Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 564/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMI ȘOARA OPERATOR 2928
SECȚIA - CIVIL
DOSAR NR-
DECIZIA CIVIL NR.564/
Ședința public din 5 iunie 2008
PREȘEDINTE: Trandafir Purcărița
JUDECTOR: - -
JUDECTOR: - -
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta recurent împotriva deciziei civile de apel nr. 8 din 24.01.2008, pronunțat de Tribunalul Arad - secția civil - în dosar nr- în contradictoriu cu pârâții intimați, și intervenienții intimați, și intervenientul R, având ca obiect partaj judiciar.
La apelul nominal fcut în ședinț public se prezint reclamanta recurent, intervenienții intimați și, lips fiind celelalte prți.
Procedura îndeplinit.
S-a fcut referatul cauzei de ctre grefierul de ședinț, dup care, se constat c prin registratura instanței reclamanta a depus la dosar note de ședinț.
Nemaifiind probe de administrat sau cereri de formulat, instanța procedeaz la soluționarea recursului și acord cuvântul prților asupra recursului și cererii de intervenție accesorie formulat de intervenientul R, în interesul reclamantei recurente.
Reclamanta recurent cu privire la cererea de intervenție accesorie arat c nu este formulat în favoarea sa și nu se mai poate interveni, iar pe fond solicit admiterea recursului astfel cum a fost formulat și motivat în scris, casarea deciziei civile recurate și trimiterea dosarului la instanța competent respectiv Judec toria Lipova,pentru judecarea cauzei pe fond, fr cheltuieli de judecat.
Pârâtul intimat arat c nu este de acord cu cererea de intervenție formulat de ctre intervenietul R, iar pe fond solicit respingerea recursului și menținerea ca temeinic și legal a hotrârii atacate, fr cheltuieli de judecat. Depune la dosar Certificatul de Moștenitor nr. 235/ 26.09.1996.
Pârâtul intimat învedereaz la fel instanței c nu este de acord cu cererea de intervenție formulat de ctre intervenietul R,și pe fond solicit respingerea recursului și menținerea ca temeinic și legal a hotrârii atacate, fr cheltuieli de judecat.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de faț, constat:
Prin sentința civil nr. 7334/4 octombrie 2007 pronunțat în dosarul civil nr- s-a admis excepția prematuritții cererii de sistare a coproprietții; s-a admis excepția lipsei calitții procesuale active a reclamantei cu privire la cererea de instituire a sechestrului judiciar asupra imobilului înscris în CF nr. 68358 A în favoarea Statului Român și fost respins acțiunea civil precizat exercitat de reclamanta - împotriva pârâților - și având ca obiect sistarea coproprietții, ca prematur, și instituire a sechestrului judiciar asupra imobilului înscris în CF nr. 68358 A în favoarea Statului Român, ca fiind formulat de o persoan fr calitate procesual activ.
Pentru a pronunța aceast hotrâre prima instanț a reținut, cu privire la excepțiile lipsei calitții procesuale ale prților, c acestea beneficiaz deja de hotrâre judectoreasc ce le recunoaște calitatea de moștenitori, precum și de dispoziția primarului de restituire în natur a imobilului în litigiu, singurul impediment la preluarea acestuia și dispunerea de el, conform voinței lor,fiind faptul c dispoziția de mai sus a fost contestat, astfel c nu pot fi realizate operațiuni de publicitate imobiliar, și c se impune recalificarea excepțiilor procesuale de mai sus într-una singur, și anume cea,a prematuritții acțiunii în sistarea coproprietții. Chiar dac în prezent, prțile nu sunt proprietari ai imobilului, calitatea lor de moștenitori ai fostului proprietar a fost recunoscut, astfel c nu se poate reține c acestea nu ar avea calitatea procesual activ și pasiv într-un proces viitor de ieșire din indiviziune. Dreptul acestora de a solicita împrțirea imobilului exist deja, îns doar în form embrionar, nefiind un drept actual.
