Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 701/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE
CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 701
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA -IE 2009
PREȘEDINTE: Camelia Viziteu
JUDECĂTOR 2: Valerica Niculina Grosu
JUDECĂTOR 3: Doru
Grefier POLITIC &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
La ordine a venit spre soluționare recursul civil formulat de recurenta-pârâtă C împotriva deciziei civile nr.133 din 14.04.2008, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurenta-pârâtă C, asistată de av. și și av. pentru intimata-pârâtă, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral asupra cauzei, după care:
Apărătorii recurentei-pârâte C depun la dosarul cauzei un act emis de Primăria Mun. și arată că nu mai au alte cereri de formulat.
Avocat pentru intimata-pârâtă arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind chestiuni prealabile, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe excepția tardivității și pe fond.
Avocat având cuvântul pe excepția tardivității pentru recurenta-pârâtă C arată că decizia tribunalului i-a fost comunicată recurentei pe data de 24.12.2008 și în raport de data comunicării s-a calculat termenul de recurs. Ștampila poștei este din data de 30.12.2008, iar recursul a fost înregistrat pe data de 7.01.2009. Mai arată că s-a făcut comunicarea pe-, adresa corectă fiind-. Solicită respingerea excepției tardivității promovării recursului deoarece recursul a fost declarat în termen. În ce privește nulitatea recursului, arată că recursul este motivat, este încadrat în drept, în fapt, deci nu poate fi nul ca fiind nemotivat.
Avocat având cuvântul pe fond pentru recurenta-pârâtă C solicită admiterea recursului. Arată că Tribunalul Bacăua admis apelul promovat de apelanții-reclamanți, a admis cererea de aderare la apel și a trimis cauza spre rejudecare. Mai arată că la data de 10 iulie 2007 când a dezvoltat motivele de apel, instanța le-a preluat, după care s-a pronunțat pe tardivitatea apelului, s-a pronunțat și pe cererea de aderare a apelului, pe care a admis-o (fl.6 dosar). Precizează că în rejudecare trebuiau avute în vedere toate motivele de apel. În concluzie solicită admiterea recursului, susținând că instanța de apel trebuia să desființeze sentința apelată, trebuia să precizeze că în ceea ce privesc celelalte motive vor fi analizate de instanța de fond cu ocazia rejudecării.
Apărătorii recurentei-pârâte C solicită obligarea la plata cheltuielilor de judecată, sens în care depun la dosarul cauzei 4 chitanțe reprezentând onorariu avocat.
Avocat având cuvântul pe excepție și pe fond pentru intimata-pârâtă solicită admiterea excepției întrucât arată că recursul a fost introdus tardiv, peste termenul legal de 15 zile. Consideră recursul nul datorită tardivității acestuia. Arată că instanța de apel a dat o decizie legală și temeinică. În concluzie solicită respingerea recursului, menținerea deciziei civile pronunțate de Tribunalul Bacău și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond. Nu solicită cheltuieli de judecată.
În replică avocat arată că încheierea a fost dată în Cameră de Consiliu și nu schimbă fondul cauzei, nu interesează dacă s-a numit sentință sau decizie. Nu era necesar să se facă apel sau recurs la încheiere. Iar dacă renunțau la apelul declarat, aderarea la apel rămânea fără obiect.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
CURTEA
- deliberând -
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 503/23.01.2007, pronunțată în dosarul nr-( nr. în format vechi 14639/2006) al Judecătoriei Bacăus -a admis în fond acțiunea de partaj succesoral formulat de reclamanții C și C în contradictoriu cu pârâții C, ,.
S-a admis în parte cererea reconvențională formulată de pârâții reclamanți C. S-a constatat că la 29.03.1975 a decedat C rămânând ca moștenitori părțile în cauză. S- constatat compunerea masei de partaj ca fiind formulată din cota de dintr-un imobil situat în B- cu anexe și 351 mp teren aferent, cota de dintr- casă situată în com., din suprafata de 3,04 ha teren.
