Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 61/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
-SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE-
DOSAR NR-
DECIZIA NR.61
Ședința publică din 26 ianuarie 2009
PREȘEDINTE: Cristina Paula Brotac
JUDECĂTORI: Cristina Paula Brotac, Andra Corina Botez
- -
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursurilor declarate de pârâtul-reclamant, domiciliat în com., jud.D, pârâții, domiciliată în B, sector 1,--13.2..2,.20, domiciliată în B, sector 1,- și -, prin curator -, domiciliată în B, sector 1,- împotriva deciziei civile nr. 89/3.03.2008 a Tribunalului Dâmbovița, în contradictoriu cu reclamantă-pârâtă, domiciliată în com., jud. D, pârâții - reprezentat legal de Consiliul Local I, domiciliată în com., jud.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei, au răspuns recurentele-pârâte, asistată și, - reprezentate de avocat din Baroul d e Avocați B, lipsind recurentul-pârât-reclamant, intimata-reclamantă-pârâtă, intimata-pârâtă, intimatul-pârât.
Procedura legal îndeplinită.
Recursul reclamantului timbrat potrivit chitanței nr.- din 15.12.2008 în valoare de 9 lei și nr.- din 24.11.2008 în valoare de 2 lei și timbru judiciar în valoare de 0,5 lei,ce au fost anulate la dosar.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea pune în vedere apărătorului recurentelor pârâte să facă dovada achitării taxei judiciare de timbru.
Avocat arată că recurenta pârâta a înaintat chitanța de achitarea taxei judiciare de timbru și timbru judiciar cu poștă, dar dovada nu se află la dosar.
Curtea lasă cauza la a doua strigare pentru ca recurentele pârâte să facă dovada achitării taxei de timbru.
Cauza a fost reluată la a doua strigare a cauzei, când s-au prezentat recurentele-pârâte, asistată și, - reprezentate de avocat din Baroul d e Avocați B, lipsind celelalte părți.
Avocat depune la dosar chitanța nr.- din 26 ianuarie 2009 în valoare de 10 lei, timbru judiciar în valoare de 1,5 lei, ce au fost anulate la dosar și răspuns la întâmpinarea intimatei reclamante.
Solicită a se dispune suspendarea cauzei de față potrivit disp.art. 244 cod pr.civilă, arătând că pe rolul Judecătoriei Răcaria fost înregistrată acțiune prin care se solicită constatarea nulității titlurilor de proprietate emise pentru terenurile ce fac obiectul partajului. Depune alăturat certificatul nr.49/A/22.01.2009 emis de Judecătoria Răcari.
Curtea, față de împrejurarea că recurentul pârât, are apărător ales, pentru ca dezbaterile să se poarte în contradictoriu cu acesta, lasă cauza la sfârșitul ședinței de recursuri.
Fiind reluată cauza la a treia strigare, la sfârșitul ședinței de recursuri, s-au prezentat recurentele-pârâte, asistată și, - reprezentate de avocat din Baroul d e Avocați B, lipsind celelalte părți.
Avocat reiterează cererea și solicită a se dispune suspendarea cauzei de față potrivit disp.art. 244 cod pr.civilă, arătând că pe rolul Judecătoriei Răcaria fost înregistrată acțiune prin care se solicită constatarea nulității titlurilor de proprietate emise pentru terenurile ce fac obiectul partajului, așa cum rezultă din certificatul nr.49/A/22.01.2009 emis de Judecătoria Răcari.
Curtea, având în vedere data formulării acțiunii de partaj, 21 iunie 2006 și dispozițiile art. 244 al.1 cod pr.civilă, care dau posibilitatea instanței de a dispune asupra suspendării judecării cauzei, respinge cererea formulată, care este de natură să ducă la tergiversarea cauzei. În intervalul de timp de la data introducerii acțiunii, partea avea posibilitatea să formuleze acțiune în anularea titlurilor de proprietate.
Constatând cauza în stare de judecată acordă cuvântul în dezbateri.
În temeiul disp.art. 129 al.4 cod procedură civilă, ce reglementează rolul activ al instanței, pune în vedere apărătorului recurentelor pârâte să precizeze încadrarea în drept a motivelor de recurs.
