Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 695/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
-SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE-
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 695
Ședința publică din 12 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Cristina Paula Brotac
JUDECĂTOR 2: Andra Corina Botez
Judecător - - -
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâta, domiciliată în comuna, sat, jud.P, împotriva deciziei civile nr. 441/10 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamanta, domiciliată în comuna, sat, jud.P și pârâtele, -, -, domiciliate în comuna, sat, jud.
Recurs timbrat cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 19 lei și timbru judiciar în valoare de 1,5 lei.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenta-pârâtă, reprezentată de avocat din Baroul Prahova, potrivit împuternicirii avocațiale aflată la fila 16 dosar, intimata-reclamantă, personal, intimata-pârâtă, asistată de avocat din Baroul Prahova, potrivit împuternicirii avocațiale aflată la fila 14 dosar, lipsind intimatele-pârâte - și -.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Avocat pentru recurenta-pârâtă depune la dosar chitanța seria - nr. -/12.10.2009 în valoare de 19 lei, reprezentând taxa judiciară de timbru și timbre judiciare în valoare de 1,5 lei, anulate de instanță la fila 12 dosar, împuternicire avocațială, chitanța nr. 517/12.10.2009 în valoare de 100 lei, repre-zentând onorariu de avocat.
Avocat pentru intimata-pârâtă depune la dosar împuternicire avocațială și chitanța nr. 805/12.09.2009 în valoare de 500 lei, repre-zentând onorariu de avocat.
La solicitarea instanței, avocat, precizează că are împuternicire avocațială numai pentru intimata-pârâtă, împrejurare față de care Curtea dispune rectificarea mențiunilor efectuate de grefier pe citativ la momentul apelului nominal, în sensul că, deși avocat a răspuns pentru intimatele-pârâte - și -, lipsă la acest termen de judecată, acesta nu le reprezintă, deoarece în împuternicirea avocațială se menționează că
exercită activitate de asistență juridică și reprezentare numai pentru intimata-pârâtă, potrivit contractului nr. 800/12.09.2009.
Avocat pentru recurenta-pârâtă solicită încuviințarea probei cu înscrisuri și depune la dosar adeverința medicală nr. 1393/5.10.2009, din care rezultă că recurenta are aparat gipsat pentru o fractură la nivelul gleznei pentru o perioadă de 45 zile, un tabel privind evaluarea terenurilor din județ, inclusiv a terenurilor din zona localității, emis de Camera Notarilor Publici P, solicitând amânarea cauzei pentru a da posibilitate recurentei, în prezent imobilizată la pat, să depună diligențe pentru obținerea de la autorități a unui înscris din care să rezulte că terenurile nereținute la partaj nu au făcut obiectul Legii nr. 18/1991 cât și faptul că în zonă nu a existat CAP.
Avocat pentru intimata-pârâtă apreciază că din adeverință nu rezultă împrejurarea că recurenta este netransportabilă, iar referitor la tabelul cu evaluări solicită a se avea în vedere că este orientativ. La solicitarea instanței precizează că nu se opune probei cu înscrisuri solicitată de apărătorul recurentei.
Curtea, în baza art. 305 Cod proc.civilă, încuviințează la cererea apărătorului ales al recurentei-pârâte proba cu înscrisurile depuse la dosar, mai sus menționate, iar în privința cererii de amânare pentru a depune înscrisuri noi, față de obiectul dedus judecății și faza procesuală, în baza art. 156 alin.1 Cod proc.civilă respinge cererea de amânare ca neîntemeiată.
Apărătorii aleși ai părților, având pe rând cuvântul, declară că nu au alte cereri de formulat, solicitând judecarea cauzei.
