Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 679/2009. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

-Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie-

Dosar nr-

DECIZIA NR.679

Ședința publică din data de 7 octombrie 2009

PREȘEDINTE: Mioara Iolanda Grecu

JUDECĂTORI: Mioara Iolanda Grecu, Aurelia Popa Elena

- -

Grefier -

Pe rol fiind judecarea recursului formulat de reclamanta, domiciliată în P,-, -. B,. 34, Cod poștal -, Județ P și de pârâta, domiciliată în,-,. 28,. C,. 2,. 51, Cod poștal -, Județ P împotriva deciziei civile nr. 252 pronunțată la 1 aprilie 2009 de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâta, domiciliată în,-,. A,. 2, Cod poștal -, Județ

Recurs timbrat cu 0,15 lei timbru judiciar și cu 9,50 lei taxă judiciară de timbru, conform chitanței nr.-, care au fost anulate la dosar.

La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenta-reclamantă C reprezentată de avocat din Baroul Prahova și recurenta-pârâtă asistată de avocat din Baroul Prahova, lipsind intimata-pârâtă.

Procedură îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se instanței că intimata-pârâtă a depus la dosar o cerere prin care solicită acordarea unui nou termen de judecată în vederea angajării unui apărător.

Avocat, având cuvântul, lasă la aprecierea instanței cererea de amânare formulată de intimată.

Curtea, respinge cererea intimatei de acordare a unui nou termen de judecată în vederea angajării unui apărător, având în vedere că aceasta a primit citația pe data de 9 septembrie 2009, cu mai mult de 15 zile înainte de termenul de judecată, iar cererea de amânare nu este motivată corespunzător, potrivit art. 156 pr.civilă.

Curtea, lasă cauza la a doua strigare.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la a doua strigare, au răspuns recurenta-reclamantă C reprezentată de avocat din Baroul Prahova și recurenta-pârâtă asistată de avocat din Baroul Prahova, lipsind intimata-pârâtă.

Avocat, având cuvântul, arată că alte cereri nu mai are de formulat.

Curtea, ia act că nu mai sunt cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Avocat, având cuvântul pentru recurente, arată că instanța de apel, atunci când a omologat varianta unică întocmită de expertul la instanța de fond, nu a ținut cont de probele administrate în cauză și a prejudiciat grav interesul recurentelor.

Instanța de apel nu a avut în vedere că expertul, la instanța de fond, a întocmit o singură variantă de lotizare, fără să țină cont și de opțiunile recurentelor, depuse în scris la dosar, respectiv să i se atribuie pârâtei casa și terenul în litigiu, întrucât aceasta este bolnavă, are o pensie modică și nu posedă altă locuință.

Recurentele au formulat obiecțiuni la raportul de expertiză întocmit de ing., dar instanța de fond le-a respins, doar pentru considerentul că lucrarea a fost depusă la dosar după 6 luni.

Întrucât expertul nu a întocmit mai multe variante de lotizare, instanța de fond a procedat la modificarea variantei unice, în sensul că a atribuit casa și terenul pârâtei, unica moștenitoare care nu avea o locuință proprie.

Mai arată că instanța de apel în mod greșit a reținut că intimata îngrijit-o pe defunctă și a suportat cheltuielile de înmormântare.

În realitate, cea care a avut grijă de defunctă și care a suportat integral cheltuielile de înmormântare, a fost reclamanta C, aceasta fiind și singura parte care a solicitat aducerea la masa de partaj a pasivului succesoral.

Se mai arată că, la întocmirea actului de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere nr.1360/21 nov.1997, mama părților avea 90 ani, era bolnavă și nu avea discernământ, astfel că, în mod sigur nu a știut ce semnează.

Prin modul în care instanța de apel a dispus ieșirea din indiviziune, terenul este fărâmițat excesiv, astfel că, acesta nu mai poate fi vândut, iar recurentele nu îl pot munci întrucât sunt în vârstă și foarte bolnave.

Solicită admiterea recursului și modificarea în parte a deciziei, în sensul de a se înlătura varianta unică întocmită de expertul la instanța de fond.

În subsidiar, solicită admiterea recursului, casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare, pentru a se dispune ca expertul să întocmească mai multe variante de lotizare.

Cu cheltuieli de judecată.

CURTEA:

Deliberând asupra recursului civil de față:

Prin cererea înregistrată la Judecătoria Câmpina sub nr-, reclamanta Cac hemat în judecată pe pârâtele și, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună ieșirea din indiviziune a părților asupra masei succesorale rămasă de pe urma defuncților, și

În motivarea acțiunii, s-a arătat că la data de 22 decembrie 1975 decedat tatăl părților, că de pe urma acestuia au rămas ca moștenitori -în calitate de soție supraviețuitoare, G- în calitate de fiu și fiicele C, și, iar masa succesorală se comune dintr-o o casă din cărămidă, acoperită cu șindrilă, compusă din 2 camere, hol și balcon, situată în,- și terenul aferent.