Avocat, având cuvântul, susține oral motivele de recurs depuse în scris la dosar, arătând, în esență, că în mod greșit au fost omise de la dreptul succesoral asupra imobilului și terenului ce au aparținut lui, tatăl autoarei recurentelor,.
Suprafața de 0,10 ha curți se regăsește în unul din titlurile de proprietate ale lui.
Deși nu a fost membră CAP, iar terenul nu a fost trecut în proprietatea statului, totuși, s-a făcut reconstituirea dreptului de proprietate, suprafața de teren regăsindu-se în titlul de proprietate al lui.
Mai mult, nu se putea face reconstituirea dreptului de proprietate lui, câtă vreme la acea dată era în viață.
Deși la dosarul cauzei există un act de donație, despre care se susține că provine de la, tatăl lui, în realitate această donație aparține unei mătuși a lui, iar terenul are altă locație și altă suprafață.
Își întemeiază recursul pe dispozițiile art. 304 pct. 7,8 și 9 cod procedură civilă.
Solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, fără cheltuieli de judecată.
Cu privire la recursul formulat de reclamantul, lasă la aprecierea instanței, acesta vizând pasivul succesoral după.
CURTEA
Deliberând asupra recursurilor civile de față, Curtea constată următoarele:
Prin încheierea interlocutorie pronunțată de Judecătoria Răcari la data de 22.11.2006, a fost admisă în principiu acțiunea introdusă de către reclamanta împotriva pârâților, și G, precum și cererea completatoare și cererea reconvențională, constatându-se deschisă succesiunea defuncților, decedat la 15.03.1068 și, decedat la 08.04.2005, ambii cu ultimul domiciliu în com., jud. D, reținându-se calitatea de moștenitori legali a acestora, cotele ce le revin, precum și componența masei succesorale.
Prin încheierea astfel pronunțată, cu observarea dispozițiilor art.6736Cod pr.civilă, instanța a procedat la desemnarea unor experți în cauză în specialitate topografie și construcții, în persoana numiților și.
La termenul din 24.01.2007, instanța a pronunțat o încheiere interlocutorie prin care a admis în principiu cererea de completare a masei succesorale a defunctului St. decedat la data de 8.04.2007 cu ultimul domiciliu în com., jud.D, constatându-se că din componența masei succesorale face parte și suprafața de 1200 teren arabil intravilan, conform contractului de donație autentificat sub nr. 13641/noiembrie 1994 și a titlului de proprietate nr.21153/1993.
După efectuarea expertizelor, prin sentința civilă nr. 2006/4.07.2007, Judecătoria Răcaria dispus partajarea bunurilor succesorale conform încheierilor de admitere în principiu pronunțate la 22.11.2006, respectiv 24.01.2007 și variantei a II-a (completare) din raportul de expertiză tehnică ing., apreciind că aceasta corespunde cel mai bine criteriilor legale de partajare.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanta, pârâtul, cât și pârâții, și G (decedat pe parcursul procesului, fiind introduși în cauză moștenitorii acestuia).
În apelul său, reclamanta a susținut, în esență, că:
- în mod greșit s-a reținut că pasivul succesoral, în cuantum de 9000 lei, a fost suportat în mod egal de ea și de o nepoată care nu a fost parte în dosar. Nu s-a dispus ca pârâtul să-i plătească contravaloarea cotei sale, deși s-a reținut acest aspect;
- în mod greșit s-a reținut ca fiind ale defunctului construcțiile în totalitatea lor și nu cota de, cum s-a menționat în încheierea interlocutorie;
- cheltuielile de judecată au fost compensate în mod arbitrar, neputându-se compensa decât onorariile de avocat, nu și cele ale experților.
Pârâții, și, în apelul lor, au criticat atât încheierea interlocutorie, cât și sentința, întrucât nu s- făcut o delimitare clară între succesiunile defuncților și, ei, apelanții, fiind moștenitorii lui, fiica lui și sora lui, decedată în 1996. Nu s-a observat că în cauză sunt două proprietăți distincte, una a lui și alta a lui.
La rândul său, prin apelul formulat, pârâtul a criticat hotărârea sub aspectul variantei de lotizare omologată și neexcluderii de la masa de partaj a îmbunătățirilor pe care el le-a efectuat la imobilul atribuit lui.
