesorală ar fi trebuit să fie compusă din cota de 1/2 din terenul de 641,82 mp. ce reprezintă cota de din suprafața totală de 855,75 mp.

În dovedirea acțiunii reclamanta a solicitat proba cu înscrisuri și interogatoriu.

Prin sentința civilă nr.3984/04.05.2007 Judecatroria Paa dmis acțiunea precizată, a constatat nulitatea absolută parțială a certificatelor de moștenitori nr.2064/1979 și 1280/1990, a dispus ieșirea din indiviziune a pârților conform IAP și variantei unice din raportul de expertiză întocmit de expert.

La pronunțarea soluției instanța de fond a reținut că potrivit art.728 cod civil nimeni nu poate fi obligat să rămână în indiviziune, impunându-se ieșirea din indiviziune a părților conform variantei unice din raportul de expertiză întocmit de expert.

Împotriva sentinței pronunțate a declarat apel reclamanta G, susținând că este nelegală și netemeinică deoarece instanța de fond a admis în principiu acțiunea, omițând însă să se pronunțe asupra construcțiilor aflate pe terenul asupra cărora s-a pronunțat, situație ce se răsfrânge și în hotărârea finală.

Motivând cererea de apel reclamanta a mai susținut că instanța a stabilit alte situații de fapt și drepturi ale părților în sensul că a stabilit masa succesorală a defunctei - constând în 1/2 din imobilul ori in certificatul de moștenitor se specifica ca imobilele fiind bun propriu al defunctului în masa succesorală intră aceste imobile nefracționate, nu se specifică alcătuirea corpului B de clădire care potrivit contrtactului de vânzare cumpărare nr.7300/ 1966 era alcătuit din 2 camere și șopron.

Prin motivele de apel invocate reclamanta a mai susținut că instanța a omis să rețină faptul că soții au demolat construcția A și B și au edificat în anul 1970 o construcție din cărămidă formată din 3 camere bucătărie, baie și hol, deși existau la dosar autorizațiile de demolare.

S-a mai arătat de către apelantă în motivarea cererii de apel, că la data de 22.08.1953 a decedat - succesiunea acesteia dezbătându-se conform certificatului de moștenitor nr.2079/ 1953, ocazie cu care s-a stabilit că succesorii erau cu o cota de, iar -, și - descendenți, fiecare cu o cotă de 3/6, masa succesorala compunandu-se din teren de 850 mp. situat în P,- și construcțiile A casa bătrânească de peste 5o ani cu 2 camere, casa din zid construită în anul 1928, în parte deteriorată, alcătuită din 2 camere și pivniță, magazie din scândură, șopron învelit cu scândură, imobilele fiind bunuri proprii ale defunctei conform actelor de vânzare cumpărare din anul 1915.

Prin cererea de apel, reclamanta a mai precizat că la data de 26.03.1957 a decedat, iar conform certificatului de moștenitor nr.99/1957 succesorii erau cei 4 copii cu o cota de fiecare, masa succesorală fiind alcătuită din din imobile, teren în suprafață de 850 mp. cu 2 rânduri de casă, magazie și un șopron, prin contractul de vânzare cumpărare nr.7300/1996 trei dintre copiii soților au înstrăinat soților și drepturile succesorale de din terenul de 855,75 mp. din- corpul de clădire B construit pe acest teren, alcătuit din 2 camere și șopron, obiectul vânzării formandu-l suprafața indiviză de teren echivalentă a 41,82 mp. și 1/2 din corpul de clădire menționat.