S-au constatat cotele cuvenite părților. De asemenea prin aceeași sentință s-a constatat deschisă și succesiunea defunctei C - decedată la 05.01.1979 cu ultimul domiciliu în comuna, sat jud.
S-a constatat că după această defunctă au rămas ca moștenitori:, C (decedat, cu moștenitori C, C și C ), (decedata, cu moștenitori și ), (decedata, cu moștenitori și ), (decedata, cu moștenitori și ) și că masa de partaj după aceasta se compune din:
1. cota de 5/8 (respectiv 1/2 bun propriu, iar 1/8 cota cuvenită ca soție supraviețuitoare) din: un imobil casă de locuit situat în-, compus din trei camere, hol și separat o bucătărie și o magazie, precum și suprafața de 351 mp la aceeași adresă
2. cota de 5/8 (respectiv 1/2 bun propriu, iar 1/8 cota cuvenită ca soție supraviețuitoare) dintr-un imobil casă de locuit situat în com. sat..
Cotele succesorale au fost de:
- 1/5 pentru
- câte 1/5 în indiviziune pentru fiecare din moștenitorii lui C (C, C și C ), ( și ), ( și ) și ( și ).
Raportat la întregul bunurilor din masa succesorală, cota cuvenită fiecărui descendent (de gr I sau pe fiecare tulpină) este de 1/5 x5/8 = 1/8 (7/56).
S-a constatat că la data de 06.02.2004 a decedat C, cu ultimul domiciliu în mun. B,-.
S-a constatat că au calitatea de moștenitori după acest defunct, C (soție supraviețuitoare), cu o cota de (2/8) din masa de partaj, precum și C și C (descendenți de gr I), cu o cota de 1/2 din fiecare (3/8 fiecare).
S-a constatat că masa de partaj după acest defunct s-a compus din:
1. cota de 3/56 cuvenită după C, la care s-a adăugat cota de 7/56 cuvenită după C, în total 10/56 din: un imobil casă de locuit situat în-, compus din trei camere, hol și separat o bucătărie și o magazie, precum și suprafața de 351 mp la aceeași adresă.
2. cota de 3/56 cuvenită după C, la care se adaugă cota de 7/56 cuvenită după C, în total 10/56 dintr-un imobil casă de locuit situat în com., sat..
3. cota de din suprafața totală de teren de 3,0400 ha teren înscrisă în titlul de proprietate nr. 15956/26.02.1997.
S-au stabilit cotele cuvenite părților prin raportare la bunurile ce compun cele trei mase succesorale și s-a dispus ieșirea din indiviziune atribuindu-se părților loturi egalizate prin plata de sulte.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că prin IAP din 12.05.2006 s-au constatat deschise masele succesorale după defuncții C, C și C. S-a reținut că masa succesorală rămasă după defunctul se compune din cota de din imobil și suprafața de teren aferentă, cumpărate de defunct în indiviziune cu fiul său C, starea de indiviziune fiind sistată prin sentința civilă nr. 5730/1974 Judecătoriei Bacău prin atribuirea întregului imobil lui. S-a inclus în masa de partaj și terenul din titlul de proprietate nr. 15956/1997, cota de din imobilul casă situat în com..
Masa succesorală rămasă după defuncta C s- reținut a fi compusă din cota de 5/8 din imobilul casă din - și suprafața de 183 mp precum și din cota de 5/8 din imobilul situat în com..