Avocat, având cuvântul pentru recurenta-pârâtă, critică decizia apreciind că instanțele au soluționat numai problema calculului greșit al valorii loturilor, lăsând nesoluționate două împrejurări esențiale și anume:
Sub un prim aspect, ce reprezintă de altfel și primul motiv de recurs, se critică decizia pentru nereținerea la masa partajabilă a terenurilor solicitate de pârâtă prin cererea reconvențională, identificate și individualizate ca atare de expert, respectiv: 2392 mp, identificat ca 2032 mp; 3000 mp, în realitate identificat ca 2273 mp; 5000 mp-identificat 4848 mp; 3000 mp- identificat 5725 mp; 2500 mp- ce nu a fost individualizat datorită opunerii manifestată de reclamanta; și 50.000 mp- individualizat și având 46.066 mp, ce a aparținut autorilor comuni.
Se învederează instanței că prin răspunsurile la interogatoriu (fila 75 dosar) s-a recunoscut existența acestor terenuri și proveniența lor, respectiv moștenire de la autorii comuni, însăși reclamanta solicitând măsurarea a patru din aceste terenuri, cererea acesteia aflându-se la fila 50 dosar fond.
Ori, atâta vreme cât există cerere expresă a reclamantei de introducere a terenurilor menționate în masa de partaj, terenuri recunoscute la interogatoriu, apreciază că decizia a fost pronunțată cu încălcarea disp.art. 728 Cod civil, părțile fiind lăsate în indiviziune cu privire la aceste suprafețe, împrejurare față de care, dacă s-ar formula o nouă acțiune, se poate reține autoritatea de lucru judecat.
Se critică în continuare decizia și pentru faptul că, deși s-a solicitat completarea probatoriului pentru a se întregi IAP-ul referitor la ieșirea din indiviziune asupra tuturor terenurilor, tribunalul nu a dat curs acestei cereri, decizia fiind incompletă.
Sub un al doilea motiv de recurs se critică decizia prin aceea că au fost respinse în mod greșit obiecțiunile formulate față de expertiza de evaluare a terenurilor, ambele instanțe acceptând o supraevaluare fără a exercita nicio cenzură. Cum recurenta a rămas la casa bătrânească, urma să primească și gospodăria, cu consecința unor sulte împovărătoare către celelalte două intimate, sultă ce provine din încălcarea legii de către expert, deoarece în anul 2008 terenurile din zona se vindeau la nivelul prețurilor prezentate în tabelul depus în ședință publică. Apreciază că expertul a greșit prin aplicarea unui preț de aprox. 42 lei/mp, în loc de max.20 lei/mp, deci aproape dublu decât în realitate.
În continuare, învederează că expertul a întocmit lucrarea de specialitate fără să evalueze diferențiat terenurile pe categorii de folosință. Astfel, deși a menționat pe schița de plan terenul de la pct. "Acasă", la categorie curți-construcții, în suprafața de 1216 mp și apoi în continuarea acesteia a evidențiat restul suprafeței de teren de 3524 mp, nu a făcut o evaluare distinctă a acestui din urmă imobil.
Apreciază că față de probatoriul administrat, prin menținerea soluției tribunalului s-ar aduce grave prejudicii recurentei, sultele la care a fost obligată aceasta sunt exagerat de mari, intimatele nefiind îndreptățite la o atare plată, și părțile ar rămâne în indiviziune asupra unora din terenuri.
Pentru motivele depuse în scris la dosar și față de susținerile orale, solicită admiterea recursului, casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare aceluiași tribunal, pentru completarea probatoriilor.
Avocat, având cuvântul pentru intimata-pârâtă, solicită respingerea recursului ca nefondat, apreciind legală decizia pronunțată de tribunal, care a respins corect cererea de completare a probatoriilor formulată de pârâta, cu cheltuieli de judecată.
Se susține în continuare că terenurile despre care s-a făcut vorbire nu au figurat în proprietatea autorilor comuni, nu s-au plătit impozitele și taxele legale, nefiind trecute nici la rol. Terenurile care nu sunt trecute la rolul părților sunt stăpânite în realitate de reclamantă și aceasta a dobândit o cantitate de bunuri egală cu a celorlalți copartajanți.
