Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 72/2010. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 72/
Ședința publică din data de 10 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniela Petrovici
JUDECĂTOR 2: Mihaela Popoacă
JUDECĂTOR 3: Gabriel Lefter
Grefier - -
Pe rol, soluționarea recursului civil (după admiterea contestației în anulare) formulat de recurentul pârât recurent, domiciliat în orașul, strada -, -. A,. 12, județul C, împotriva deciziei civile nr. 503/C din 07.10.2008, pronunțate de Tribunalul Constanța, în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă, domiciliată în localitatea,-, județul C și intimatul pârât, domiciliat în localitatea,-, județul C, având ca obiect "partaj succesoral".
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurentul pârât, personal și asistat de d-na avocat -, în baza împuternicirii avocațiale seria -, nr. 58411/20.11.2008, depuse la dosar (fila 16 - dosar nr- al Curții de Apel Constanța ), intimatul pârât, personal și asistat de dl. avocat G, în baza împuternicirii avocațiale nr. 42406 din 14.11.2008, depuse la dosar (fila 20 - dosar nr- al Curții de Apel Constanța ) și intimata reclamantă prin dl. avocat G, în baza împuternicirii avocațiale nr. 42406 din 14.11.2008, depuse la dosar (fila 20 - dosar nr- al Curții de Apel Constanța ).
Procedura este legal îndeplinită în conformitate cu dispozițiile art. 87 și următoarele Cod procedură civilă.
Grefierul se referă asupra cauzei, după care;
Întrebați, apărătorii părților litigante precizează că părțile nu au ajuns la o înțelegere în ceea ce privește modalitatea de partajare a imobilului succesoral față de căile jurisdicționale anterioare.
Totodată, se arată că în cauză nu mai sunt alte înscrisuri de depus sau cererii, cauza fiind în stare de judecată.
Instanța, având în vedere că nu sunt motive de amânare, fiind lămurită asupra cauzei, în temeiul art. 150 Cod proc. civilă declară dezbaterile închise, constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul părților asupra recursului.
Apărătorul recurentului pârât, având cuvântul, arată că motivele de recurs se circumscriu dispozițiilor art.304 pct. 7, 8, 9 Cod proc. civilă. Consideră că dispozitivul hotărârii recurate nu poate fi pus în executare și nu lămurește situația între părți. Criticile vizează atât aspecte procedurale, cât și chestiuni de legalitate.
Arată că, din punct de vedere procedural, greșit instanța de apel a respins în totalitate cererea reconvențională, deși aceasta a avut două capete de cerere și anume: constatarea unui drept de creanță al pârâtului reprezentând contravaloarea îmbunătățirilor aduse imobilului succesoral și completarea masei de împărțit cu terenul agricol situat în extravilanul localității, județul C, care a fost expertizat și a făcut obiectul partajului. Prin urmare, respingând în totalitate cererea reconvențională, instanța de apel a menținut celelalte dispoziții ale instanței în legătură cu masa de împărțit, în care este inclus și acest teren, care nu face obiectul cererii principale. Așadar ne aflăm, în situația unor dispoziții contradictorii în care cererea reconvențională este respinsă, dar se mențin dispozițiile instanței privind partajul terenului extravilan care nu a făcut obiectul acțiunii principale. Mai arată că, cererea reconvențională trebuia respinsă în parte, numai în ceea ce privește cererea de constatare a dreptului de creanță.
Mai arată că, instanța de apel la redactarea dispozitivului identifică 3 loturi cu o componență diferită. Apreciază că o asemenea modalitate de redactare a dispozitivului este nelegală, contrară variantei adoptate, cum nelegală este și solidaritatea stabilită de instanță cu privire la plata sultei rezultată din această variantă. În condițiile în care instanța de fond a stabilit cotele indivize cuvenite fiecărei părți, plata sultei trebuie să se facă diferențiat, potrivit cotei părți cuvenite fiecăruia dintre coindivizari.