S-a mai menționat că la data de 6 mai 1980 decedat și fratele părților, G, de pe urma căruia au rămas ca moștenitori, mama acestuia și surorile C, și, iar masă succesorală de pe urma acestuia se comune din cota-parte ce-i revenea din moștenirea rămasă de la tatăl său, conform certificatului de moștenitor nr.282/13 iulie 1976.

Reclamanții au mai arătat că, ulterior, la 30 august 2006, a decedat și, lăsând ca moștenitoare părțile din acțiune, în calitate de fiice, iar ca avere cota de l/4 din casa situată în,-, jud.P, suprafața de 200 mp teren curți-construcții și teren arabil în suprafață de 8000 mp.

În drept, acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile art.669 și urm.cod civil.

Pârâta a formulat întâmpinare prin care a susținut că este de acord cu ieșirea din indiviziune a părților, cu precizarea că, mama părților, i-a vândut acesteia cota sa indiviză din casă și terenul curți-construcții conform actului de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere nr.1360/21 nov.1997. Pârâta a solicitat să se țină cont de cota sa mai mare și să i se atribuie terenul curți-construcții împreună cu construcția care se află pe acest teren.

Referitor la terenul de 8000 mp de care se face vorbire în acțiune, pârâta a susținut că acesta are în realitate 7500 mp conform titlului de proprietate și actelor pe care le-a anexat.

Față de actele depuse de pârâtă, reclamanta a formulat o completare la acțiune prin care a solicitat să se dispună rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1360/21 nov.1997, prin care mama părților a vândut cota indiviză ce-i revenea din casa și terenul situate în,-, pârâtei, cu obligația ca aceasta să-i asigure toate cele necesare traiului și să suporte cheltuielile de înmormântare și pomenile după datină.

Reclamanta a susținut că a aflat de existența acestui contract când a fost depus de pârâtă la dosar, odată cu întâmpinarea.

De asemenea, reclamanta a precizat că mama sa era bolnavă la momentul când se pretinde că s-a întocmit contractul, fiind senilă și având stări de inconștiență, exprimându-și îndoiala că mama sa a semnat contractul iar dacă a făcut acest lucru, nu a știut ce semnează.

S-a pretins însă că nu a fost respectată de cumpărătoare clauza de întreținere inserată în contract, întrucât reclamanta a fost cea care i-a asigurat mamei sale mâncare, medicamente, îmbrăcăminte, lenjerie și tot ce avea nevoie, aceasta fiind cea care mergea să o spele, să-i schimbe îmbrăcămintea și să-i dea să mănânce.

Reclamanta a mai pretins că a suportat toată cheltuiala cu înmormântarea, respectiv 17.000.000 lei și 10.000.000 lei pentru pomeni, pârâta nerespectându-și obligația asumată prin contract și, deși a încasat pensia lunară a mamei, aceasta a folosit banii în scopuri personale.

Pârâta a formulat întâmpinare prin care a arătat că a luat cunoștință de acțiunea formulată de reclamanta C și este de acord cu ieșirea din indiviziune a părților asupra masei succesorale rămase de pe urma defuncților, G și, urmând ca instanța să decidă, în funcție de cota fiecărei moștenitoare, împărțirea masei succesorale, iar aceea dintre moștenitoare care va prelua imobilul de la pct."Acasă" să plătească sultă celorlalte, întrucât locuința de la acest punct nu este comod partajabilă în natură.

Prin completarea acțiunii, reclamanta a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța în cauză să se constate de asemenea nulitatea absolută parțială a certificatului de moștenitor privind pe defunctul G și să se constate nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1360/21.11.1997.

În motivarea acestei completări, s-a arătat că în certificatul de moștenitor nr.590/7.01.1980 emis de fostul notariat de Stat Local Câmpina ca urmare a decesului numitului G, au fost trecute eronat cotele din succesiune la care aveau dreptul moștenitorii defunctului. Astfel defunctul G era fratele părților și fiul numitei și în mod greșit s-a trecut în acest certificat drept cotă la care avea dreptul mama defunctului l/2 și nu l/4 cum ar fi fost legal. Din acest motiv și cotele ce reveneau surorilor defunctului au fost trecute eronat ca fiind de l/9 pentru fiecare.

Ca urmare a constatării nulității certificatului de moștenitor, reclamanta a susținut că se impune și constatarea nulității contractului de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere autentificat sub nr.1360/1997, prin care mama părților, a înstrăinat cotele ce-i reveneau din succesiunile defuncților și G, întrucât ca urmare a erorii strecurate în certificatul de moștenitor, aceasta a vândut o cotă mai mare decât avea dreptul.

Prin precizarea la completarea acțiunii, depusă la fila 38, reclamanta a solicitat să se aducă la masa succesorală a defunctei pasivul succesoral constând în cheltuielile suportate în exclusivitate de aceasta cu înmormântarea, respectiv 1.700 lei și de circa 1.000 lei pentru pomeni.