Precizează că nu există act de vânzare-cumpărare, iar intimatele nu sunt nemulțumite pentru nereținerea la partaj a acestor suprafețe, neexistând nici adeverințe de punere în posesie, nici titlu de proprietate și nici rol.
În ceea ce privește al doilea motiv de recurs, referitor la terenul de la punctul "Acasă", față de care recurenta susține că s-a reținut un preț unitar, solicită a se avea în vedere că terenul este situat paralel cu drumul, având categorie curți-construcții, neavând așadar relevanță că în continuarea suprafeței de 1216 mp există livadă sau fâneață, prețul/mp fiind mai M în zonă datorită afluenței turistice din comuna, pe această suprafață putându-se construi mai multe vetre de casă, cu un preț extrem de ridicat.
Intimata, având cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat.
În raport de aceste susțineri, avocat pentru recurenta-pârâtă solicită cuvântul în replică.
Curtea respinge cererea apărătorului ales al recurentei, apreciind că aceasta și-a
susținut recursul într-un interval de timp suficient, acordându-i posibilitatea de a depune concluzii scrise până la sfârșitul ședinței de judecată.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului civil de față;
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Vălenii d Munte sub nr. 2023/18 august 2004 reclamanta a chemat în judecată pe pârâții, și, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună partajarea bunurilor rămase de pe urma defuncților, decedat la 20 noiembrie 1979 și, decedată la 7 iunie 2002 și obligarea pârâților la cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că autorii săi au lăsat ca descendenți de gradul I pe G, și, fiecare cu o cotă de 1/3.
A precizat că Gad ecedat în anul 1981 și a lăsat ca moștenitori pe, soție supraviețuitoare, și, fiice care culeg împreună cota acestuia de 1/3 din moștenirea părinților săi.
S-a menționat că masa succesorală se compune din: o casă compusă din trei camere și hol, construită din paianță, acoperită cu țiglă, un grajd cu două încăperi, acoperit cu țiglă, un șopron și terenul de 2500 mp situat în pct. Centru pe care sunt situate construcțiile gospodărie în care în prezent locuiesc pârâtele și.
De asemenea, a arătat că de pe urma defuncților săi părinți, au mai rămas și următoarele bunuri, situate în comuna: casa compusă din 2 camere și bucătărie, grajdul din lemn, terenul de 300 mp pe care se află construcțiile, iar în continuarea acestuia încă 3600 mp, folosite de pârâta; 500 mp teren de vie și 3600 mp fâneață.
A precizat că, cheltuielile de înmormântare ale def. au fost suportate de soția supraviețuitoare, iar cheltuielile de înmormântare ale acesteia au fost suportate din banii lăsați în acest scop, respectiv suma de 6 milioane lei.
La data de 14 septembrie 2004, reclamanta a formulat, conform disp.art.132 Cod pr.civilă, cerere completatoare a acțiunii, prin care a solicitat să se includă la masa de partaj și alte bunuri, aflate în prezent în gospodăria în care locuiesc pârâtele și, și anume: caldarâm din piatră, gard din piatră, pentru păsări, instalație electrică, precum și bunurile aflate în gospodăria părintească, respectiv:, porumbar, caldarâm, gard, instalație electrică, dușumele din lemn, 3 sobe din teracotă, precum și mobilă expres menționată.
La data de 14 septembrie 2004 pârâtele, și, au formulat întâmpinare și cerere reconvențională, conform disp.art.115 -119 Cod pr.civilă.
Prin întâmpinare pârâtele au arătat că sunt de acord cu ieșirea din indiviziune asupra bunurilor rămase de pe urma defuncților, cu precizarea că asupra terenului în suprafață de circa 2500 mp și casei bătrânești situate pe acesta, pe care autorul lor G le-a primit de zestre, au exercitat timp de peste 30 de ani (1971-
2004) o posesie utilă, neviciată, sub nume de proprietar dobândind astfel proprietatea prin uzucapiune de 30 de ani.
