Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 335/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 335
Ședința publică de la 10 Martie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Emilian Lupean
JUDECĂTOR 2: Alexandrina Marica
JUDECĂTOR 3: Dan Spânu
Grefier: - - -
Pe rol judecarea recursurilor formulate de reclamanta și pârâta - împotriva deciziei civile nr. 514 din data de 12 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosar nr- și a sentinței civile nr.4221 din 30 mai 2008 pronunțată de Judecătoria Tg J în dosar nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți, și, având ca obiect partaj judiciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenta reclamantă reprezentată de avocat și recurenta pârâtă - asistată de avocat și procurator, lipsind intimații pârâți, și.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța apreciază cauza în stare de soluționare și acordă cuvântul părților asupra recursurilor.
Avocat pentru recurenta reclamantă, solicită admiterea recursului întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 7 și 9 Cod procedură civilă, casarea deciziei atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Gorj, apreciind că expertiza efectuată la instanța de fond nu a stabilit cu exactitate suprafața de teren revendicată, nu s-a făcut o evaluare pe categoria de folosință a terenului, întrucât aceasta a fost întocmită de un expert specialitatea construcții și nu expert topograf.
Avocat pentru recurenta pârâtă -, solicită în principal admiterea recursului, casarea deciziei atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Gorj cu privire la modul de soluționare a cererii de aderare la apelul principal și menținerea soluției cu privire la cererea principală.
Avocat pentru recurenta reclamantă, față de recursul formulat de pârâta -, pune concluzii de respingere.
CURTEA
Asupra recursurilor civile de față;
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu -J sub nr-, reclamanta a chemat în judecată pe pârâții, și, solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună ieșirea din indiviziune privind bunurile ramase la decesul autoarei comune, urmând a se stabili masa bunurilor de împărțit, cotele ce li se cuvin in calitate de copărtași si lichidarea stării de indiviziune, prin individualizarea și atribuirea bunurilor ce li se cuvin.
Pârâtele și au formulat întâmpinare, prin care au arătat că sunt de acord ca partea ce li s-ar conveni din moștenire din partea autoarei comune să fie atribuită în lot reclamantei.
În cauză pârâta a formulat întâmpinare și cerere reconvențională, prin care arătat că nu a primit despăgubiri pentru cota ce i se cuvenea și că nu semnat înscrisul intitulat "dovadă".
Pe cale de cerere reconvențională, pârâta solicitat și deschiderea succesiunii autorului P, urmând ca instanța să stabilească masa bunurilor de împărțit și cotele ce s-ar cuveni părților cu motivarea că prin certificatul de moștenitor 100/24.04.1974, s-a stabilit calitatea de moștenitor în cotă de 3/16 din masa bunurilor rămase la decesul autoarei compusă din bunul imobil înscrise în certificatul de moștenitor.
Prin încheierea de admitere în principiu din 03.09.2007, instanța admis în parte în principiu cererea principală și a constatat deschisă succesiunea autoarei, decedată la data de 13.03.1933, cu ultimul domiciliu în Târgu-
Prin sentința civilă nr. 4221/30.05.2008 pronunțată de Judecătoria Tg-J în dosarul nr-, a fost admisă în parte cererea principală formulată de reclamanta, împotriva pârâților, - (fostă ), - (fosta ), (fosta ), - și.
S-a disjuns judecarea cererii reconvenționale cu privire la dezbaterea succesiunii autorului, fiind omologat raportul de expertiză întocmit de expert în varianta III după cum urmează: reclamanta:compus din casa de locuit cu 5 camere și, construită din cărămidă și acoperită cu țiglă, situată în Tîrgu-J, strada -, nr. 47, județul G și terenul în suprafață de 900 mp în valoare de 250.000 lei și îi despăgubește pe pârâți cu sulta corespunzătoare lotului valoric cuvenit. valoric cuvenit 140.624 lei ( 9 / 16 x 250.000 lei = 140.624 lei). valoric atribuit 250.000 lei. Dă sultă paratei: 62.500 lei (1 / 4 x 250.000 lei = 62.500 lei). Dă sultă pârâtului: 23.438 lei (3 / 32 x 250.000 lei = 23.438 lei). Dă sultă paratei: 23.438 lei (3 / 32 x 250.000 lei - 23.438 lei).
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că, au calitate de moștenitori legali acceptanți ai autoarei, decedată la data de 13.03.1933, cu ultimul domiciliu în Târgu-J, descendent de gradul I cu o cotă legală de, și, descendenți de gradul 2 cu câte o cotă legală de 1/8 fiecare, - descendent de gradul II cu o cotă legală de, și cu o cotă legală de 3/32 fiecare în calitate de descendenți de gradul II și reclamanta, în calitate de soție supraviețuitoare a fiului autoarei decedat, iar masa succesorală se compune din un teren de casă situat în Târgu-J, strada -, lit. g, ( în prezent-), cu o lungime de 144, începând de la unde se învecinează cu proprietatea și cu lățime de 16,30, la capătul de est învecinat la nord, sud și un imobil casă de locuit cu cinci camere și construit din cărămidă, acoperit cu țiglă situat în Târgu-J,-, județul
Cu privire la cererea reconvențională, având în vedere că pârâta nu respectat termenul prevăzut de art. 119 alin. 3. pr. Civ. și că reclamanta nu a consimțit să fie judecată împreună cu cererea principală invocând faptul că este vorba despre alt imobil, instanța a disjuns cererea reconvențională, urmând ca aceasta să se soluționeze separat.
