Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 440/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie
DOSAR NR-
DECIZIA Nr. 440
Ședința publică din data de 15 mai 2009
PREȘEDINTE: Gherghina Niculae
JUDECĂTORI: Gherghina Niculae, Constanța Ștefan Violeta Stanciu C -
- - -
Grefier - - -
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului declarat de pârâta, domiciliată în com. Poșta, jud. B, împotriva deciziei civile nr. 20 pronunțată la data de 23 ianuarie 2009 de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu intimatele-reclamante, domiciliată în B, T,. 101.A,.B,.32, jud. B și -, domiciliată în com.,-, jud.
Prezența și susținerile orale ale părților au avut loc în ședința publică din data de 8 mai 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată ce face parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru studierea actelor și lucrărilor dosarului, a amânat pronunțarea la data de 15 mai 2009 când, în urma deliberării, a pronunțat următoarea decizie:
Curtea:
Asupra recursului civil de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Buzău sub nr.7998/200/01.10.2007, reclamantele - și - au chemat în judecată pe pârâtul solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună ieșirea din indiviziune asupra averii succesorale rămase de pe urma defunctei.
În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că la data de 02.12.1996 a decedat autoarea acestora, de pe urma căreia au rămas ca bunuri succesorale suprafața de 2,77 ha. teren, din care 2,47 ha. arabil și 0,30 categorie de folosință vie, două corpuri de casă împreună cu terenul aferent de 2100 mp. situate în com. Poșta, jud.
Au arătat reclamantele că la data eliberării Anexei 1 au aflat că cele două corpuri de casă rămase la decesul bunicii lor au fost înstrăinate de către pârât în anul 2001, deși acestea nu și-au exprimat acordul în privința înstrăinării.
De pe urma defunctei au rămas ca moștenitori cu vocație succesorală, reclamantele în calitate de nepoate din fiu și pârâtul în calitate de soț supraviețuitor.
-2-
Tatăl reclamantelor, - -singurul fiu al defunctei și pârâtului, a decedat la data de 30.11.1995 potrivit certificatului de deces eliberat de Primăria Mun.
La termenul din 26.02.2008 reclamantele și-au restrâns acțiunea în sensul că au solicitat partajarea cotei de din cele două case rămase de pe urma defunctei, precizând că restul cotei de din acestea reprezintă cota parte de bun comun a pârâtului soț supraviețuitor.
Judecătoria Buzău prin încheierea din 04.03.2008 a admis în principiu în parte acțiunea formulată de reclamante, a declarat deschisă succesiunea defunctei decedată la 01.12.1956, cu ultimul domiciliu în com. Poșta, a constatat că de pe urma defunctei au rămas ca moștenitori reclamantele - și - în calitate de nepoate din fiu, cu o cotă de 3/8 pentru fiecare și pârâtul cu o cotă de 2/8 din masa succesorală, compusă din din imobilul casă de locuit, compus din bucătătie, 2 dormitoare și 2 holuri amplasate în com. Poșta, jud. B, din imobilul casă de locuit compus din bucătărie, 2 dormitoare și 2 holuri, situate în aceiași localitate, ambele imobile înstrăinate de pârât prin sentința civilă nr.465/22.02.2001 pronunțată de Judecătoria Buzău.
S-a respins în principiu capătul de cerere referitor la includerea în masa partajabilă a suprafeței de 2,9800 ha. teren amplasat în intravilanul și extravilanul com.Poșta, jud.B, înscris în titlul de proprietate nr.756/91/31.03.1994.
Pentru a pronunța această încheiere interlocutorie, instanța de fond a reținut că la data de 01.12.1996 a decedat autoarea părților, cu ultimul domiciliu în com. Poșta, moștenitorii acesteia fiind reclamantele în calitate de nepoate din fiu, fiecare cu o cotă de 3/8 din moștenire și pârâtul, în calitate de soț supraviețuitor cu o cotă de 2/8 din masa succesorală.