Prin cererea reconvențională au solicitat obligarea reclamantei să aducă la masa de împărțit suprafața de circa 2500 mp, situat în com. cu vecinătățile expres menționate și includerea la masa succesorală a terenurilor în suprafață de 3600 mp pct. "Pe V" și, respectiv 1208 mp pct. "La vie".
De asemenea, au solicitat să se excludă de la masa de partaj îmbunătățirile efectuate la imobilul primit de zestre de la defuncți în anul 1971 și anume: înlocuit tâmplăria la 6 ferestre, închis prispa cu geamuri și ușă din fier, înlocuit țigla pe o porțiune de 1/5 din suprafață, confecționat coamele la țiglă, modificat pereții interiori, renovat soba de teracotă, tencuit pereții la interior și exterior, consolidat fundația, înlocuit dușumele în toate camerele.
Au precizat că, după decesul soțului său, pârâta, soția supraviețuitoare a executat următoarele lucrări: construit două camere anexe, introdus apă în curte și în casă, construit fântână, gard interior, precum și gardurile din cătină.
Pârâta, la data de 8 octombrie 2004 formulat întâmpinare și cerere reconvențională.
Prin întâmpinare a solicitat admiterea în parte a acțiunii și numai pentru bunurile dobândite.
A precizat că, la casa compusă din 2 camere și bucătărie, în anul 1979 când s-a mutat, a efectuat lucrări de îmbunătățire ca și la grajd, expres menționate, solicitând deducerea acestora de la masa de partaj, precizând că reclamanta a primit de la părinții săi bani și bunuri pentru nu a mai avea pretenție la bunurile pe care ea le folosește, arătate în cuprinsul cererii.
Prin cererea reconvențională pârâta a solicitat reținerea la masa de partaj a terenurilor precizate în mod individual, pasivul succesoral în sumă de 20 milioane lei reprezentând cheltuieli de înmormântare plus parastasele, ce au fost suportate numai de către ea și de asemenea să se constate că pe terenul de la pct. Acasă împreună cu soțul său a construit o casă formată dintr-o cameră, hol, bucătărie, acoperită cu șindrilă.
La data de 14 octombrie 2004, pârâtele, și au formulat cerere completatoare a cererii reconvenționale, prin care au solicitat să se excludă de la masa succesorală îmbunătățirile efectuate, expres menționate, la imobilul primit de zestre de autorul lor G de la defuncții săi părinți.
La data de 19 octombrie 2004 reclamanta a formulat întâmpinare la cererile reconvenționale și completatoare ale acestora formulate de pârâte prin care a precizat că după decesul părinților părților au stabilit prin bună înțelegere stăpânirea cu privire la unele dintre terenuri și a solicitat respingerea cererii reconvenționale a pârâtelor, și.
În ceea ce privește cererea reconvențională formulată de pârâta a arătat că nu este reală susținerea acesteia cu privire la pretinsele îmbunătățiri aduse la construcțiile părintești, în acest sens urmând a se administra probe, solicitând și respingerea cererii de a se reține la masa de partaj și terenurile enumerate si a pasivului succesoral, iar in ceea ce privește cererea privind edificarea construcției, a pretins că trebuie timbrată la valoare.
În cauză s-au administrat probe testimoniale, cu înscrisuri și cu interogatoriul reclamantei.
La data de 28.09.2005, Judecătoria Vălenii de Ma pronunțat încheierea interlocutorie de partaj, prin care a admis în parte acțiunea completată formulată de reclamanta, împotriva pârâtelor, (); a respins cererea reconvențională completată formulată pârâtele, - și și a admis în parte cererea reconvențională completată formulată de pârâta.