Prțile nu au fost de acord cu suspendarea judecții prezentului proces pân la finalizarea definitiv și irevocabil a procesului ce are ca obiect contestația împotriva dispoziției nr. 1600/2005 a Primarului municipiului Conform art.244 alin.1 pct.1 din Codul d e procedur civil, suspendarea judecții este o posibilitate, iar nu o obligație și în condițiile în care s- declarat revizuire împotriva deciziei civile nr. 3284/20.04.2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, ceea ce a condus la prelungirea judecții în cadrul contestației instanța a apreciat c nu exist nici un impediment în soluționarea dosarului pe baza excepției prematuritții acțiunii.
Împrejurarea c imobilul în litigiu face obiectul unei executri silite precum și notarea în cartea funciar a somației de executare nu sunt de natur a impune ieșirea din indiviziune anterior intabulrii prților ca și proprietari în cartea funciar, cu atât mai mult cu cât executorul judectoresc nu poate vinde la licitație bunul unei alte persoane decât a debitorului urmrit, problema putând fi rezolvat prin aducerea la cunoștința acestuia a schimbrii situației de carte funciar prin radierea dreptului real al pârâtului și readucerea bunului în patrimoniul statului, astfel c instanța, în temeiul art.137 din Codul d e procedur civil a admis excepția prematuritții cererii de sistare a indiviziunii.
Prima instanț a reținut, în ceea ce privește cererea de instituire sechestrului judiciar în favoarea Statului Român, c potrivit art. 598 din Codul d e procedur civil, aceast msur asiguratorie poate fi luat în urmtoarele condiții, atunci când exist un proces asupra proprietții unui bun imobil, dac aceast msur este necesar pentru conservarea bunului respectiv, îns doar la cererea persoanei interesate dar reclamanta a solicitat instituirea msurii respective în favoarea Statului Român pentru asigurarea plții de ctre pârâtul a despgubiri primite de tatl su în baza Legii nr.112/1995.
Una dintre condițiile de exercitare a dreptului la acțiune o reprezint calitatea procesual activ, prin care se înțelege interesul legitim al unei persoane de a cere concursul justiției, interes ce izvorște din înclcarea unui drept sau dintr-un raport conex cu dreptul s Astfel, legitimarea procesual activ presupune existența unei identitți între persoana reclamantului și titularul raportului juridic dedus judecții.
Din aceast perspectiv, instanța de fond a constatat c interesul exclusiv în instituirea sechestrului judiciar asupra imobilului ce face obiectul litigiului pentru asigurarea restituirii ctre Statul Român a despgubirii primite de antecesorul pârâtului, aparține creditorului creanței respective, și anume Statului Român.
Împotriva sentinței a declarat apel reclamanta și .
În motivare, reclamanta arat în esenț c sentința este nelegal și netemeinic întrucât a fost soluționat pe excepție. Ori dreptul de a cere partajul este imprescriptibil iar art.26 din Legea nr.115/1938 prevede c drepturile reale se dobândesc fr înscriere în cartea funciar în caz de moarte numai c titularul nu poate dispune de ele prin CF decât dup ce fcut înscrierea, prin urmare titlul ce rezult din moștenire și din partaj este suficient pentru dobândirea drepturilor reale din cauz de moarte fr a recurge la alt temei.
În consecinț partajul constituie deci o modalitate de trecere de la dreptul de proprietate pe cote prți la dreptul de proprietate determinat. Mai arat c prima instanț a greșit minimalizând valoarea unui certificat de calitate de moștenitor, care nu este s transmit proprietatea. Mai face referire la valoarea imobilului în litigiu diminuat nepermis prin partaj și în fine c partajul se impunea pentru ca fiecare s poat dispune de cota sa material.
În apelul su a solicitat obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecat, cât vreme acțiunea a fost respins.
Apelanta a depus întâmpinare la apel și a solicitat respingerea ca inadmisibil.