Având în vedere disp. art. 6739. pr. Civ. instanța a omologat raportul de expertiză în varianta III propusă de expert, având în vedere modul de folosință al terenului și casei, respectiv de către reclamantă care urmează ai despăgubiri pe pârâți cu sulta corespunzătoare lotului valoric cuvenit.
Împotriva sentinței a declarat apel reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
A susținut apelanta că, instanța de fond atât în încheierea de admitere în principiu cât și prin sentința criticată nu a luat în considerare că și au fost despăgubite pentru partea din moștenire ce i se cuvenea din succesiunea autoarei, instanța de fond dând eficiență unei simple declarații a unei pârâte înlăturând proba unui înscris și chiar declarația unui moștenitor prezent la încheierea înscrisului respectiv.
S-a arătat că, deși intimata pârâtă și-a negat semnătura de pe acel înscris, instanța de fond nu a respectat disp.art. 1178.civil, nedispunând verificarea actului.
De asemenea a arătat apelanta că, prin raportul de expertiză s-a constatat o diferență pe teren față de certificatul de moștenitor în care se menționează suprafața de 400.p, iar în realitate în teren se regăsesc 900.
Un alt aspect criticat de către apelantă este faptul că, evaluarea terenului s-a efectuat de către un expert în construcții și nu de către un expert agricol.
În ședința publică din data de 28.11.2008, intimata pârâtă a formulat cerere de aderare la apelul principal, solicitând schimbarea sentinței apelate în sensul omologării raportului de expertiză efectuat de expert în varianta I de lotizare.
Prin decizia civilă nr. 514/2008 a Tribunalului Doljs -a dispus respingerea apelului principal formulat de apelanta, precum și cererea de aderare la apel formulată de intimata pârâtă.
Din motivarea acestei hotărâri se poate reține că din probatoriile administrate rezultă că instanța a reținut corect că reclamanta a despăgubit o parte din moștenitori, iar pe de altă parte expertiza tehnică efectuată în cauză este corectă și legal efectuată, nefiind motiv de efectuare a unei noi expertize.
În ce privește aderarea la apel s-a dispus respingerea ei, dar fiind că și apelul principal a fost respins.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs atât apelanta reclamantă cât și pârâta apelantă, solicitând casarea cu trimitere pentru analizarea tuturor motivelor de apel.
Astfel, recurenta a arătat că instanța de apel nu a analizat motivele legate de întinderea suprafeței de partajat, precum și legalitatea efectuării expertizei agricole.
Recurenta a arătat de asemenea că cererea sa de aderare la apel nu a fost analizată și că respingerea ei conform art. 293 al. 2 cod pr.civ. este nelegală, dat fiind că apelul său este un apel diferit de al reclamantei și deci trebuia analizat separat.
Recursurile sunt fondate.
Recurenta a formulat în temeiul art. 293 cod pr.civ. cererea de aderare la apelul principal.
Conform dispoziției legale arătate intimatul are dreptul să adere la apelul părții potrivnice printr-o cerere proprie, care să tindă la schimbarea hotărârii primei instanțe.
dintre cele două apeluri se limitează numai la aspectul formal, cererea de aderare având caracter accesoriu numai dacă primul apel este respins ca tardiv, inadmisibil sau pe alte motive de formă.
Sub aspectul conținutului pe fond cele două apeluri sunt și pot fi complet separate, fiecare din părțile potrivnice putând avea propriile motive de apel, așa încât dacă cercetarea și judecarea apelului principal s-a făcut pe fond, atunci implicit instanța este obligată să cerceteze separat motivele de apel ale părții adverse, care în urma analizei de fond dobândesc un caracter de apel distinct și de sine stătător cu motive și efecte complet diferite și posibil potrivnice în raport de apelul principal.
Or, instanța de apel, deși a analizat pe fond apelul principal, a dispus respingerea lui, dar și a apelului aderent cu motivarea că acesta din urmă are o situație accesorie și trebuie să urmeze soarta apelului principal. Această motivare este însă în dezacord cu dispozițiile art. 293 cod pr.civ.
Atât timp cât instanța a soluționat fondul apelului principal, atunci avea obligația să analizeze și să soluționeze și motivele apelului aderent, care, ajuns la o analiză de fond, dobândește un caracter de apel separat și distinct.
De observat că părțile au calități procesuale potrivnice, că apelurile au motive complet distincte și în acord cu interesele potrivnice ale părților, așa încât se impunea o analiză separată a motivelor din apelul aderent și o pronunțare separată de apelul principal.
Cum instanța nu a făcut cele arătate, se impune conform art. 312 cod pr.civ. casarea deciziei atacate și trimiterea cauzei pentru rejudecarea celor două apeluri.
Instanța va analiza așadar ambele apeluri, atât cel al reclamantei, cât și cel al pârâtei. Acest lucru se impune dat fiind că suntem în prezența unei cauze unice, care efectuează un partaj al unei unice m,ase de partaj.
Ca urmare, este necesară analizarea tuturor motivelor de apel formulate de părți împotriva sentinței de fond și pronunțarea unei singure hotărâri care să evite eventuale contradicții datorate unei analize neunitare a legalității și temeiniciei sentinței atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile formulate de reclamanta și pârâta - împotriva deciziei civile nr. 514 din data de 12 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosar nr- și a sentinței civile nr.4221 din 30 mai 2008 pronunțată de Judecătoria Tg J în dosar nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți, și.
Casează decizia atacată și dispune trimiterea cauzei la Tribunalul Gorj pentru rejudecare.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 10 Martie 2009
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.
4 ex/13.03.2009
Tehn. red.
Președinte:Emilian LupeanJudecători:Emilian Lupean, Alexandrina Marica, Dan Spânu