A constatat deschisă succesiunea defunctului, decedat la 20 noiembrie 1979 cu ultimul domiciliu în com., jud. P, de pe urma căruia au rămas ca moștenitori: - în calitate de soție supraviețuitoare cu o cotă de, G, și, toți în calitate de descendenți de gr. I- copii- fiecare cu o cotă de ; Gap ostdecedat -25 mai 1988- cota sa de revenind moștenitorilor săi, și; a constatat că masa succesorală rămasă de pe urma def. se compune din bunurile imobile situate în com., jud. P, respectiv terenul de cca. 8000 mp pct. Acasă -; dreptul indiviz de din casa de locuit compusă din două camere și bucătărie; dreptul indiviz de din grajdul construit din lemn, acoperit cu țiglă.; terenul de cca. 6500 mp. din pct..
S-a constatat că cealaltă cotă de din construcțiile susmenționate formează cota de bun comun a soției supraviețuitoare-.
Instanța de fond a constatat că la casa de locuit și grajdul- bunuri succesorale, pârâta, a efectuat, în timpul căsătoriei cu soțul său, lucrări de construcție și îmbunătățire, respectiv la casă: închis prispa cu un geamblâc din fier, pus dușumea pe hol, construit o copertină, construit una ușă nouă și un geam (înlocuindu-le pe cele vechi), vopsit tâmplăria la casă, văruit și vopsit casa la exterior; la grajd: executat tencuieli exterioare la una cameră, construit geamblâc din scândură, construit una ușă din lemn, construit una sobă din teracotă, construit copertină din fier, reconstruit o cameră în continuarea grajdului, construit o cameră, un hol și o bucătărie - separat de casă și grajd.
S-a stabilit că, contravaloarea lucrărilor susmenționate constituie contribuția proprie a pârâtei și soțului său neincluzându-se la masa de partaj.
Instanța de fond a constatat deschisă succesiunea a defunctei, decedată la data de 7 iunie 2002, cu ultimul domiciliu în comuna, jud. P, de pe urma căreia au rămas ca moștenitori, ambele în calitate de fiice, fiecare cu o cotă de 2/6, - și, ambele în calitate de nepoate de fiu predecedat, reprezentând pe G, fiecare cu o cotă de 1/6.
S-a stabilit că masa succesorală rămasă de pe urma defunctei se compune din: cota de 2/8 din terenul din cca. 8000 mp pct. Acasă -, dreptul indiviz de 5/8 din casa de locuit și grajdul, situate pe acest teren, dreptul indiviz de 2/8 din terenul de cca. 6500 mp. pct..
Pentru a pronunța această încheiere, instanța de fond a reținut că la data 20 noiembrie 1979a decedat defunctul, astfel că potrivit ar. 651 cod civil instanța a constatat deschisă succesiunea acestuia.
De pe urma defunctului au rămas ca moștenitori, în conformitate cu disp. art. 1 din Legea 319/1944 și art. 669 Cod civil, în calitate de soție supraviețuitoare cu o cotă de, G, toți în calitate de descendenți de gr. I -copii, fiecare cu o cotă de .
Întrucât, Gad ecedat la data de 25 mai 1988, cota sa de din moștenire, a revenit succesorilor săi, - și, așa cum s-a stabilit cu ocazia dezbaterii succesiunii acestuia prin certificatul de moștenitor nr. 868/1988 emis de fostul notariat de Stat Local V de
La data decesului avea în patrimoniul său bunurile imobile situate în com., jud. P, stabilite prin acordul moștenitorilor săi la data dezbaterii succesiunii acestuia, menționate în certificatul de moștenitor nr. 410/1979 și anume: terenul de circa 8000 mp. pct. Acasă -, dreptul indiviz de din casa de locuit și grajdul, situate pe acest teren, (construcții edificate în timpul căsătoriei cu soția supraviețuitoare, căreia îi revine cealaltă cotă de 1/2 ), precum și terenul de circa 6500 mp, situat în pct..