De asemenea a formulat întâmpinare și a solicitat respingerea apelului reclamantei, susținând printr-o ampl motivare c sentința primei instanțe este temeinic și legal.
În apel a depus cerere de intervenție în interes propriu numiții și, chiriași ai imobilului în litigiu. Aceștia au invocat faptul c dispoziția primarului cu nr.1600/2005 este atacat în instanț pentru constatarea nulitții absolute, dat fiind c a existat un alt moștenitor în grad apropiat, care a încasat despgubirile și apoi a solicitat restituirea în natur a imobilului, dup care a renunțat la imobil, consecința fiind c Statul Român a redevenit proprietar.
Prin decizia civil nr.8 din 24 ianuarie 2008 pronunțat în dosar nr- Tribunalul Arada respins apelurile declarate de reclamanta și pârâta în contradictoriu cu pârâtul împotriva sentinței civile nr.7334 din 3 octombrie 2007 pronunțat de Judec toria Arad în dosarul nr- având ca obiect partaj judiciar.
A respins în principiu și pe fond cererea de intervenție în interes propriu formulat de intervenientul și.
Pentru a pronunța aceast decizie civil, instanța de apel reține urmtoarea stare de fapt și de drept:
Prima instanț atunci când a pronunțat hotrârea a avut în vedere o stare de fapt corect, susținut de probatoriul administrat. Soluția este temeinic și legal avându-se în vedere urmtoarele considerente:
Este adevrat c potrivit art. 728 cod civil " nimeni nu poate fi obligat a rmâne în indiviziune", dar starea de indiviziune este generat de coproprietate înscris în CF. Sentința Judec toriei Lipova nr.412/2006 pronunțat în dosarul nr. 652/2006, irevocabil a stabilit calitatea de moștenitori și cotele prților fr s identifice un anumit bun.
Dispoziția nr.1600/2005 a Primarului municipiului privind restituirea imobilului și în prezent contestat, nu a fost înscris în CF, conform art. 25 aliniat 4 din Legea 10/2001.
Extrasul de carte funciar nr.68358 fila 56, din august 2007, arat c proprietar al imobilului este Statul Român.
Ori, numai faț de aceste elemente se poate constatat c prțile nu sunt proprietari asupra imobilului, nefiind înscrise în CF, situație în care ieșirea din indiviziune este prematur iar pentru instituirea de sechestru, calitate poate s aib persoana interesat, care este și proprietar, în prezent Statul Român.
Cu privire la apelul pârâtei privind cheltuielile de judecat,acesta a fost respins, neexistând solicitarea plții acestor cheltuieli la dezbaterea fondului cauzei și nici prin celelalte înscrisuri depuse.
Pentru considerentele artate au fost respinse cererile de intervenție ale lui și ca lipsite de interes, cât vreme regimul juridic al imobilului în care ei sunt chiriași nu s-a modificat.
Împotriva acestei decizii civile de apel a declarat recurs, în termen legal, reclamanta, solicitând casarea ei și trimiterea dosarului la instanța competent, pentru judecarea cauzei pe fond, invocând în drept art. 304 pct. 3, 8 și 9 Cod procedur civil și motivând în esenț c se aplic art.14 pct.2 Cod pr.civil în speț, în materie de ieșire din indiviziune și stabilirea cotelor de moștenire în cadrul operațiunilor de reconstituire a dreptului de proprietate, (art.304 pct.3 Cod procedur civil), cum și c instanța de a reținut o alt stare de fapt decât cea care ar rezulta din interpretarea coroborat mijloacelor probatorii administrate în cauz (art.304 pct.8 Cod procedur civil), precum și c invocând prematuritatea acțiunii de partaj, instanța de apel a aplicat greșit legea (art.304 pct.9 Cod procedur civil).