După defunctul C s- reținut o masă succesorală compusă din cotele cuvenite acestui defunct în calitatea sa de moștenitor al lui și și cota de din titlul de proprietate 15956/1997. S- reținut prin IAP că după decesul lui C, reclamantul Cac umpărat cotele din imobilul din B str. - de la moștenitorul C și
Cu privire la cererea reconvențională, prin IAP s- reținut că aceasta urmează a fi admisă în parte, prin decizia civilă 929/1976 a Tribunalului Bacău stabilindu-se irevocabil că anterior încheierii căsătoriei dintre C și C s-au efectuat următoarele îmbunătățiri: instalație canalizare, 3 sobe, faianță în baie și bucătărie, instalație apă și electrică, WC, încălzire centrală, glasvand, lucrările efectuate de pârâții reclamanți având doar caracter de întreținere a acestora și pentru asigurarea funcționalității lor, instanța a reținut îmbunătățirile făcute de pârâta reclamantă împreună cu defunctul C: beci din beton, copertină, 2 coșere, grilaje la ferestre și ca urmare pârâta reclamantă are dreptul la un drept de creanță de din contravaloarea acestor îmbunătățiri. Privitor la pasivul succesoral instanța de fond a reținut și cheltuielile de înmormântare și pomeniri ulterioare, suma de 3000 lei, reținându-se că nu s-a făcut dovada cheltuielilor cu ultima boală a defunctului și nici dovada sultei pe care defunctul o datora fostei soții. S-a reținut că dreptul de creanță a pârâtei reclamate suma de 70.000 ROL reactualizat la 15.03.1990, sumă proprie a soției.
Prin sentința de fond s-a făcut partajarea bunurilor din componența maselor reținute, fiind atribuit reclamantului C imobilul compus din 3 camere și 205,36 mp având în vedere cota de 95/224 din imobil. Pârâtului reclamant i s-a atribuit terenul de 145,64 mp situat în Privitor la terenurile din titlul de proprietate 15956/1997 s-a atribuit pârâtei terenul în suprafața de 3000 mp, moștenitorilor defunctei suprafețele de 900 mp, 2500 mp, 1100 mp și 1480 mp, moștenitorilor defuncți suprafețele de 3100 mp și 720 mp, reclamantului C 2300 mp, 4300 mp și 2700 mp, reclamantului C 1800 mp, 2500 mp și 3900 mp. Imobilul situat în com. a fost atribuit moștenitorilor defunctei. Pentru egalizarea loturilor s-a dispus obligarea la sultă.
La modalitatea de atribuire, instanța de fond a avut în vedere cota substanțială de 95/224 pe care o are moștenitorul C din imobilul casă situat în-. Pârâtei-reclamante C i s-au atribuit imobilul bucătărie și magazia situate în B-, avându-se în vedere că aceasta a conservat bunurile succesorale, că nu are alte variante locative și că a efectuat îmbunătățiri la imobilul succesoral.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel apelanții reclamanți C și C, apelanta pârâtă și apelanta pârâtă C. Apelurile au fost legal timbrate.
În susținerea apelului lor, apelanții-reclamanți C și au arătat că în mod greșit instanța de fond a făcut atribuirea bunurilor succesorale, și nu a dat relevanța cuvenită cotei de 95/224 pe care o are reclamantul C, prin atribuirea anexei și bucătăriei pârâtei C ajungându-se ca aceasta din urmă să primească mai mult teren deși are o cotă de doar 10/224. Pe de altă parte, s-a criticat reținerea de către instanța de fond a faptului că imobilul casă și anexe din str. - este comod partajabil. În fapt, acest imobil formulează o singură unitate locativă cărei funcționalitate dispare prin lotizare, la aceasta adăugându-se și situația conflictuală existentă între părți. Pe de altă parte respectiva anexă a fost construită de C cu defunctul C și ca urmare e nefirească atribuirea acesteia soției supraviețuitoare.