În ceea ce privește celelalte bunuri mobile și imobile solicitate de către pârâte, prin cererile reconvenționale și cererile completatoare ale acesteia, precum și de către reclamantă în cuprinsul acțiunii, instanța a constatat că nu s-au depus dovezi din care să rezulte existența acestora în patrimoniul defunctului.
Mai reține instanța de fond că deși pârâtele, și, au invocat ca mod de dobândire al imobilului situat în com. - Centru prescripția achizitivă, ulterior au solicitat să se constate că au efectuat îmbunătățiri la același imobil, susținerile fiind contradictorii.
Ca urmare a decesului, la data de 7 iunie 2002, defunctei, potrivit art. 651. civil, instanța a constatat deschisă succesiunea acesteia, de pe urma căreia au rămas ca moștenitori, în conformitate cu art. 669 Cod civil:, ambele în calitate de fiice, fiecare cu o cotă de 2/6, - și, ambele în calitate de nepoate de fiu predecedat, reprezentând pe G, fiecare cu o cotă de 1/6.
Neexistând dovezi din care să rezulte că defuncta avea în patrimoniul său la data decesului și celelalte bunuri solicitate de părți, instanța a constatat că masa succesorală rămasă de pe urma acesteia se compune din: cota de 2/8 din terenul din cca 8000 mp pct. Acasa și din terenul de cca 6500 mp situat în pct., dobândită prin moștenire de la defunctul său soț, precum și cota indiviză de 5/8 din casa de locuit și grajdul, situate pe terenul din pct..
În raport de recunoașterea parțială la interogatoriu a reclamantei și de declarațiile martorilor, instanța de fond a constatat că pârâta, a efectuat în timpul căsătoriei cu soțul său lucrările de construcții și îmbunătățire la casa de locuit și grajdul- bunuri succesorale menționate în dispozitivul încheierii.
După efectuarea rapoartelor de expertiză construcții și topografie, dispuse prin încheierea interlocutorie din data de 28.09.2005, la data de 5 noiembrie 2008, Judecătoria Vălenii de Ma pronunțat sentința civilă nr. 1998, prin care a admis în parte acțiunea completată, a respins cererea reconvențională formulată de pârâtele, - și, a admis în parte cererea reconvențională formulată de și a dispus partajarea bunurilor succesorale conform variantei a III-a din raportul de expertiză lotizare-refacere, întocmit de ing., compensând în totalitate cheltuielile de judecată ale părților.
Pentru a dispune astfel, judecătorul fondului a reținut că variantă omologată respectă disp.art. 741 Cod civil și ale art. 6739Cod proc.civilă, ținând cont de posesia exercitată de către părți asupra bunurilor succesorale și de îmbunătățirile aduse construcțiilor.
Împotriva încheierii interlocutorii și a sentinței a declarat apel, în termenul legal prev.de art. 284 alin.1 Cod proc.civilă, pârâta, criti-cându-le ca nelegale și netemeinice.
Apelanta a susținut că în mod greșit prin încheierea interlocutorie i s-a admis doar în parte cererea reconvențională, instanța de fond în mod greșit neincluzând în masa succesorală următoarele terenuri: 2392 mp, 3000 mp pct. "", 5ooo mp "Peste drum", 5725 mp "", 2372 mp "", 2500 mp "Acasă" și 50.000 mp " ".
S-a mai susținut că instanța de fond i-a respins neîntemeiat obiecțiunile la raportul de expertiză topografică, deși expertul a supraevaluat terenurile și a aplicat un preț nediferențiat pe categorii de folosință.
De asemenea, arată apelanta, expertul constructor a evaluat și a inclus în masa succesorală c/val construcțiilor corp C, deși acestea reprezintă bunul său propriu.
În ultimul motiv de apel s-a criticat varianta omologată de instanța de fond, deoarece aceasta nu ține cont de posesia exercitată de părți și de sporul de valoare adus de îmbunătățirile efectuate de către apelantă.
S-a solicitat admiterea apelului, completarea probatoriilor și schimbarea în parte a sentinței, în sensul admiterii în totalitate a cererii reconvenționale formulată de apelanta-pârâtă.