În recurs, s-a depus cererea de intervenție accesorie "în sprijinul reclamantei" de ctre intervenientul R, motivând c își justific interesul prin aceea c are o creanț de recuperat de la pârâtul, în sum de 16.000 euro, faț de care cererea de intervenție accesorie, atât recurenta reclamant, cât și intervenienții pârâți și au solicitat respingerea ei.
Verificând decizia civil recurat prin prisma dispozițiilor art. 299 și urm. Cod procedur civil și în raport de motivele de recurs invocat, faț de starea de fapt din dosar, ca și de probele administrate în cauz, Curtea stabilește c recursul de faț al reclamantei este nefondat, urmând a fi respins ca atare, deoarece bine și cu temei a fost respins apelul aceleiași reclamante.
Într - adevr, examinându-se cauza sub toate aspectele invocate, din analiza întregului material probator de la dosar, Curtea constat c decizia civil recurat este legal și temeinic, întrucât instanța de apel a reținut o corect stare de fapt și a fcut o just aplicare și interpretare a dispozițiilor legale în materie, prevzute de art.728 Cod civil, 673/1 și 673/14 Cod procedur civil, ca și art.25 alin.1 din Legea nr.10/2001 când a confirmat soluția primei instanțe, neconstându-se din oficiu nici motive de ordine public de natur s atrag casarea ori modificarea deciziei civile atacate, conform art.306 alin.2 Cod procedur civil, corect fiind respins apelul reclamantei, pentru considerentele expuse judicios de ctre instanța de apel, însușite de C, ca instanț de control judiciar nici una din criticile formulate în recurs nefiind întemeiate, întrucât, drepturile de proprietate ale prților litigante nefiind intabulate în carte funciar iar bunurile nefiind identificabile, proprietar tabular fiind Statul Român, acțiunea de ieșire din indiviziune apare prematur formulat de ctre reclamant și în mod just a fost respins ca atare, iar cererea aceleași reclamante având ca obiect instituirea sechestrului judiciar asupra imobilului înscris în CF 68358 A în favoarea Statului Român, ca fiind formulat de o persoan fr calitate procesual activ.
Astfel, în ce privește primul motiv de recurs invocat de reclamant, prevzut de art. 304 pct. 3 Cod procedur civil, (respectiv c hotrârea de apel s-a dat cu înclcarea competenței alte instanțe), Curtea îl gsește nefondat și-l va respinge ca atare, întrucât procesul civil este guvernat de principiul disponibilitții, specific acestui proces, în sensul rezolvrii litigiului în limitele investirii instanței de ctre reclamant, care, în speț, corect s-a adresat Judec toriei Arad în temeiul art.728 Cod civil cu o acțiune de ieșire din indiviziune, asupra imobilului sus-menționat, instanțele anterioare pronunțându-se asupra obiectului acestei cereri deduse judecții lor, cu respectarea deci a prevederilor art.129 alin.5 și 6 Cod procedur civil, neînclcând competența altor instanțe, în speț fiind incidente prevederile art.13 alin.1, potrivit crora "cererile privitoare la bunurile imobile se fac numai la instanța în circumscripția creia se afl imobilele" iar nu dispozițiile art. 14 pct.2 Cod procedur civil, cum susține eronat reclamanta recurent.
Așadar, în mod greșit recurenta calific cererea ei ca fiind o cerere privitoare la moștenire, respectiv privitoare la pretențiile moștenitorilor pe care le-ar avea unul împotriva altuia, cât vreme probele dosarului confirm c cererea reclamantei recurente vizeaz un bun nemișctor, un imobil, care este situat în municipiul A, și ca atare, competent material și teritorial s judece prezenta cauz este Judec toria Arad, cum corect s-a procedat în dosar, nefiind deci cazul casrii deciziei civile recurate cu trimiterea cauzei la Judec toria Lipova, așa cum nelegal solicita recurenta reclamant.