Averea succesorală reținută de instanța de fond o reprezintă cota de din cele două case de locuit, cealaltă cotă de fiind cota-parte din bunuri comune dobândite în timpul căsătoriei și care aparține pârâtului în calitate de soț supraviețuitor.
Cât privește titlul de proprietate nr.756/91/31.03.1994, instanța a constatat că acesta a fost emis în baza Legii nr.18/1991 pe numele pârâtului pentru suprafața totală de 2,9800 ha teren situat pe raza com., jud.B, astfel că nu face parte din masa succesorală rămasă de pe urma defunctei.
S-a reținut că pentru a pretinde partajarea acestor terenuri este necesară înscrierea reclamantelor în titlu, alături de pârât în calitate de soț supraviețuitor dar din verificarea documentației care a stat la baza emiterii titlului de proprietate, instanța a constatat că reclamantele nu au formulat cerere de reconstituire a dreptului lor de proprietate în calitate de moștenitoare a defunctei.
La termenul din 22.09.2008 reclamantele, urmare decesului pârâtul, intervenit la data de 14.07.2008, au solicitat continuarea judecății și introducerea în cauză a moștenitoarei acesteia, respectiv în calitate de soție supraviețuitoare.
După efectuarea expertizelor, prin sentința civilă nr.5517/20.10.2008 pronunțată de Judecătoria Buzău, s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamantă și s-a dispus ieșirea din indiviziune a părților prin omologarea raportului de expertiză întocmit de expert în varianta unică, atribuind lotul nr.1 reclamantei
-3-
- compus din sultă, ce urmează să o primească de la pârâta, în sumă de 13875 lei, lotul 2 s-a atribuit reclamantei - care se compune din sulta de 13875 lei de la pârâta iar lotul nr.3 i-a fost atribuit pârâtei și care se compune din cota de din imobilul casă de locuit compus din bucătărie, 2 dormitoare și 2 holuri, amplasat în com.Poșta, jud.B și imobil casă de locuit compus din bucătărie, 2 dormitoare și 2 holuri, ambele imobile în valoare de 37.000 lei înstrăinate de prin sentința civilă nr.465/22.02.2001 a Judecătoriei Buzău.
S-a respins capătul de cerere referitor la includerea în masa partajabilă a 2,9800 ha teren înscris în titlul de proprietate nr.756/91/31.03.1994.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel pârâta, criticând-o pentru motive de netemeinicie și nelegalitate arătând că este vârstă de 75 ani, a fost căsătorită cu pârâtul dar nu a știut că a fost introdusă în cauză, neputând administra nicio probă.
Apelanta a arătat că defunctul în timpul vieții, în anul 2000, vândut în baza unui act sub semnătură privată cele două corpuri de casă și terenul aferent în suprafață de 2100 mp. Numitei, vânzare ce a fost consfințită prin sentința nr.465/22.01.2001 pronunțată de Judecătoria Buzău în dosarul nr.490/2001, numita devenind proprietara tuturor bunurilor, nemaifiind nimic de împărțit din averea soților și.
Ulterior, a vândut o parte din proprietate numiților și, conform actului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.883/25.03.2008 respectiv suprafața de 642 mp și o casă de locuit în suprafață totală de 38,40 mp.
În acest sens solicită admiterea apelului și pe fond respingerea acțiunii.
Tribunalul Buzău prin decizia civilă nr.20/23.01.2009 a respins ca nefundat apelul declarat de apelanta cu motivarea că sunt lipsite de temei criticile formulate de apelantă deoarece din considerentele sentinței și a încheierii interlocutorii rezultă că instanța fondului a avut în vedere susținerile părților și înscrisurile depuse la dosar, printre care și sentința civilă nr.465/22.02.2001 a Judecătoriei Buzău.
S-a reținut a fi neîntemeiată susținerea apelantei că nu a avut cunoștință de introducerea sa în cauză și nu a putut să-și facă apărările necesare întrucât din actele și lucrările dosarului rezultă că aceasta a fost legal citată.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta, criticând-o pe motive de nelegalitate prevăzute de art.304 pct.5 5-9 Cod pr.civilă, susținând că ambele hotărâri sunt nelegale întrucât s-a dispus partajarea unor bunuri care nu mai erau în patrimoniul defunctului iar recurenta, în calitate de soție supraviețuitoare din a doua căsătorie, a fost obligată a da sultă niște sume uriașe de bani pentru recurentă, persoană fizică, care supraviețuiește din venituri modice.
