Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 57/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie
DOSAR NR-
DECIZIA Nr. 57
Ședința publică din data de 23 ianuarie 2009
PREȘEDINTE: Gherghina Niculae
JUDECĂTORI: Gherghina Niculae, Constanța Ștefan Violeta Stanciu C -
- - -
Grefier - - -
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului declarat de recursului declarat de pârâții -, domiciliat în com.,. 8,. 1,. 13, jud.B și domiciliată în com.,. 8,. A,. 13, jud.P, împotriva sentinței civile nr. 266 din 3 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu reclamanta domiciliată în com., sat, jud.B și pârâta domiciliată în com., sat, jud.
Prezența și susținerile orale ale părților au avut loc în ședința publică din data de 16 ianuarie 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată ce face parte integrantă din prezenta, când instanța pentru a da recurenților posibilitatea să completeze taxa de timbru și ambelelor părți să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 23 ianuarie 2009 când, în urma deliberării, a pronunțat următoarea decizie:
Curtea:
Asupra recursului civil de față, constată:
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Buzău sub nr.l-, reclamanta a chemat în judecată pe pârâtele și, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună ieșirea din indiviziune a părților asupra bunurilor rămase de pe urma defunctului, decedat la data de 21.11.1996.
În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că de pe urma defunctului său soț au rămas ca bunuri o casă de locuint cu dependețe și teren aferent, situate în com., jud.P, precum și mai multe suprafețe de teren amplasate în intravilanul și extravilanul localității, moștenitoare fiind reclamanta, în calitate de soție supraviețuitoare și cele două pârâte, în calitate de fiice.
În dovedirea acțiunii la dosar s-au depus acte și s-a solicitat proba cu interogatoriul pârâtelor, și martori.
În termen legal, pârâta a formulat întâmpinare și cerere reconvențională, invocând excepția neacceptării în termen a moștenirii de către pârâta și a solicitat scoaterea de la masa succesorală a unor bunuri care
-2-
nu aparțin defunctului, fiind bunuri proprii ale acesteia și ale soțului său, -.
A mai susținut pârâta că tot împreună cu soțul său au amenajat în curtea imobilului un solar, au edificat gardul din curte, au cumpărat și montat pompa de apă din curte, au tras gazele în casa nouă construită de ei.
În cauză au fost efectuate cereri de intervenții accesorii în interesul pârâteri și al reclamantei, cereri care au fost respinse de către instanța de fond ca fiind lipsite de interes și apreciate ca declarații de martori ascunse, în condițiile în care aceste persoane nu puteau fi audiate în instanță ca martori, fiind rude în grad oprit de lege cu părțile.
În cauză s-a dispus și efectuarea unei cercetări locale iar la termenul din 04.10.2007, pârâta-reclamantă a precizat că renunță la excepția privind neacceptarea succesiunii de către pârâta.
După analizarea probatoriului administrat în cauză, instanța de fond a pronunțat încheierea interlocutorie de partaj din data de 18.10.2007, prin care a admis în parte în principiu acțiunea reclamantei, a respins în principiu cererea reconvențională, a declarat deschisă succesiunea defunctului, constatând că de pe ruma defunctului au rămas ca moștenitori reclamanta, în calitate de soție supraviețuitore, cu o cotă de și pârâtele în calitate de fiice, cu câte o cotă de 3/8, componența masei succesorale, în care sunt incluse imobile-construcții și terenuri, numind experți constructor și agricol pentru evaluarea bunurilor și propuneri de lotizare.
După efectuarea lucrărilor de specialitate, Judecătoria Buzăua pronunțat la 13.03.2008 sentința civilă nr.1444 prin care a admis în parte în fond acțiunea precizată, a respins cererea reconvențională formulată de pârâții și - și a dispus ieșirea din indiviziune a părților prin omologarea rapoartelor de expertiză întocmite de experții - varianta I precizată și, în varianta a III-
La pronunțarea soluției, instanța fondului a avut în vedere dispozițiilor art.6739cod pr.civilă și art.728, 741 cod civil.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel pârâții și -, considerând-o nelegală și netemeinică, susținând în esență că nu au fost corect analizate probatoriile cauzei, că instanța a refuzat în mod nejustificat ca expertul să întocmească o variantă de lotizare în care să fie inclus în lotul lor și cel de-al doilea imobil, mai ales că la acesta s-au făcut o serie de îmbunătățiri, astfel cum a rezultat din probe.
Au solicitat apelanții efectuarea în apel a unui nou raport de expertiză prin care în lotul lor să fie trecut și cel de-al doilea imobil.
Tribunalul Buzău, analizând sentința atacată în raport cu criticile formulate, față de actele dosarului precum și de cererea privind prelungirea probatoriului, a pronunțat la 03.10.2008 decizia civilă nr.266 prin care a respins ca nefondată cererea de suplimentare a probatoriilor precum și apelul declarat de pârâți.
A reținut instanța de control că soluția atacată a fost pronunțată cu respectarea dispozițiilor înscrise în art.741 cod civil, în sensul că în fiecare lot s-a dat, pe cât posibil, aceeași cantitate de mobile și imobile, drepturi sau creanțe de aceeași natură și valoare, evitându-se pe cât posibil împărțirea excesivă a bunurilor și în atare
-3-
situație, solicitând ambele corpuri de casă, s-ar încălca textul de lege mai sus citat, astfel încât nu se impune suplimentarea probatoriilor.
Pe fond apelul a fost respins, reținându-se că prima instanță a apreciat corect probatoriile administrate în cauză și a concluzionat că este neîntemeiată cererea reconvențională, în cauză pârâții-reclamanți nefăcând dovada susținerilor lor.