În raport de probele administrate în cauză, respectiv înscrisuri, interogatorii, declarații de martori, instanța a pronunțat, la data de 28 noiembrie 2007, o încheiere interlocutorie, ce face parte integrantă din prezenta sentință, prin care a fost admisă în parte acțiunea completată și precizată, fiind respinsă ca neîntemeiată cererea privind rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere autentificat sub nr.1360/21nov.1997.

S-a constatat nulitatea absolută parțială a certificatului de moștenitor nr.590/1980 emis de pe urma defunctului G cu privire la cotele succesorale ce revin moștenitorilor acestuia și a actului de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere autentificat sub nr.1360/21 nov.1997 cu privire la cota din casă și teren înstrăinată de vânzătoarea peste cotele legal deținute de aceasta.

S-a constatat deschisă succesiunea defunctului, decedat la 22 decembrie 1975, cu ultimul domiciliu în orașul, jud.P, moștenitorii și cotele lor succesorale, respectiv:, în calitate de soție supraviețuitoare, cu o cotă de l/4(4/16) din moștenire; G-fiu, cu o cotă de 3/16 din moștenire; C-fiică, cu o cotă de 3/16 din moștenire; -fiică, cu o cotă de 3/16 din moștenire; -fiică, cu o cotă de 3/16 din moștenire.

S-a reținut ca făcând parte din masa succesorală rămasă de pe urma defunctului:o casă de locuit construită din cărămidă, acoperită cu șindrilă, compusă din 2 camere, hol și balcon, situată în or.-, jud.P; terenul aferent, în suprafață de 250 mp.

S-a constatat deschisă și succesiunea defunctului G, decedat la 6 mai 1980, cu ultimul domiciliu în or. jud.P, având ca moștenitori pe:, în calitate de mamă, cu o cotă de l/4 din succesiune; C-soră, cu o cotă de l/4; -soră, cu o cotă de l/4; -soră, cu o cotă de l/4 iar ca masă succesorală cota de 3/16 din casa și terenul menționate mai sus, cotă moștenită de la tatăl predecedat.

Totodată, prin încheierea interlocutorie s-a constat că mama părților a înstrăinat, în timpul vieții, pârâtei, prin contractul de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere autentificat sub nr.1360/21 nov.1997, cota sa de 19/64 din casă și din terenul aferent de 250 mp situate în or.- și restul terenului intravilan până la suprafața de 677 mp reconstituită acesteia conform titlului de proprietate nr.32175/24.05.2001.

De asemenea, s-a constatat deschisă și succesiunea defunctei, decedată la 30 aug.2006, cu ultimul domiciliu în or. jud.P ai cărei moștenitori sunt: C-fiică, cu o cotă de l/3 din moștenire: -fiică, cu o cotă de l/3 din moștenire și -fiică, cu o cotă de l/3 din moștenire.

Din masa succesorală rămasă de pe urma defunctei s-au reținut ca făcând parte: terenul arabil extravilan în suprafață de 7500 mp situat în T 8, P 1677/49 în or. reconstituit prin titlul de proprietate nr.32175/24.05.2001; pasivul succesoral de cca. 1300 lei suportat de reclamantă.

S-a stabilit că părțile au asupra casei și asupra terenului aferent de 250 mp următoarele cote finale: pârâta are cota de 3/16 moștenită de la tatăl său + cota de 19/64 dobândită prin cumpărare de la mama sa, la care se adaugă cota de 1/4 din 3/16 de la fratele său, în total 34/64 (la acestea se adaugă restul terenului intravilan până la 677 mp cumpărat de la mama sa); reclamanta C are asupra casei și terenului aferent de 250 mp cota de 3/16 moștenită de la tatăl său și cota de l/4 din 3/16 moștenită de la frate, în total 12/64+3/64, respectiv 15/64;pârâta are aceeași cotă totalizată de 15/64 dobândită ca mai sus.

Cotele părților asupra terenului arabil extravilan sunt de l/3 fiecare.

S-a dispus ca pârâtele să o despăgubească pe reclamantă în cote de l/3 fiecare pentru pasivul succesoral.

În temeiul art.6736cod procedură civilă s-a dispus numirea unui expert constructor care să evalueze construcția și să precizeze dacă se poate partaja în natură, stabilind valoric cotele părților și a unui expert topometru care să identifice, să întocmească schițele de plan și să evalueze terenurile, poziționând construcția pe terenul de la pct."Acasă", să delimiteze suprafața aferentă, de 250 mp, reținută la partaj de restul terenului intravilan și să propună variante de lotizare.

Prin sentința civilă nr. 2486/17.09.2008 Judecătoria Câmpinaa admis în parte acțiunea completată și precizată formulată de reclamanta și a respins ca neîntemeiată cererea privind rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere autentificat sub nr.1360/ 21nov.1997.