În cadrul motivelor de apel reclamanta a susținut totodată, că la data de 28.08.1979 a decedat a cărei unică succesore era soția supraviețuitoare conform certificatului de moștenitor nr.2064/1979 iar masa succesorală alcătuită din dreptul indiviz de 1/2 din terenul de 265,82 mp. cota indiviză dintr-un drept indiviz de din construcția de cărămidă, existând eroare asupra identității certificatului de moștenitor, eroare în care s-a aflat nu numai autoarea sa și notarul, întrucât în urma verificării contractului de vânzare cumpărare nr.7300/1966 se constată că din masa succesorală ar trebui să facă parte dreptul indiviz de din terenul de 641,8/2 mp. din 855,75 mp. dreptul indiviz din corpul de clădire B compus din pivniță și magazie și dreptul indiviz de din construcția edificata de soții pe teren, construcție din cărămidă compusă din 3 camere, bucătărie, baie, hol.

Prin motivele de apel invocate reclamanta a susținut, de asemenea că la data de 18.04.1990 a decedat și a cărei unică succesore este conform certificatului de moștenitor nr.1280/1990, iar eraoarea asupra compunerii masei succesorale s-a perpetuat în același mod în contradicție evidentă cu actul de vânzare-cumpărare nr.7300/1966 la care s-a făcut referire în cuprinsul certificatului de moștenitor.

Apelanta a mai precizat că există o eroare obstacol care datorită gravitații sale deosebită face ca manifestările de voința să nu se întrunească i care o prejudiciază grav datorită imposibilității de a-și exercita dreptul real de proprietate asupra bunului moștenit de la autoarea sa, ignorându- se contractul de vânzare-cumpărare nr.7300/1966, procesul verbal nr.-/2006, iar expertizele judiciare efectuate în dosarul nr.12918/2005 al Judecătoriei Ploiești atesta că pe teren se afla o nouă casă edificată în locul clădirilor A și

După examinarea sentința apelata prin prisma criticilor formulate în raport de actele și lucrările dosarului, precum și dispozițiile legale ce au incidență n soluționarea cauzei, Tribunalul Prahova prin decizia civilă nr.733 din 3 decembrie 2007 respins ca nefondat apelul declarat de reclamanta G, potrivit considerentelor ce urmează:

Eroarea constituie reprezentarea inexactă a realității, cu ocazia încheierii actului juridic. În funcție de elementul real asupra căreia poartă aceasta reprezentare falsă, eraoare poate fi de fapt sau de drept. De regulă eroare de drept nu afectează valabilitatea consimțământului și actului juridic încheiat deoarece operează prezumția că, părțile cunosc dispozițiile legale și nici o persoană nu se poate apara, invocând necunoașterea ei exacta.

În raport de influența pe care o exercită asupra consimțământului părților, eroarea de fapt poate fi eroare obstacol, distructivă de voința care împiedică formarea acordului de voință făcând imposibilă încheierea actului juridic, sancționată cu nulitatea absolută a actului încheiat.

După cum rezultă din cuprinsul înscrisunlor depuse în cauza în urma decesului numitei - la data de 22.08.1953 s-a eliberat certificatul de moștenitor nr.2079/1953, potrivit căruia masa succesorală se compunea din cota de 1/2 din imobilul situat în P- format din teren de 850 mp și 2 corpuri de casă una veche construită în urmă cu cca. 50 ani și alta edificată în anul 1929 precum și magazie și șopron, moștenitori legali fiind soț supraviețuitor cu o cotă de, descendenții -, și cu o cota de 3/16 fiecare.

Potrivit înscrisurilor existente la dosar, la data de 26.03.1957 a decedat și în urma dezbaterii succesiunii acestuia eliberându-se certificatul de moștenitor nr.59/1957 în care se menționează că masa succesorală se compune din cealaltă cotă din imobilul situat în P,- format din teren de 850 mp. și cele 2 corpuri de casă, precum și magazie și șopron, calitatea de moștenitor revenind celor 4 descendenți, -, și.

În raport de probele administrate în cauză, din cei patru moștenitori, trei dintre aceștia - -, și au înstrăinat partea lor de moștenire numiților și prin contractul de vânzare cumpărare aut. la nr.7300/1966, aceștia înstrăinând cota lor de3/4din imobilul situat în P- alcătuit din teren de 855,75 mp și din corpul de clădire B alcătuit din magazie și șopron, celălalt moștenitor care nu a înstrăinat cota de moștenire a decedat în anul 1963, fără a avea moștenitori așa cum rezultă din certificatul nr.1079/2005, în caz de vacantă succesorală, masa succesorală revenind potrivit art.6802 cod civil Statului Român în cota de din bunurile precizate anterior.