Curtea stabilește c în mod corect, instanța de apel - ca de altfel și prima instanț- a respins acțiunea reclamantei având ca obiect sistarea coproprietții indivize ca prematur introdus și instituirea sechestrului judiciar asupra imobilului în discuție în favoarea Statului Român, ca fiind formulat de o persoan fr calitate procesual activ, nici cel de al doilea motiv de recurs invocat, prevzut de art.304 pct.8 Cod procedur civil, nefiind întemeiat, deoarece instanțele anterioare nu au interpretat greșit actul juridic dedus judecții și nici nu au schimbat natura ori înțelesul lmurit și vdit neîndoielnic al lui.
Aceasta, întrucât, din cuprinsul extrasului de carte funciar nr.68358 A, nr.top.847/b/I și din ansamblul probelor administrate în cauz, rezult în mod clar c proprietar tabular asupra acestui imobil în litigiu este Statul Român cci prin Dispoziția nr.1600/2005 Primarului municipiului A acest imobil a fost restituit pârâților din proces condiționat de rambursarea de ctre intimatul pârât a sumei de 1.555.394.272 lei ROL, reprezentând despgubiri acordate în baza Legii nr.112/1995, tatlui acestuia.
În baza acestei dispoziții a Primarului municipiului A s- dispus intabularea dreptului de proprietate în cartea funciar a pârâților din prezenta cauz, intabulare realizat îns fr menționarea cotelor de proprietate, dar cu înscrierea dreptului de ipotec în favoarea Primriei municipiului A asupra cotei de proprietate a pârâtului de (extras CF 68358 A, în extenso desfșurat, aflat la fila 16-19 dosar recurs).
Reclamanta, ulterior formuleaz și plângere împotriva încheierii de carte funciar, solicitând anularea încheierii prin care s-a dispus intabularea dreptului de proprietate al prților din acest proces în baza Dispozițiilor Primarului municipiului A cu nr.1600/2005, plângere ce a fost admis, dispunându-se anularea încheierii de carte funciar, soluție rmas irevocabil, potrivit deciziei civile nr.1804/R/2006 a Curții de APEL TIMI ȘOARA, rezultând deci, c în prezent, proprietar asupra imobilului în litigiu este Statul Român.
Recurenta invoc în recurs și art. 26 din Legea 115/1938 susținând c titlul ce rezult din moștenire și partaj ar fi suficient pentru dobândirea drepturilor reale din cauz de moarte, dar Curtea constat c recurenta interpreteaz eronat acest text legal, întrucât succesiunea este într-adevr un mod extratabular de dobândire a proprietții, îns pentru a dispune de acest titlu, titularii lui trebuie s procedeze la intabularea acestui drept conform chiar a acestui text legal precitat (art.26 din Legea nr.115/1938 care arat expres c "titularul nu va putea dispune de drepturile reale prin cartea funciar, decât dup ce s-a fcut înscrierea în cartea funciar)", precum și conform cu art.26 alin.1 din Legea nr.7/1996.
Curtea stabilește c sistarea indiviziunii are caracterul unui act de dispoziție, motiv pentru care, în scopul executrii acestui atribut al dreptului de proprietate, coprtașii trebuie mai întâi, cu prioritate s-și înscrie dreptul lor de proprietate în cartea funciar a imobilului respectiv, intabulare ce se realizeaz - potrivit art. 20 alin.1 și 3 din Legea nr.7/1996 - în temeiul actului juridic prin care s-au transmis drepturile succesorale, adic certificat de moștenitor sau hotrâre judectoreasc.
În prezenta cauz, în concret, prțile, beneficiaz de Dispoziția nr. 1600/2005 a Primarului municipiului A, prin care li se recunoaște calitatea de persoane îndreptțite la reconstituirea dreptului de proprietate asupra imobilului în litigiu, în calitate de moștenitori ai fostului proprietar tabular, dar prin art. 25 alin.4 din Legea nr. 10/2001 se prevede c Dispoziția Primarului de restituire în natur a imobilului constituie înscris autentic și titlu executoriu pentru punerea în posesie îns numai dup îndeplinirea formalitților de publicitate imobiliar prin crțile funciare.