De asemenea, a constatat nulitatea absolută parțială a certificatului de moștenitor nr.590/1980 emis de pe urma defunctului G cu privire la cotele succesorale ce revin moștenitorilor acestuia, precum și nulitatea absolută parțială a actului de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere autentificat sub nr.1360/21 nov.1997 cu privire la cota din casă și teren înstrăinată de vânzătoarea peste cotele legal deținute de aceasta.

Prin aceeași sentință, s-a dispus ieșirea din indiviziune a părților prin atribuire, în varianta întocmită de instanță, la cererea reclamantei, prin modificarea variantei unice de lotizare întocmita în cauza de expert.

Pentru pronunța aceasta sentință, instanța de fond a reținut că, în mod eronat, s-au trecut în certificatul de moștenitor nr.590/1980 eliberat de pe urma numitului G cotele ce revin moștenitorilor săi, care au influențat și cotele înstrăinate de mama părților pârâtei. Capetele de cerere privind nulitatea acestor înscrisuri, ca de altfel și cererea privind rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere, au fost soluționate prin încheierea interlocutorie întrucât de modul de soluționare a acestora depindeau cotele părților, în temeiul art.6735cod procedură civilă.

Astfel, cum rezultă din certificatul de deces depus la 9 și din certificatul de moștenitor nr.590/1980, la data de 6 mai 1980 decedat fratele părților, numitul G, având ultimul domiciliu în,-.

La moștenirea fratelui reclamantei au avut calitate succesorală mama acestuia în calitate de ascendent privilegiat, împreună cu surorile în calitate de colaterali privilegiați, ca moștenitorii din clasa a doua de moștenitori potrivit dispozițiilor art.659, 669-675 cod civil..

Potrivit dispozițiilor art.673 teza a II-a din codul civil "dacă numai tatăl sau numai mama i-a supraviețuit, frații, surorile sau reprezentanții lor iau trei pătrimi ale succesiunii".

În consecință, în cazul de față, întrucât defunctului G i-a supraviețuit numai mama, cota succesorală ce-i revenea acesteia în temeiul textului de lege menționat era de l/4 din moștenire iar cota ce revenea surorilor era de, respectiv câte l/4 fiecăreia.

S-a constatat că în mod greșit s-a menționat în certificatul de moștenitor nr.590/1980 că mama defunctului ar prelua J din moștenire, iar cele trei surori câte l/9, mențiunile respective din certificatul de moștenitor fiind întocmite cu încălcarea dispozițiilor art.671 și art.673 din codul civil.

Față de cele menționate s- apreciat că reclamanta este vătămată în drepturile sale prin menționarea în certificatul de moștenitor a unei cote mai mici pentru aceasta, astfel că, cererea din completarea acțiunii privind constatarea nulității certificatului de moștenitor cu privire la cotele ce revin părților din averea defunctului G este întemeiată.

Întrucât în contractul de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere autentificat sub nr.1360/21 nov.1997 s-a prevăzut că a înstrăinat întreg dreptul său indiviz din terenul în suprafață de 677 mp situat în,- și întreg dreptul său indiviz din casa de locuit situată pe acest teren, cu referire la cele două certificate de moștenitor menționate mai înainte, instanța a constatat că în mod greșit s-a reținut că aceasta a înstrăinat pe lângă cota de 8/32 din terenul de 250 mp și casa de locuit moștenită de la soțul său conform certificatului de moștenitor 282/1976 încă o cotă de 3/32 moștenită de la fiul său G conform certificatului de moștenitor 590/1980.

S-a mai reținut că, prin acest contract de vânzare-cumpărare, vânzătoarea a înstrăinat o cotă mai mare decât cea moștenită, contractul de vânzare-cumpărare fiind

lovit parțial de nulitate absolută, întrucât s-a vândut cota altuia, astfel că, a fost admisă și această cerere din completarea acțiunii reclamantei și s-a constatat, în temeiul art.948, art.966 din codul civil, nulitatea absolută parțială a actului de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere autentificat sub nr.1360/21 nov.1997, cu privire la cota din casă și teren înstrăinată de vânzătoarea peste cotele legal deținute de aceasta.

De asemenea, instanța a mai reținut că, deși reclamanta a pretins că a aflat de existența contractului de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere autentificat sub nr.1360/21 nov.1997 cu ocazia depunerii acestui înscris pe parcursul procesului, reclamanta a recunoscut prin răspunsul la întrebarea 3 din interogatoriu că i s-a prezentat acest act la notariat la cu ocazia dezbaterii succesiunii.Cu toate acestea, reclamanta a formulat, în termenul de prescripție, cererea privind rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere, cerere susținută și de pârâta, care nu a formulat însă o cerere reconvențională în acest sens.