Așa cum a arătat și în apel, imobilele solicitate a fi partajate au fost înstrăinate de defunctul încă din anul 2001, fapt consfințit prin sentința civilă nr.465/22.01.2001 a Judecătoriei Buzău.
.//.
-4-
Precizează că nu a avut cunoștință de acest dosar și nu a putut face vreo apărare, la dosar existând o singură citație prin afișare, fără a se face și o adresă de înaintare a raportului de expertiză pentru a formula eventualele obiecțiuni.
Instanța de apel nu a ținut seama de faptul că în patrimoniul defunctului nu mai existau bunuri care puteau fi partajate.
Recurenta susține că instanțele nu și-au exercitat rolul activ dat fiind că i s-a încălcat dreptul la apărare și nu au verificat faptul că intimatele nu au făcut dovada că ar fi acceptat succesiunea în termenul deferit de lege, în condițiile în care bunurile au fost înstrăinate de defunctul iar soția acestuia, a decedat la 02.12.1996, acțiunea fiind promovată abia la 01.10.2007, cu depășirea termenul de opțiune succesorală de 6 luni.
De asemenea, există la dosar o serie de înscrisuri neluate în seamă de instanță, respectiv sentința civilă nr.2688/19.04.2000 pronunțată de Judecătoria Buzău în dosarul nr.989/2000 prin care se constată că defunctul este proprietarul unui imobil casă de locuit situat în com. Poșta, jud.B, în speță fiind vorba de unul din cele două imobile înstrăinate ulterior de, imobil însă asupra căruia nu avea drept de proprietate și defuncta prima soție a acestuia. Prin urmare, în baza dreptului său de proprietate, în mod corect defunctul și-a înstrăinat proprietatea.
Deși prin încheierea de admitere în principiu și în hotărârea instanței de fond s-a făcut mențiunea că imobilele au fost vândute, totuși în cauză nu s-a formulat o cerere de anulare a vânzării ori constatarea nulității actelor încheiate de defunctul, cu atât mai mult cu cât în baza sentinței civile nr.2688/2000 a Judecătoriei Buzău, era proprietarul unuia dintre cele două imobile iar vânzarea-cumpărarea celuilalt imobil nu a făcut obiectul vreunei acțiuni în anulare.
Există la dosar încheiere de carte funciară nr.4043/20.06.2001 prin care cumpărătoarea și-a intabulat dreptul de proprietate, actul respectiv fiind deci public iar intimatele aveau posibilitatea să afle despre această vânzare încă din anul 2001 și să solicite anularea acesteia.
În aceste condiții, în acest moment recurenta, deși nu a cules nicio avere de pe urma defunctului său soț, este totuși obligată de a plăti unor nepoate ale acestuia sume mari de bani din veniturile sale modice, sume pe care nu le poate plăti niciodată.
Deși a arătat instanței de apel că în succesiunea defunctului nu a rămas nicio avere, instanța de apel nu a analizat și nu a motivat în nici un fel respingerea acestei susțineri, decizia instanței de apel fiind afectată de nelegalitatea prev. de art.304 pct.7 Cod pr.civilă.
Solicită admiterea recursului, casarea ambelor hotărâri și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond pentru o justă soluționare și cu respectarea dreptului său la apărare.
Curtea, analizând actele și lucrările dosarului, decizia criticată prin recursul formulat constată că este afectată legalitatea acesteia, recursul fiind fondat și urmează a fi admis pentru următoarele considerente:
Dintre motivele de recurs formulate, urmează a fi analizat cu prioritate, cel prin care se susține că instanțele, în baza rolului lor activ trebuiau să pună în vedere reclamantelor intimate să facă dovada că au acceptat succesiunea în termenul
-5-
prevăzut de lege, în condițiile în care bunurile au fost înstrăinate de defunctul, soția acestuia - autoarea reclamantelor a decedat la 02.12.1996 iar acțiunea a fost promovată la 01.10.2007, cu depășirea termenului de opțiune succesorală de 6 luni, de la deschiderea succesiunii.