Ulterior, apelantul C și-a completat motivele de apel și a criticat valoarea mare reținută de instanța de fond pentru imobil doar pentru că imobilul e situat în zona rezidențială. S-a arătat că s-au soluționat eronat succesiunile după C și C, și fiind străine după succesiunea bunicilor, prin neacceptare în termen. S- susținut că, raportat la calitatea de coproprietar al imobilului, prin cumpărarea cotei indivize de la și, instanța de fond nu s-a pronunțat și raportat la care împreună cu apelantul C sunt cumpărătorii cotei indivize. S-a mai arătat că, în mod eronat s-a reținut și suprafața de teren aferentă imobilului casă ca fiind de 351 mp în loc de 357,69 mp și că nu există concordanță între lotizarea casei și lotizarea terenului. Sub aspectul atribuirii instanța de fond nu a avut în vedere posesia părților și nici opțiunea manifestată de acestea, a obligat părțile, în consecință, la sulte împovărătoare, a acordat 145 mp intimatei C dar nu a stabilit o servitute pentru a se folosi de utilități, dreptul de creanță reținut în favoarea acesteia nu a fost probat și a și fost greșit calculat.
Apelanta, a criticat sentința instanței de fond arătând că s-a ajuns la o fărâmițare excesivă și nejustificată imobilului din str. - iar atribuirea în natură a bucătăriei și anexelor intimatei C este netemeinică având în vedere cota deținută de ea și aceasta cu atât mai mult cu cât apelanta are o cotă mai mare din imobil. Instanța a ignorat acest lucru și nu s-a pronunțat asupra cererii apelantei prin care și aceasta a solicitat atribuirea în natură a imobilului. În consecință, apelanta a arătat că, în calitate de descendentă directă a defuncților C și, se impune a-i fi atribuită anexa cu bucătărie și baie și cei 145 mp și nu intimatei C.
Apelanta pârâtă-reclamantă Caf ormulat și ea apel arătând că suma de 70.000 ROL a fost greșit reținută ca fiind un drept de creanță. Această sumă a fost folosită la efectuarea îmbunătățirilor și ca urmare aceste îmbunătățiri urmau a fi deduse din masa de partaj, ele fiind efectuate din veniturile proprii ale intimatei, veniturile anterioare căsătoriei. S-a arătat că IAP și ca urmare și sentința civilă sunt eronate întrucât nu sunt reținute toate îmbunătățirile reținute în cererea reconvențională ci doar o parte din aceste îmbunătățiri. De asemenea nu s-au inclus în masa succesorală toate construcțiile noi solicitate în cererea reconvențională respectiv beci din cărămidă, trepte beton, zidit perete despărțitor, refăcut pereții din cărămidă la bucătărie, copertină din tablă, 2 coșere de porumb. Sub aspectul pasivului succesoral, s-a arătat că nu au fost reținute toate cheltuielile efectuate de apelantă cu ultima boală a defunctului și nici nu a fost reținut cuantumul real al cheltuielilor de înmormântare și pomenire, cheltuieli avansate de apelantă. A mai arătat apelanta C că instanța nu s- pronunțat deloc asupra sumei de 10.000 lei ce reprezintă datoria personală a defunctului către fosta sa soție, datorie proprie care a fost achitată în timpul căsătoriei cu apelanta.
Apelantul-intimat Caf ormulat întâmpinare prin care a arătat că apelul apelantei C este tardiv fiind declarat după împlinirea termenului de apel.