Certificatele de moștenitor nr.2064/1979 și 1280/1990, eliberate în urma decesului la data de 28.08.1979 și a la data de 18.04.1990 atestă că unicul moștenitor al acestora este apelanta reclamanta, căreia îi revine întreaga masă succesorală.

Masa succesorală rămasă de pe urma celor doi defuncți se compune potrivit acestor certificarte din: teren de 265,82 mp. indiviz, teren de 855,750 mp. dobândit prin contractul de vânzare-cumpărare nr.7300/1966 contract prin care aceștia dobândiseră o cota de din terenul de 855,75 mp. deci o suprafață de 641,82 mp. indiviz și nu 265,82 mp. cum în mod greșit s-a menționat în cele două certificate de moștenitori.

Pe baza probelor administrate în cauză în mod corect instanța de fond a constatat nulitatea absolută a certificatelor de moștenitori cu privire la suprafața de teren rămasă de pe urma defuncților și, apărând ca neîntemeiată critica prin care se susține de către apelanta reclamantă că s-a omis să se pronunțe asupra construcțiilor.

Împotriva deciziei sus menționată a declarat recurs reclamanta G, criticând-o pentru nelegalitate, arătând în esență că instanțele nu au stabilit în mod corect situația de fapt dedusă judecății raportată la actele depuse la dosar, constatând nulitatea absolută a certificatelor de moștenitor, cu privire la suprafața de teren rămasă de pe urma def. și.

A mai precizat recurenta că sunt necesare administrarea de noi probe, respectiv expertiză constructor, care să evalueze magazia si pivnița conform cotelor ce le va stabili nou încheiere și să se facă propunerile de lotizare.

În continuarea cererii de recurs s-a făcut o expunere a istoricului cauzei, cu referire la compunerea masei succesorale rămasă de pe urma defuncților, cotele părților, precum și a contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.7300/1966 de notariatul de Stat

De asemenea recurenta a menționat că instanța nu a avut în vedere că eroarea asupra identității obiectului certificatului de moștenitor a aparținut nu numai autoarei sale dar și notariatului, căci din contractul de vânzare cumpărare nr.7300/1996 ce a stat la baza stabilirii masei succesorale și schitei de plan ce face parte integrantă din contract, s-ar fi constatat că din aceasta ar fi trebuit să facă parte mai multe drepturi indivize din teren si construție care au fost individualizate în cererea de recurs.

Totodată, recurenta a precizat că, nu s-au avut în vedere actele depuse de Consiliul Local P, respectiv procesul verbal nr.-/2007 din care rezultă că a fost impozitată pentru teren și casă.

În ultimul rând, recurenta a menționat că, cum prima instanță a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Camerei Notarilor Publici, rămânând în cauză doar Statul Român, cu care se află în indiviziune, doar asupra pivniței și magaziei, căci noua clădire edificată de soții îi revine în exclusivitate ca unică moștenitoare, solicitat admiterea apelului, schimbarea în parte a IAP în sensul că părțile sunt în indiviziune doar asupra magaziei si pivniței existente pe terenul situat în P, -, asupra căruia are o cotă de, iar pârâtul, impunându-se efectuarea unei expertize pentru evaluare și propuneri de lotizare.

Dat fiind această situație, recurenta a menționat că Tribunalul Prahova în mod corect a constatat nulitatea absolută asupra celor două certificate de moștenitor cu privire la teren, dar apărut ca neîntemeiată omisiunea asupra construcțiiilor, fapt ce vine în contradicție cu ceea ce s-a motivat în considerente privitor la contractul de vânzare cumpărare nmnr.7300/1966.