De aceea Curtea consider c nici motivul de recurs, invocat, prev.de art. 304 pct.9 Cod procedur civil nu este întemeiat, cât vreme ambele instanțe anterioare au pronunțat hotrâri judectorești cu temei legal, fr înclcarea ori aplicarea greșit a legii în materie, în condițiile în care prțile au formulat contestație împotriva Dispoziției nr.1600/2005 Primarului municipiului A, aceasta neavând deci caracter definitiv, pe de parte, iar pe de alt parte dreptul de proprietate asupra acestui imobil în discuție aparține în prezent Statului Român, nefiind așadar greșit respins ca prematur formulat acțiunea reclamantei de sistarea strii de indiviziune.
Curtea mai reține c simpla stabilire a cotelor de proprietate ce revin pârâtelor, fr o clar identificare a bunurilor succesorale (ce are valoare similar unui certificat de moștenitor), nu este apt s transmit dreptul de proprietate asupra imobilului în patrimoniu prților, cu titlul de moștenire, ci doar coroborat cu Dispoziția primarului municipiului A nr.1600/2005 (dac și în msura în care va fi menținut în vigoare prin hotrâre judectoreasc definitiv și irevocabil), va putea permite prților s procedeze la intabularea drepturilor lor de proprietate în cartea funciar și astfel s poat dispune de ele, prin împrțeal voluntar sau apelând la instanța de judecat.
Așa fiind, în raport de toate considerentele ce preced și cum nici una din criticile formulate în recurs nu sunt întemeiate, ele nefiind de natur s fac admisibil acest recurs și s influențeze soluția pronunțat în cauz de ctre instanța de apel, care este deci corect sub toate aspectele, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1 Cod procedur civil, Curtea va respinge ca nefondat acest recurs al reclamantei, menținând în vigoare decizia civil atacat, pe care o verific drept legal și temeinic, fiind pronunțat în concordanț cu toate probele din dosarul cauzei și cu respectarea principiului disponibilitții, specific procesului civil, recurenta nedovedind incidența în cauz a nici unuia dintre motivele de recurs, de nelegalitate, invocate, prevzute de art. 304 pct.3,8 și 9 Cod procedur civil, potrivit tuturor argumentelor de mai sus, expuse pe larg de
Având în vedere aceast soluție adoptat - de respingerea recursului reclamantei -, pe cale de consecinț logic și logic, va fi respins - în principiu și pe fond - și cererea de intervenție accesorie formulat de intervenientul R, în interesul recurentei reclamantei de mai sus, potrivit art. 51 și 52 Cod procedur civil.
În temeiul dispozițiilor art.274 Cod procedur civil, aflat în culp procesual, ca parte czut în proces, recurenta reclamant va fi obligat s-i plteasc intimatei pârâte - la cererea acesteia fila 21 verso - suma de 595 lei, RON, cheltuieli de judecat în recurs, reprezentând onorariu avocațial, justificat cu împuternicirea avocațial și chitanța aferent nr. /08.05.2008, ambele ale Baroului A, aflate la fila 23 și 24 dosar recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanta împotriva deciziei civile de apel nr.8 din 24.01.2008, pronunțat de Tribunalul Arad - secția civil - în dosar nr-.
Respinge în principiu și în fond cererea de intervenție formulat de intervenientul R în interesul recurentei reclamante de mai sus.
Oblig recurenta reclamant s plteasc intimatei pârâte suma de 595 lei RON, cheltuieli de judecat, în recurs, reprezentând onorariu avocațial.
IREVOCABIL.
Pronunțat în ședinț public din 5 iunie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECTOR, JUDECTOR,
- - - - - -
GREFIER,
- -
Red.TP/ 10.06.2008
Thred. NF/12.06.2008
Ex.2
.Președinte, Judector.
Președinte:Trandafir PurcărițaJudecători:Trandafir Purcărița, Lucian Lăpădat, Rujița Rambu