Instanța a apreciat că, atât cu declarațiile martorilor cât și cu înscrisurile depuse la dosar, pârâta a dovedit că și-a îndeplinit obligația de întreținere a bătrânei, asigurându-i zilnic hrană, medicamente, încălzirea locuinței, iluminat electric, și asistență medicală pe cheltuiala sa, în termenii menționați în cuprinsul contractului de vânzare-cumpărare.

Astfel, pârâta și-a îndeplinit și obligațiile de aoî nmormânta pe bătrână și de a-i face pomenile după datină, așa cum a dovedit cu factura din care rezultă că a achiziționat cele necesare înmormântării cu adeverința eliberată de, actele privind concesiunea locului de veci, bonurile fiscale ce însoțesc listele de cheltuieli prilejuite de fiecare dintre parastase și cum au arătat martorii, și R, ultima ajutând efectiv la prepararea mâncării pentru pomeni.

În conformitate cu dispozițiile art.728 din codul civil "nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune, iar un coerede poate oricând cere împărțeala succesiunii, chiar când ar exista convenții sau prohibiții contrarii".

La stabilirea modalității de împărțeală, instanța a avut în vedere susținerea pârâtei, confirmată de reclamantă, că aceasta este singura dintre cele trei moștenitoare care nu are o locuință proprie, situație necontestată de către pârâta.

Pentru aceste considerente, s-a apreciat ca justificată cererea reclamantei de a se stabili o altă variantă de lotizare decât cea propusă de către expert.

Pe de altă parte, s-a constatat că varianta de împărțire în natură a terenului extravilan în loturi de câte 3,60 lățime fiecare este în măsură să ducă la o scădere importantă a valorii terenului și la modificarea în mod păgubitor a destinației sale economice, astfel că împărțirea acestui teren în natură nu este posibilă.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta, arătând ca nu are bani sa plătească despăgubiri, dar și că, potrivit actului de vânzare-cumpărare nr. 1360/1997, deține cea mai mare parte din imobilul teren și curte, nefiind de acord sa fie despăgubită de reclamantă și de pârâta, imobilul respectiv având nu numai valoare materiala cât și valoare morală.

Apelanta-pârâta a mai arătat ca a formulat plângere penală împotriva pârâtei care a declarat oficial că stă cu chirie într-un apartament din, motivul social invocat de părțile adverse fiind nul și neavenit, respectiva pârâtă având posibilitatea de a se muta în domiciliul mamei lor, cu foarte mulți ani în urmă și să aibă grija de aceasta, ceea ce a refuzat.

S- solicitat să se atribuie pârâtei-apelantă casa și curtea aferentă, iar surorilor sale terenul agricol, urmând să fie omologată varianta de lotizare întocmită de expert așa cum a fost concepută.

La data de 31.03.2009, apelanta-pârâtă a depus la dosar note scrise, în cuprinsul cărora a solicitat și schimbarea în parte a încheierii interlocutorii din data de 28.09.2007 pronunțată de Judecătoria Câmpina, în sensul înlăturării pasivului succesoral suportat de reclamanta, întrucât a fost cea care a suportat cheltuielile cu înmormântarea și cu pomenile.

Prin decizia nr. 252 pronunțată la 1 aprilie 2009, Tribunalul Prahovaa admis apelul declarat de apelanta-pârâtă, a schimbat în parte sentința în sensul că a dispus partajarea bunurilor aflate în indiviziunea parților, conform variantei unice întocmite de expertul în specialitatea topografie la instanța de fond, după cum urmează:

S-a atribuit în deplina proprietate și liniștita posesie intimatei reclamante lotul nr. 1, compus din terenul extravilan arabil, în suprafață de 2975mp, situat în, Tarlaua 81, parcela 1677/119, identificat în raportul de expertiză și în schița de plan anexa pe conturul B,K,F,E,A,B în valoare de 44.625 lei.

De asemenea, s-a atribuit, în deplină proprietate și liniștită posesie, intimatei, lotul nr. 2, compus din terenul extravilan arabil în suprafață de 2888 mp, situat în, Tarlaua 81, parcela 1677/119, identificat în raportul de expertiză și în schița de plan anexă pe conturul K,H,G,F,K în valoare de 43.320 lei.

S-a atribuit în deplina proprietate și liniștită posesie apelantei lotul nr. 3, compus din: terenul în suprafață de 250 mp, situat în intravilanul orașului,-, jud.P, identificat prin raportul de expertiza efectuat în cauza pe conturul 21,13,B,A,21 în valoare de 6.250 lei; locuința compusă din două camere, verandă, sală și hol, amplasată pe terenul de 250 mp, menționat mai sus, în valoare de 20.426 lei; terenul extravilan arabil, în suprafață de 1637 mp, situat în, Tarlaua 81, parcela 1677/119, identificat în raportul de expertiză și în schița de plan anexa pe conturul H,C,D,G, în valoare de 51.231 lei.