La dosar s- depus de către recurentă autorizația pentru demolare nr.57/1968, autorizația pentru executări de lucrări, nr.159/1966, iar intimata Camera Notarilor Publici Paf ormulat o întâmpinare prin c are a solicitat scoaterea sa din cauză pentru constatarea lipsei calității procesuale pasive a sa, întrucât obiectul dedus judecății îl constituie iesirea din indiviziune asupra masei succesorale, așa cum a fost reținută prin certificatele de moștenitor ce au fost eliberate părților din prezenta cauză.

Curtea, examinând actele și lucrările dosarului, în raport de criticile formulate, prin prisma deciziei pronunțate de Tribunalul Prahova, reține în fapt că aceasta este nelegală și netemeinică, în limitele și pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Astfel, Curtea apreciază că în mod corect instanța de apel a reținut că în baza probelor administrate în cauză, instanța de fond a constatat nulitatea absolută a certificatului de moștenitor cu privire la suprafața de teren rămasă de pe urma defuncților și, ceea ce însă nu a avut în vedere instanța de apel, este împrejurarea că, din aceleași probatorii administrate în cauză a rezultat și existența unor construcții asupra cărora măsura nulității dispusă de instanță nu se pronunță în niciun mod.

Mai mult decât atât, s-a stabilit o altă situație de fapt decât cea care rezultă din acte referitoare la cotele părților în raport de construcțiile rămase de pe urma defuncților -, precizate în certificatele de moștenitor aflate la filele 9, 12 și 13 dosar fond și nu în ultimul rând nu s-a avut în vedere contractul de vânzare cumpărare nr.7300/1966, fila 11 dosar fond, procesul verbal nr.-/2006 emise de Consiliul Local P din care rezultă că recurenta plătește impozitul anual pentru teren și casă, ceea ce dovedește că pe teren există o casă nouă.

Aceste acte se coroborează cu expertizele constructor și topo efectuate în cauză, din care rezultă că pe terenuri se află o casă nouă edificată în locul clădirilor A și B demolate.

Având în vedere cele arătate mai sus, Curtea, în conformitate cu dispoz. art.312 raportat la art.315 cod pr.civilă, urmează a admite recursul, a casa decizia pronunțată de instanța de apel și a trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță, iar cu ocazia rejudecării instanța va analiza toate probele din dosar pronunțând nouă încheiere de admiterea în principiu, prin care să se stabilească în mod corect masa succesorală compusă din teren și construcție, cu privire la acestea din urmă să se stabilească și cotele părților asupra acestora.

De asemenea, în raport de cele arătate se impune și efectuarea unei expertize constructor care să le evalueze și să facă propunerile de lotizare, în funcție de cotele părților și totodată, în vederea pronunțării unei hotărâri legale și temeinice să țină cont, în egală măsură, de toate apărările pe care părțile înțeleg să le folosească în susținerea cererilor lor.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECID E:

Admite recursul formulat de reclamanta G, domiciliată în B, str. -.-, nr. 1-9,. 15,. 1,. 15, Cod poștal - împotriva deciziei civile nr. 733 pronunțată la 3 decembrie 2007 de Tribunalul Prahova în contradictoriu cu pârâții STATUL ROMÂN -prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în B,-, sector 5, Cod poștal - și CAMERA NOTARILOR PUBLICI, cu sediul în P, str. - -., nr. 16, Cod poștal -, Județ

Casează decizia sus menționată și trimite cauza spre rejudecare la ribunalul Prahova.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 6 martie 2008.

Președinte, JUDECĂTORI: Elena Staicu, Iolanda Mioara Grecu Aurelia

Grefier,

Red.dact.AP/CC

3.ex.01.04.2008

apel- Tr.

apel

fond 2184/2006 Jud.

fond.

operator date cu caracter personal

notificare nr.3120

Președinte:Elena Staicu
Judecători:Elena Staicu, Iolanda Mioara Grecu Aurelia

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 266/2008. Curtea de Apel Ploiesti