Prin această susținere, se invocă practic excepția lipsei calității procesuale active a reclamantelor, care nu ar fi făcut dovada acceptării succesiunii defunctei respectiv a calității de moștenitoare a defunctei.
Această excepție este o excepție de fond întrucât este în strânsă legătură cu exercițiul dreptului la acțiune, este o excepție peremptorie (dirimantă) întrucât tinde la împiedicarea judecății pe fond (respingerea cererii ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală sau împotriva unei persoane fără calitate) și este o excepție absolută ce privește încălcarea unor norme imperative.
O persoană poate deveni parte în proces dacă sunt îndeplinite cumulativ condițiile necesare atât pentru exercitarea acțiunii civile cât și pentru dobândirea calității de parte în procesul civil.
În acțiunea de partaj succesoral, părțile trebuie să facă dovada acceptării succesiunii defunctului în condițiile prev. de art.689 și art.700 Cod civil.
În speță, reclamantele-intimate au solicitat partajarea averii succesorale a defunctei bunici, în calitate de nepoate din fiu predecedat -, fără a face în primul rând, dovada calității de moștenitoare a defunctului - și apoi a defunctei, dat fiind că - a decedat la 30.11.1995 iar la 02.12.1996.
Reclamantele nu au depus la dosar certificatele de moștenitor eliberate de pe urma defuncților, nu au solicitat probe pentru a face dovada acceptării exprese sau tacite a celor două succesiuni iar instanța de fond nu și-a exercitat rolul activ reglementat de art.129 alin.5 Cod pr.civilă în sensul că nu a dispus administrarea de probe prin care reclamantele să dovedească calitatea de moștenitoare.
În ședința publică din 11.12.2007 reclamantele au solicitat probe admise de instanță numai pentru dovedirea componenței masei succesorale, instanța și părțile fiind preocupate numai de acest aspect și nu în principal de dovedirea calității de moștenitoare a reclamantelor.
Ca urmare se impune ca în baza disp. art.312 alin.1 și 5 coroborate cu disp. art.315 Cod pr.civilă, să fie admis recursul, casate ambele hotărâri cu trimitere la instanța de fond pentru ca reclamantele să dovedească în primul rând calitatea de moștenitoare a defunctului lor tată predecedat - - fiul defunctei a cărei succesiune se dezbate și apoi calitatea de moștenitoare ale defunctei.
Celelalte critici din recurs privesc fondul cauzei și nu pot fi analizate de instanța de recurs, mai înainte de a se fi făcut dovada calității procesuale active a reclamantelor.
Aceste critici vor fi avute în vedere de instanța de fond în rejudecare, numai dacă reclamantele își dovedesc calitatea de moștenitoare a defuncților - și.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
.//.
-6-
Admite recursul declarat de pârâta, domiciliată în com. Poșta, jud. B, împotriva deciziei civile nr. 20 pronunțată la data de 23 ianuarie 2009 de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu reclamantele -, domiciliată în B, T,. 101,.B,.32, jud. B și -, domiciliată în com.,-, jud. B, și în consecință:
Casează sus-menționata decizie precum și sentința civilă nr.5517/20.10.2008 pronunțată de Judecătoria Buzău și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță de fond potrivit considerentelor prezentei decizii.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi 15 mai 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Gherghina Niculae, Constanța Ștefan Violeta Stanciu
- - C - - -
Grefier,
- -
Operator de date cu caracter
personal Nr.notificare 3120
red.NG/tehnored.VM
2 ex./20.05.2009
f- Judecătoria Buzău
a- Tribunalul Buzău
,
Președinte:Gherghina NiculaeJudecători:Gherghina Niculae, Constanța Ștefan Violeta Stanciu