Prin aceeași decizie, s-a constatat că nu este necesară achitarea unor sulte pentru egalizarea valorică a loturilor, menținându-se în rest sentința, ca legală și temeinică.

Pentru a se pronunța astfel, instanța de apel a reținut că, potrivit art.728 alin. 1 Cod civil, nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune, un coerede putând cere oricând imparțiala succesiunii, chiar dacă ar exista convenții sau prohibiții contrare.

S-a mai arătat că modalitatea cea mai obișnuita prin care se pune capăt stării de indiviziune este partajul pe calea ieșirii din indiviziune, prin care drepturile indivize ale parților sunt transformate în drepturi divize și exclusive asupra bunurilor ce compun masa succesorală.

Potrivit art.6735al.2 pr.civilă, instanța trebuie sa încerce să realizeze, în primul rând, o împărțeală în natură și, în măsura în care loturile formate nu sunt egale în valoare ele, se vor întregi printr-o sumă de bani numită sultă.

Instanța a mai arătat că, practic, criteriile ce trebuie avute în vedere la formarea și atribuirea loturilor sunt reglementate de art.6739pr.civilă și vizează acordul parților, mărimea cotei-părți ce se cuvine fiecăruia din masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația parților, faptul că unii dintre coindivizari, înainte de a se cere împărțeala, au făcut construcții sau îmbunătățiri cu acordul coproprietarilor.

În plus, conform art. 741 cod civil, la formarea și compunerea loturilor, trebuie sa se dea fiecărei părți, pe cât posibil, aceeași cantitate de mobile, imobile, drepturi sau creanțe, de aceeași natură și valoare, evitându-se fărâmițarea peste măsura succesiunii, precum și plata unor sulte exagerate.

În cauză, tribunalul a constatat că instanța de fond a procedat la modificarea variantei unice de lotizare întocmită de expertul, în sensul atribuirii casei de locuit și a terenului aferent către pârâta, datorită faptului că, potrivit susținerii acesteia, ce a fost confirmată de reclamantă, este singura dintre cele trei moștenitoare ce nu are locuința proprie.

Aplicând criteriile instituite de art. 6739cod pr. civila și art. 741 cod civil, la situația de fapt și de drept existentă între părțile litigante, instanța de control judiciar a apreciat că în mod eronat judecătorul fondului atribuit locuința și terenul aferent în suprafața de 250 mp, reținute în masa succesorală, imobile nesusceptibile de partajare în natură, către pârâta, pentru unicul considerent că aceasta nu are locuință proprie.

Tribunalul a apreciat că ar fi trebuit să se dea eficiență dispozițiilor legale enunțate, în sensul includerii celor două bunuri în lotul apelantei, care, așa cum s-a stabilit prin încheierea de partaj, deține o cotă mai mare din dreptul de proprietate.

În plus, s-a reținut că, în baza contractului de întreținere autentificat sub nr. 1360/1997, apelanta fost cea care a asigurat întreținerea mamei sale până la momentul decesului, suportând în cea mai mare parte și cheltuielile ocazionate de înmormântare și de parastasele conform datinii creștine, așa cum rezultă din declarațiile martorilor, și R, dar și din adeverința eliberată de și înscrisurile referitoare la concesiunea locului de veci.

S-a mai arătat că instanța de fond, considerând că pârâta și-a exercitat clauzele contractuale, a respins ca neîntemeiată cererea reclamantei de rezoluțiune a respectivului act juridic, a cărui încheiere de către defuncta denotă și dorința acesteia ca imobilul să rămână în posesia fiicei care a îngrijit-

Sub aspectul partajării în natură a terenului arabil extravilan de 700 mp, în modalitatea prezentată de expertul în specialitatea topografie, tribunalul constată că nu se ajunge la fărâmițare peste măsura a acestui bun imobil, loturile stabilite pentru părți având dimensiuni suficiente pentru a putea fi utilizate potrivit categoriei de folosință, respectiv teren arabil.

Pe de altă parte, instanța de control judiciar a reținut că modalitatea în care instanța de fond a realizat împărțirea bunurilor succesorale, conduce la stabilirea în sarcina pârâtei a unor sulte care sunt exagerat de mari, raportat la posibilitățile sale financiare, spre deosebire de varianta întocmită de expert, în care nu este necesar achitarea vreunei sulte pentru egalizarea valorică a loturilor.

Față de cele reținute, în baza art. 296 cu aplicarea art. 6795și următoarele cod pr. civila, raportat la art. 741 cod civil, tribunalul admis apelul, declarat de pârâta și a schimbat în parte sentința, în sensul ca a dispus partajarea bunurilor conform variantei unice întocmită de expertul la instanța de fond.