Intimatele, - și -, în conformitate cu disp.art. 115 Cod proc.civilă, au formulat întâmpinare, solicitând respingerea apelului ca nefondat, susținând, în esență, că terenurile solicitate de apelantă nu aparțin masei succesorale, că valorile din expertiză sunt corecte, iar varianta omologată respectă dispozițiile legale.
S-a depus întâmpinare și de către intimata, care a solicitat la rândul său respingerea apelului ca nefondat, susținând că pretențiile apelantei nu au suport probatoriu.
La data de 10.06.2009, Tribunalul Prahovaa pronunțat decizia civilă nr. 441, prin care a respins cererea apelantei de completare a probatoriilor ca neîntemeiată, a admis apelul pârâtei și a schimbat în parte sentința, în sensul dispunerii partajului conform variantei a III-a din raportul de expertiză lotizare-refacere, întocmit de ing., modificat de instanță.
S-au menținut în rest dispozițiile sentinței, s-a luat act că apelanta nu solicită cheltuieli de judecată și s-a respins ca neîntemeiată cererea intimatelor de obligare a apelantei la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a dispune astfel,tribunalul a reținut că apelul pârâtei este întemeiat numai în ceea ce privește cel de-al treilea motiv de apel, celelalte fiind apreciate ca nefondate.
Astfel, judecătorii apelului au stabilit că terenurile solicitate de apelantă la masa partajabilă în mod corect nu au fost reținute de instanța de fond, întrucât nu s-a făcut dovada că bunurile pretinse au existat în patrimoniul defuncților.
De asemenea, s-a stabilit că evaluarea terenurilor s-a realizat corect, în funcție de valoarea de circulație, expertul având în vedere totodată și diferențele de preț impuse de diferitele categorii de folosință ale acestora.
Tribunalul a constatat că este întemeiată doar critica referitoare la greșita includere a construcției C în masa partajabilă, întrucât aceasta constituie bun propriu al apelantei.
În această situație, reține tribunalul, se impune modificarea variantei omologată de instanța de fond, în sensul refacerii calculelor pentru stabilirea valorii masei succesorale, care este astfel de 527.202,7 lei în loc de 540.608,40 lei cum a reținut instanța de fond.
Se menționează în considerentele deciziei că tribunalul a păstrat aceeași variantă de lotizare omologată de judecătorul fondului întrucât respectă criteriile prevăzute de art. 6739Cod proc.civilă.
În ceea ce privește solicitarea de completare a probatoriilor, tribunalul a stabilit că cererea apelantei este neîntemeiată, probele administrate la fond fiind suficiente pentru soluționarea corectă și completă a litigiului.
Împotriva deciziei a declarat recurs, în termenul legal prevăzut de art. 301 Cod proc.civilă, pârâta, criticând-o ca nelegală.
În primul motiv de recurs formulat, pârâta a susținut că în mod greșit instanțele anterioare nu au inclus în masa partajabilă bunurile menționate în cererea sa reconvențională și care au fost reiterate în cererea de apel și anume: 2392 mp din com. 3000 mp pct."", 5000 mp pct."Peste drum", 5725 mp "Drumul M", 50000 mp pct." ", 2500 mp "Acasă".
În cel de-ai doilea motiv de recurs s-a criticat respingerea obiecțiunilor formulate de recurentă la raportul de expertiză topografică, deși expertul a supraevaluat terenurile și a aplicat un preț nediferențiat pe categorii de folosință.
C de-al treilea motiv de recurs vizează menținerea de către instanța de apel a variantei omologată de judecătorul fondului, deși aceasta nu a ținut cont de posesia exercitată de către recurentă.
Se solicită admiterea recursului, modificarea în parte a ambelor hotărâri și admiterea în totalitate a cererii reconvenționale formulată de către recurentă.