Apelanta Caf ormulat întâmpinare la apelul apelanților C și arătând că acesta este nefondat întrucât suma de 70.000 lei reprezentând banii apelantei a fost folosită pentru edificarea îmbunătățirilor și acest lucru este dovedit astfel încât apelanții C sunt de rea-credință în momentul în care susțin că nu există un aport al apelantei C la efectuarea acestor îmbunătățiri. Rezultă din sentința civilă nr. 5730/2.10.1974 că numitul Caf ost obligat să plătească sultă celorlalte părți, iar C a fost obligat la sultă către fost sa soție C. Această sultă a fost achitată în timpul căsătoriei cu apelanta C deși ea reprezintă o datorie proprie a defunctului. Privitor la critica adusă de apelanții reclamanți la modalitatea de atribuire, apelanta intimată C a arătat că instanța de fond a procedat corect deoarece apelanta nu are altă locuință, reclamanții nu locuiesc în B, și apelanta a făcut eforturi pentru conservarea imobilului. A susținut apelanta că atribuirea ei a imobilului din com. este ilogică întrucât apelanta nu a locuit niciodată în acest imobil, casa este nelocuibilă iar efortul apelantei a vizat îmbunătățirea și conservarea imobilului din și ca urmare e firesc ca să i se atribuie parte din imobil cu atât mai mult cu cât atribuirea imobilului principal reclamanților și anexelor pârâtei face ca acest imobil să poată fi partajat, iar acest fapt este susținut prin înseși considerentele de apel ale apelantei, care nu vrea altceva decât ca lotul apelantei C să-i fie atribuit ei. Apelul apelantei, a susținut apelanta C, este neîntemeiat deoarece această apelantă nu locuiește în B, nu a locuit niciodată și caatare interesul său în a i se atribui lotul acordat apelantei pârâte nu este justificat. Privitor la criticile apelanților-reclamanți, față de caracterul împovărător al sultelor, apelanta a arătat că acest aspect o vizează personal dar nu-i critică sulta ce o are de achitat, aceasta urmând a fi eliminată pe de parte prin reținerea tuturor îmbunătățirilor efectuate de apelantă la imobilul succesoral iar pe de altă parte prin reținerea datoriei de 10.000 lei achitată de C fostei soții, în timpul căsătoriei cu apelanta de față.
Prin decizia civilă nr.133 din 14.04.2008 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-, s-a admis excepția tardivității apelului și s-a respins ca tardiv apelul formulat de apelanta C. S-a admis cererea de aderare la apel și apelurile formulate de apelanții C, C și, s-a desființat sentința apelată și s-a trimis cauza spre rejudecare.
Pentru a pronunța această decizie, Tribunalul a avut în vedere următoarele:
Excepția tardivității apelului declarat de apelanta C este incidentă în cauză deoarece acestuia i-a fost comunicată hotărârea la 22.03.2007, or apelul acesteia a fost declarat la 09.05.2007, după împlinirea termenului de 15 zile. Rezultă din adresa nr. 5/2008 că hotărârea a fost comunicată apelantei la adresa menționată în trimitere și că apelanta s- interesat la Oficiul Poștal declarând că locuiește pe-. Din dovada de comunicare rezultă că hotărârea a fost comunicată pe adresa din-, prin afișare, adresă pe care însăși pârâta-reclamantă a indicat-o în cuprinsul cererii reconvenționale ( 39 dosar nr. 14639/2004) și nu a făcut mențiuni ulterioare cu indicarea unei alte adrese. În consecință, față de dispozițiile art. 284 Cod procedură civilă raportat la art. 98 Cod procedură civilă, tribunalul a admis excepția tardivității și a respins apelul formulat de apelanta C, ca tardiv formulat.
Față de dispozițiile art. 293 Cod procedură civilă și văzând cererea formulată de apelanta C, tribunalul a constatat că cererea de aderare la apel a apelantei este formulată în termen legal, prin această cerere de aderare la apel, apelanta reținând motivele din apelul inițial, considerat tardiv de instanță.
Privitor la excepția de nulitate a sentinței legată de judecarea partajului succesoral, fără judecată în contradictoriu și cu unul din coindivizarii imobilului - C, împrejurare invocată de apelantul C, instanța a reținutcă prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 3226/22.10.2002 (fila 11 dosar 14639/2004) apelantul în cauză C și soția acestuia au cumpărat de la moștenitoarele și cotele părți indivize de 2/10 cuvenite acestora din urmă după succesiunile defuncților C și C, Cotele vizând imobilul situat în B,- compus din casă cu trei camere și suprafața de 183 mp teren curți construcții.