Referitor la susținerile apelantei din cuprinsul notelor scrise, prin care criticat încheierea interlocutorie din 28.09.2007, tribunalul a arătat că nu pot fi luate în considerare, în condițiile în care au fost formulate cu încălcarea prevederilor art. 287 alin.1 și 2 cod pr. civila, neregăsindu-se printre motivele apelului declarat și motivat în termenul legal.

tribunalul că instanța de fond a reținut în mod corect că și intimata-reclamantă a suportat o parte a cheltuielilor pentru înmormântarea și parastasele defunctei, având în vedere declarațiile martorilor și, precum și lista cheltuielilor realizate.

Împotriva acestei decizii au formulat recurs reclamanta C și pârâta, arătând că instanța de apel nu face o analiză temeinică a probelor administrate în fața instanței de fond, respectiv martori, expertiză, acte, neținând cont de situația materială precară a recurentelor și omologând în mod greșit varianta unică a expertizei întocmită de expert, expertiză care nu a ținut seama de opțiunile de lotizare depuse la dosar, în sensul atribuirii locuinței către recurenta.

Se critică, de asemenea, faptul că expertiza nu a ținut cont de obiectivul instanței, anume acela de a întocmi mai multe variante de lotizare și că în mod greșit au fost respinse obiecțiunile recurentelor la acest raport de expertiză.

Se apreciază că instanța de apel motivează greșit faptul că intimata, în baza contractului de întreținere, a fost cea care a asigurat întreținerea mamei sale până la deces, suportând cheltuielile de înmormântare și pomeni, iar neexercitarea căii de atac împotriva soluției instanței de fond, referitoare la rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere și la reținerea pasivului succesoral, s-a datorat stării de sănătate precară a recurentelor.

Solicită recurentele a se reține că, în realitate, C este cea care a îngrijit-o pe mama sa, iar contractul de întreținere făcut de mama părților în favoarea intimatei a fost nelegal, nerespectând condițiile impuse de lege, respectiv atașarea unui act medical de la un medic de specialitate, care să ateste că aceasta avea discernământ la data perfectării actului.

În continuare, se arată că intimata nu și-a respectat clauza de întreținere din contract, fapt ce a rezultat din declarațiile martorilor propuși în cauză și că prima instanță în mod legal a modificat varianta unică a raportului de expertiză și a atribuit locuința pârâtei, întrucât aceasta este bătrână, bolnavă și fără locuință, iar sulta datorată de către recurenta C, chiar dacă este mai mare, putea fi achitată, în condițiile în care era ajutată de către fiul intimatei.

Se apreciază, de asemenea, că omologarea variantei unice de către instanța de apel este nelegală, cât vreme s-a ajuns la fărâmițarea peste măsură a terenului de 7.500 mp, categoria arabil, întrucât nu mai este posibilă vânzarea acestuia.

Examinând decizia atacată, prin prisma motivelor de recurs formulate, raportat la actele și lucrările dosarului și textele legale incidente în cauză, Curtea de Apel constată că recursul este nefondat, potrivit considerentelor ce se vor arăta în continuare:

În ceea ce privește motivele de recurs referitoare la temeinicia administrării probatoriilor, Curtea de Apel constată că acestea nu puteau fi încadrate decât în dispozițiile art. 304 pct.10 pr.civilă, dispoziție care, însă, în prezent este abrogată, potrivit art. I pct. 1111din OUG nr. 138/2000, astfel cum a fost aprobată prin legea nr. 219/2005, care înlăturat posibilitatea instanței de recurs de a analiza motivele de netemeinicie ale hotărârilor atacate, raportat la modalitatea de interpretare și administrare a probatoriilor.

De asemenea, motivele de recurs referitoare la modalitatea de soluționare a cererii privind rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere, a cererii de reținere a pasivului succesoral și a celorlalte susțineri privind persoanele care au întreținut defuncta, a discernământului acesteia, a respectării clauzei de întreținere asumată de către intimată prin contract, nu pot forma obiectul controlului judiciar în calea de atac a recursului, câtă vreme recurentele de față nu au înțeles să declare apel împotriva sentinței instanței de fond, raportat la aceste aspecte, astfel încât, hotărârea instanței de fond a dobândit putere de lucru judecat, raportat la soluția pronunțată și asupra căreia nu au fost formulate critici în fața Tribunalului Prahova.

În ceea ce privește celelalte motive de recurs, Curtea de Apel, în baza dispozițiilor art. 306 alin. 3.pr.civilă, având în vedere că recurentele nu au indicat motivele de nelegalitate expres și limitativ prevăzute de art. 304.pr.civilă, urmează a face încadrarea acestora, încadrare posibilă prin dezvoltarea motivelor de recurs anterior menționate.

Ca atare, urmează a se observa că, în speță, recurentele au criticat modalitatea de alegere a variantei de lotizare a raportului de expertiză întocmit în cauză, raportat la întocmirea unei singure variante care nu a ținut cont de opțiunea recurentelor, precum și de dispozițiile art. 6739.pr.civilă, față de faptul că era necesară atribuirea locuinței către, care este bătrână, bolnavă și nu are locuință.