În drept, recursul a fost întemeiat pe disp.art.304 pct.7-9 Cod proc.civilă.
Intimatele, și - nu au depus întâmpinare, dar au solicitat prin concluziile orale formulate respingerea recursului ca nefundat, intimata solicitând și obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată.
Intimata nu s-a prezentat în instanță și nu a depus întâmpinare, deși a fost citată cu această mențiune, conform disp.art. 3098 alin.2 Cod proc.civilă.
Examinând decizia recurată prin prisma criticilor formulate, în raport de normele procedurale incidente în cauză, Curtea constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Ca prim aspect, se impune a se preciza că motivele de recurs formulate de către pârâtă, astfel cum au fost dezvoltate, permit încadrarea doar în disp.pct.9 al art. 304 Cod proc.civilă, text de lege din perspectiva căruia urmează a fi analizate, punctele 7 și 8 ale art. 304 Cod proc.civilă, de asemenea invocate ca temei de drept de către recurentă, nefiind susținute în fapt de niciuna dintre criticile formulate.
În acest context, procedând la analizarea primului motiv de recurs formulat de către recurentă, se constată că solicitarea acesteia de includere în masa partajabilă a terenurilor menționate în cererea reconvențională, reiterată și în cererile de apel și recurs, a fost în mod legal înlăturată de către instanțele anterioare, în condițiile în care recurenta nu a depus la dosar acte de proprietate care să-i confirme pretențiile și care să ateste existența acestor bunuri imobile în patrimoniul defuncților.
Nefondat este și cel de-al doilea motiv de recurs, evaluarea terenurilor realizându-se, conform mențiunilor exprese existente în raportul de expertiză aflaT la fila 232 dosar fond în funcție de valoarea de circulație, expertul topograf având în vedere la întocmirea lucrării prețul mediu practicat în zona, criteriu care în mod legal a fost apreciat ca fiind corect de către instanța de apel, neputându-se discuta de o supraevaluare bunurilor.
De asemenea, din cuprinsul lucrării aflată la fila 232 dosar fond reiese că expertul a avut în vedere diferențele de preț dintre terenul intravilan și cel extravilan, fiind astfel infirmată critica recurentei.
În ceea ce privește cel de-al treilea motiv de recurs formulat de către pârâtă, Curtea constată că și sub acest aspect susținerile acesteia sunt nefondate, întrucât varianta de lotizare omologată de instanțele anterioare respectă disp.art. 6739Cod proc.civilă și ale art. 741 Cod civil, asigurând respectarea principiului împărțirii în natură a bunurilor, stabilind cele mai mici sulte și fiind agreată de toți ceilalți moștenitori, astfel cum aceștia au declarat expres prin întâmpinările depuse în fața instanței de apel (filele 18 și 19 dosar apel).
În considerarea celor menționate în precedent, constatând că recurenta nu a dovedit incidența textelor de lege pe care și-a întemeiat calea de atac exercitată, Curtea urmează ca în baza disp.art. 312 alin.1 Cod proc.civilă, să respingă recursul ca nefundat.
În baza disp.art. 274 Cod proc.civilă, Curtea o va obliga pe recurentă să plătească intimatei suma de 500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat în recurs, conform chitanței aflată la fila 13 dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta, domiciliată în comuna, sat, jud.P, împotriva deciziei civile nr. 441/10 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamanta, domiciliată în comuna, sat, jud.P și pârâtele, -, -, domiciliate în comuna, sat, jud.
Obligă pe recurentă să plătească intimatei suma de 500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 12 octombrie 2009.
Președinte, Judecători,
--- - --- - - -
Grefier,
Red.
Tehnored.CC
7 ex./15.10.2009
nr. 2023/2004 Judecătoria Vălenii d e
nr- Tribunalul Prahova
,
operator de date cu caracter personal
notificare nr. 3120/2006
Președinte:Cristina Paula BrotacJudecători:Cristina Paula Brotac, Andra Corina Botez