Prin această transmitere de cote-părți indivize, Cad evenit succesor în drepturile cuvenite moștenitoarelor și, în ceea ce privește imobilul sus menționat, astfel încât judecata, trebuia să se facă în contradictoriu și cu aceasta și, ca urmare, văzând și dispozițiile art. 797 Cod civil, va admite apelul reclamanților
Instanța a reținut că prin aderarea la apel, apelanta C a arătat că instanța de fond nu s-a pronunțat asupra solicitării sale de a se reține ca datorie personală a defunctului C, datoria achitată în timpul căsătoriei cu apelanta C, suma de 10.000lei ce urmează a fi reactualizată începând cu anul 1979 la zi, această sumă fiind achitată cu titlu de sultă fostei soții C.
Tribunalul a reținut că prin cererea reconvențională de la fila 39 dosar 1463/2004, reclamanta-pârâtă a invocat această datorie personală a defunctului, însă prin IAP și sentința apelată nu este analizată sub aspectul pasivului, această datorie invocată de apelantă, instanța de fond nepronunțându-se asupra acestui aspect.
Împotriva deciziei civile mai sus menționate, a formulat recurs în termenul legal prevăzut de lege, recurenta pârâtă C, pentru motivele invocate în fața instanței de apel, motive ce nu au fost analizate, întrucât Tribunalul a respins apelul ca tardiv formulat.
Recursul este nefondat.
Instanța de apel corect, a apreciat, incidentă în cauză excepția tardivității apelului declarat de apelanta C, în raport de actele și lucrările dosarului.
Astfel, hotărârea instanței de fond a fost comunicată acesteia la 22.03.2007, iar apelul a fost declarat la 9.05.2007, după împlinirea termenului legal de 15 zile, prevăzut de textul legal al art.284 pct.1 Cod procedură civilă, raportat la art.98 Cod procedură civilă.
Față de această situație de fapt, Tribunalul a apreciat judicios, întemeiată excepția tardivității exercitării căii de atac a apelului, și a respins apelul ca tardiv fără a mai analiza celelalte motive invocate de apelanta C, întrucât de o examinare în fapt și în drept a hotărârii atacate nu poate fi vorba, căci un apel introdus tardiv este inexistent și nu poate investi instanța superioară cu dreptul de a examina hotărârea primei instanțe.
În ceea ce privește excepția tardivității căii de atac a recursului, aceasta este nefondată, având în vedere că hotărârea instanței de apel a fost comunicată recurentei C la 4.02.2009, iar recursul a fost declarat la 7 ianuarie 2009 ( mai înainte de comunicare având în vedere că decizia 133 fost pronunțată la 14.04.2008), cu respectarea termenului legal de 15 zile stabilit prin textul legal al art. 301 pct.1 Cod procedură civilă.
Recursul formulat de recurenta Caf ost motivat în condițiile impuse de art.303 Cod procedură civilă, astfel încât nici excepția nulității recursului pentru depășirea termenului de motivare, nu este fondat.
Față de cele mai sus reținute, Curtea de Apel, în lipsa altor motive dintre cele prevăzute de art.304 Cod procedură civilă, urmează ca în temeiul art. 312 Cod procedură civilă să respingă recursul și excepțiile invocate potrivit dispozitivului prezentei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge excepția tardivității și a nulității recursului.
Respinge recursul civil formulat de recurenta-pârâtă C împotriva deciziei civile nr.133 din 14.04.2008, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-. în contradictoriu cu intimații-reclamanți C Ș, C, și intimații-pârâți, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 22 iunie 2009.
Președinte, Judecători,
- - - - -
Pt. - - -
aflat în CO, semnează Vicepreședinte instanță
Grefier,
Pt. POLITIC
aflată în semnează grefier șef secție
red.
red./
red.
tehn.2 ex.AA.14.07.2009
Președinte:Camelia ViziteuJudecători:Camelia Viziteu, Valerica Niculina Grosu, Doru