Curtea de Apel constată, însă, că hotărârea Tribunalului Prahova nu poate fi afectată de nelegalitatea prevăzută de art. 304 pct. 9 pr.civilă, câtă vreme aceasta a respectat atât dispozițiile art. 741 Cod civil, cât și ale art. 6739.pr.civilă.

Astfel, potrivit dispozițiilor art. 741 Cod civil, la formarea și compunerea părților trebuie să se dea în fiecare parte, pe cât se poate, aceeași cantitate de mobile, de imobile, de drepturi sau de creanțe de aceeași natură și valoare, iar potrivit art. 6739.pr.civilă, la formarea și atribuirea loturilor instanța va ține seama, după caz, și de acordul părților, mărimea cotei-părți ce se cuvine fiecăruia ori masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților și alte asemenea criterii care să conducă la o împărțire judicioasă a bunurilor aflate în indiviziune.

În acest sens, se constată că instanța de fond a apreciat că pârâta acordat întreținere mamei sale până la momentul decesului, suportând în cea mai mare parte cheltuielile ocazionate cu înmormântarea și parastasele ulterioare, iar sub acest aspect, recurentele nu au criticat, pe calea apelului, soluția Judecătoriei Câmpina.

. terenului extravilan în natură asigură respectarea dispozițiilor art. 741 Cod civil, având în vedere că nu se ajunge la o fărâmițare peste măsură a acestui imobil, iar loturile stabilite pentru părțile din prezenta cauză au dimensiunile suficiente pentru a fi utilizate potrivit categoriei de folosință a terenului arabil, în speță interesând mai mult asigurarea unei utilizări corespunzătoare a terenului și doar în subsidiar posibilitatea vânzării acestuia, astfel cum invocă recurentele.

De altfel, varianta unică a raportului de expertiză întocmit de expert, aleasă de către Tribunalul Prahova, întrunește și dispozițiile art. 6739.pr.civilă, întrucât, potrivit concluziilor expertului în specialitatea topografie desemnat în cauză (fila 294 dosar fond) suprafața de teren categoria curți-construcții ce face obiectul ieșirii din indiviziune, nu permite dezmembrarea conform cotelor succesorale ideale ale părților, care ar face imposibil de folosit conform destinației acestuia.

De asemenea, potrivit concluziilor expertului constructor, locuința bun succesoral nu poate fi partajată în natură, iar pârâta deține cota succesorală ideală cea mai mare din imobilul teren în suprafață de 250 mp și construcție situat în oraș,-.

Față de concluziile rapoartelor de expertiză întocmite în cauză, în mod corect au apreciat instanțele anterioare că, în speță, nu se impunea efectuarea mai multor variante de lotizare, întrucât o altă modalitate de ieșire din indiviziune nu era posibilă.

Faptul că recurenta nu are posibilități materiale, îndreptățește instanța a opta pentru varianta aleasă de către Tribunalul Prahova, având în vedere că sultele ce urmează a fi plătite în acest caz sunt mai mici decât cele din varianta aleasă de către Judecătoria Câmpina, un posibil ajutor de la un fiu stabilit în SUA neputând constitui o dovadă în înțelesul legii, care să formeze convingerea instanței că sultele pot fi într-adevăr achitate.

După cum s-a arătat mai sus, criteriile prevăzute de art. 6739.pr.civilă, nu pot fi absolutizate, în sensul reținerii numai a unuia dintre acestea, respectiv a nevoii recurentei de a avea o locuință, dat fiind faptul că modalitatea de ieșire din indiviziune trebuie aleasă în așa mod încât să se asigure un echilibru al acestor criterii prevăzute de lege.

Raportat la cele arătate mai sus, urmează a se constata că în speță nu sunt întrunite dispozițiile art. 304 pr.civilă, pentru a se modifica sau casa în calea de atac a recursului hotărârea atacată, motiv pentru care, va fi respins recursul recurentelor și menținută decizia Tribunalului Prahova, ca fiind legală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, recursul formulat de reclamanta, domiciliată în P,-, -. B,. 34, Cod poștal -, Județ P și de pârâta, domiciliată în,-,. 28,. C,. 2,. 51, Cod poștal -, Județ P împotriva deciziei civile nr. 252 pronunțată la 1 aprilie 2009 de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâta, domiciliată în,-,. A,. 2, Cod poștal -, Județ

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 7 octombrie 2009.

Președinte, JUDECĂTORI: Mioara Iolanda Grecu, Aurelia Popa Elena

- - - - - -

Grefier,

Red.

Tehnored.PJ

5 ex/16.10.2009

f- Judecătoria Câmpina

a- Tribunalul Prahova

,

operator de date cu caracter personal

nr. notificare 3120

Președinte:Mioara Iolanda Grecu
Judecători:Mioara Iolanda Grecu, Aurelia Popa Elena

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 679/2009. Curtea de Apel Ploiesti