Împotriva deciziei au declarat recurd în termen legal, pârâții, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând în esență următoarele:
.- Instanța de fond a interpretat într-un mod subiectiv probele administrate în cauză.
.- Instanța de fond a respins fără să motiveze în fapt și în drept efectuarea unui obiectiv la raportul de expertiză.
.- Instanța de fond nu a aplicat principiul aflării adevărului.
.- Instanța de control judiciar a dat o interpretare eronată motivelor de apel invocate, modificând în tot cerințele apelului declarat.
Dezvoltând recursul, se arată de recurenți sub un prim aspect că, deși în cauză s-au administrat probe din care a rezultat cu evidență că unele bunuri imobile din masa de partaj au fost realizate de recurenți sau întreținute de aceștia, instanța de fond a respins nejustificat cererea reconvențională pentru considerentul că s-a dorit doar să se scoată de la masa de partaj unele bunuri, dând astfel dovadă de rea-credință.
Se mai susține de recurenți că instanțele au greșit și atunci când au respins în mod nejustificat solicitarea acestora pentru împărțirea în natură a bunurilor succesorale, o variantă de lotizare constând în atribuirea celui de-al doilea imobil pârâților-reclamanți.
În fine, arată recurenții, deși au solicitat ca instanța de control judiciar să procedeze la completarea probatoriului cu o altă expertiză prin care să se atribuie într-o variantă de lotizare cel de-al doilea imobil recurenților, această cerere a fost respinsă fără motivare.
Se solicită admiterea recursului, casarea celor două hotărâri și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță în vederea completării probelor cu o nouă expertiză de specialitate.
Curtea, analizând decizia atacată în raport de criticile formulate, față de actele și lucrările dosarului și de normele legale incidente în soluționarea cauzei, constată că recursul este nefondat și va fi respins în baza disp. art.312(1), cu motivarea de mai jos:
În speță, prin cererea reconvențională pârâta a susținut că o parte din bunurile solicitate a fi aduse la partaj nu fac parte din masa succesorală, reprezentând contribuția proprie a acesteia și a soțului său -, introdus în cauză în calitate de pârât.
În raport cu amplul probatoriu administrat în cauză, instanța fondului a reținut corect componența masei succesorale, respingând motivat cererea reconvențională.
Astfel, s-a apreciat că imobilul-casă de locuit pe care pârâții au solicitat să se constate că l-au edificat în integralitate, a fost construit de defunct împreună cu soția, aspect rezultat atât din înscrisurile depuse la dosarul cauzei cât și din probatoriul testimonial.
-4-
Mai mult, instanța fondului și-a putut forma părerea în mod nemijlocit procedând la cercetarea locală, ocazie cu care s- constatat că toate bunurile succesorale, inclusiv cel solicitat de pârâți, sunt vechi iar lucrările de întreținere au contribuit la conservarea acestora, nefiind vorba despre un spor de valoare la imobile, cu atât mai mult cu cât este de necontestat - pârâții au locuit în imobil beneficiind de ajutorul defunctului și al soției sale.
Așadar nu poate fi vorba despre o interpretare subiectivă a probelor, instanța fondului arătând în concret motivele care au dus la pronunțarea hotărârii atacate cât și cele pentru care s-au înlăturat unele probe care nu se coroborau cu celelalte probe și chiar contraziceau susținerile părților.
Pentru identificarea bunurilor succesorale și a formării loturilor, instanța a ordonat efectuarea expertizelor de specialitate și, față de cele reținute prin încheierea interlocutorie de partaj, s-au respins în mod corect obiecțiunile pârâților la expertiza constructor atâta timp cât cererea reconvențională a fost respinsă, reținându-se în componența masei succesorale cota de din două imobile case de locuit și anexe gospodărești, restrul de reprezentând cota de bun comun al reclamantei.
În acest context și cea de-a doua critică din recursul pârâților este nefondată, instanța dispunând partajul conform încheierii interlocutorii de partaj și a variantei a III-a din expertiza, respectându-se disp. art. 6379cod pr.civilă și art.741 cod civil.
Instanța de control judiciar a înlăturat solicitarea apelanților-pârâți privind stabilirea unei variante de lotizare prin care ambele corpuri de case să le fie atribuite acestora întrucât în această modalitate s-ar aduce atingere criteriilor impuse de textele legale mai-sus citate.
Față de considerentele arătate, Curtea constată că nu sunt afectate legalitatea și temeinicia deciziei atacate, motiv pentru care va respinge recursul declarat de pârâți, ca nefondat.
În baza disp. art.274 cod pr.civilă, recurenții vor fi obligați la plata sumei de 500 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat, către intimata.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recursului declarat de pârâții -, domiciliat în com.,. 8,. 1,. 13, jud.B și domiciliată în com.,. 8,. A,. 13, jud.P, împotriva sentinței civile nr. 266 din 3 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu reclamanta domiciliată în com., sat, jud.B și pârâta domiciliată în com., sat, jud.
Obligă recurenții la plata sumei de 500 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat, către intimata.
Irevocabilă.
.//.
-5-
Pronunțată în ședința publică din 23 ianuarie 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Gherghina Niculae, Constanța Ștefan Violeta Stanciu
- - - - -
Grefier,
- -
Operator de date cu caracter
personal Nr.notificare 3120
red./tehnored.VM
2 ex./02.02.2009
- Judecătoria Buzău
a- Tribunalul Buzău
, -
Președinte:Gherghina NiculaeJudecători:Gherghina Niculae, Constanța Ștefan Violeta Stanciu