Prin decizia civilă nr.89/3.03.2008, Tribunalul Dâmbovițaa admis apelul reclamantei-pârâte și pe cel al pârâtului-reclamant, a respins ca nefondat apelul pârâților, și, a schimbat sentința, în sensul că a dispus partajarea bunurilor succesorale conform variantei I din raportul de expertiză, modificată, precum și obligarea pârâților, precum și a moștenitorilor lui G la plata onorariilor de expert suportate de reclamantă la instanța de fond, câte 167,2 lei fiecare.
În luarea acestei decizii, tribunalul a avut în vedere următoarele:
- deși s-a reținut că pasivul succesiunii în cuantum de 9000 lei a fost suportat de reclamantă, celelalte părți nu au fost obligate la plată, către reclamantă, corespunzător cotelor ce le revin;
- în mod greșit au fost compensate toate cheltuielile de judecată, în realitate trebuiau compensate doar onorariile de avocat, ignorându-se faptul că onorariile de expert au fost achitate doar de reclamantă;
- nu are un alt spațiu de locuit, iar din imobilul supus partajării nu se pot forma două unități locative distincte.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs atât pârâtul - reclamant, cât și pârâtele, și.
În recursul său, pârâtul-reclamant a susținut, în esență, că este nemulțumit de varianta de lotizare omologată, precum și de faptul că nu s-au exclus de la masa de partaj îmbunătățirile pe care el le-a efectuat la imobilul atribuit lui.
La rândul lor, pârâtele, și, în recursul formulat, au susținut, în esență, că nu s-a făcut o delimitare clară între succesiunile defuncților și, nu s-a observat că în cauză sunt două proprietăți distincte, una a lui și alta a lui. Urmare a acestor confuzii nu s-a stabilit în mod legal dreptul lor la moștenire.
Examinând actele și lucrările dosarului, în raport de criticile formulate, precum și de dispozițiile legale incidente în cauză, curtea reține următoarele:
Dispozițiile art.261 pct.5 Cod pr.civilă, prevăd obligația instanței de judecată de a arăta, în cadrul hotărârii, motivele de fapt și de drept care i-au format convingerea, precum și motivele pentru care au fost înlăturate cererile părților, nerespectarea acestora ducând la nulitatea hotărârii, conform art. 105 alin.2 Cod pr.civilă. Fără arătarea motivelor nu se poate exercita controlul judiciar.
Motivarea deciziei nu poate să fie implicită, ci trebuie să se refere la criticile în concret formulate de apelant și la argumentele de fapt și de drept pentru care acestea nu au putut fi primite.
Din lecturarea deciziei recurate, respectiv nr.89/3.03.2008, a Tribunalului Dâmbovița, se reține lipsa oricăror considerente pentru care a fost respins ca nefondat apelul pârâților, și, precum și cel de-al doilea motiv de apel al pârâtului-reclamant.
O astfel de hotărâre face imposibilă analiza, în cadrul recursului, a legalității sale pe fond, nemotivarea hotărârii echivalând în fapt cu o necercetare a fondului pricinii.
Față de toate aceste considerente, curtea, în temeiul art.312 alin.3 și 5 Cod pr.civilă raportat la art.304 pct.5 Cod pr.civilă, va admite ambele recursuri, va casa decizia civilă nr.89/3.03.2008 a Tribunalului Dâmbovița și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe de apel, Tribunalului Dâmbovița.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de pârâtul-reclamant, domiciliat în com., jud.D, pârâții, domiciliată în B, sector 1,--13.2..2,.20, domiciliată în B, sector 1,- și -, prin curator -, domiciliată în B, sector 1,- împotriva deciziei civile nr. 89/3.03.2008 a Tribunalului Dâmbovița, în contradictoriu cu reclamantă-pârâtă, domiciliată în com. jud.D, pârâții - reprezentat legal de Consiliul Local I, domiciliată în com., jud. D și în consecință:
Casează decizia civilă nr.89/3.03.2008 a Tribunalului Dâmbovița și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe de apel, Tribunalului Dâmbovița.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 26 ianuarie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Cristina Paula Brotac, Andra Corina Botez
- - - --- - -
GREFIER,
/VM
3 ex/29.01.2009
nr.1966/2006 Judec.
nr- Trib.
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3120/2006
Președinte:Cristina Paula BrotacJudecători:Cristina Paula Brotac, Andra Corina Botez