Totodată, arată că, o altă critică vizează schimbarea soluției instanței de fond prin alegerea altei variante de împărțeală ce ar corespunde drepturilor succesorale, respectiv varianta 3 în loc de varianta 4 (d).
Procedând la alegerea variantei 3, neînsușită de unul din experți prin semnătură, instanța de apel a încălcat principiul echității care presupune ca fiecare copărtaș să primească bunuri de aceeași natură potrivit cotelor cuvenite. Prin varianta 3 s-ar asigura lui și o deschidere la stradă corespunzătoare de 14,5. iar lui de 3,95. În varianta 4 (d) însușită de toți experți, sub semnătură, recurentul ar fi putut primi pe lângă un lot de teren cu unele anexe gospodărești și cele două camere și sala aflate în stare de degradare, de neuz, ce constituie corpul vechi, inițial al clădirii, corp care este nefolosit de către intimați. Instanța a ignorat împrejurarea că intimata reclamantă, inițiatoarea acțiunii, la interogatoriu s-a declarat de acord ca imobilul situat la stradă, nefolosit în prezent, să fie atribuit lui, ceea ce reprezintă un argument în susținerea variantei 4 (d).
În varianta de partaj însușită de instanța de apel, imobilul nu este comod partajabil în natură, loturile propuse nu sunt funcționale, pentru că accesul la terenul indiviz al intimaților se face printr-o "strungă" de numai 0,60, un culoar situat între corpul vechi de clădire și linia de hotar. De asemenea, instanța de apel, a ignorat împrejurarea că în această variantă se propun modificări constructive pentru a fi viabilă, prin crearea a două noi uși la încăperea din mijloc, iar accesul la imobil pentru recurent se face pe o lățime de 0,95. Sunt încălcate astfel dispozițiile Legii nr. 10/1995 care interzic orice modificare a construcției ce slăbește rezistența ei, după cum se schimbă funcționalitatea camerei respective, care din spațiu de locuit ar deveni un spațiu de trecere.
Adoptarea variantei 3 înseamnă și o încălcare a distanței minime admise de regulile de urbanism care este de 2, ea fiind redusă la 0,60, precum și încălcarea disp. art. 25 și 26 din nr.HG 525/1996.
Concluzionând, față de considerentele expuse, solicită admiterea recursului, cu consecința modificării deciziei pronunțate în apel și menținerea soluției instanței de fond ca modalitate de împărțeală - varianta 4, loturile ce au fost atribuite lui și să rămână în indiviziune în aceeași configurație pe care a stabilit-o această variantă, cu cheltuieli de judecată în apel și recurs.
Luând cuvântul apărătorul intimaților arată că este de acord cu admiterea
recursului cu privire la motivul de recurs ce vizează respingerea în integralitate a cererii reconvenționale în sensul că prin respingerea în totalitate a acesteia instanța de apel a omis includerea în masa de partajat a terenului arabil.
Cu privire la obligarea intimaților și la plata unei sulte în solidar, apreciază că această dispoziție nu îl prejudiciază pe recurent, acesta putând să se îndrepte împotriva oricăruia dintre debitori.
În ceea ce privește faptul că instanța de apel optând pentru varianta 3 ar fi încălcat legea, arată că acceptând că are o cotă mai mică (3/16), recurentul a insistat să iasă din indiviziune prin formarea de loturi în natură, deci și inconvenientul primirii unui lot cu front la stradă mai mic, potrivit cotei sale.
Consideră că hotărârea dată în apel este legală și temeinică, părțile solicitând expres partajarea în natură, nefiind încălcată sau aplicat greșit legea. reală este pe deschiderea la stradă.
Instanța rămâne în pronunțare asupra soluției în recurs.
CURTEA
Asupra recursului civil de față, după admiterea contestației în anulare;
Din examinarea lucrărilor dosarului constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Constanța sub nr- reclamanta a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâții și, ca prin hotărârea ce se va pronunța să se stabilească masa succesorală rămasă după defunctul, calitatea părților de succesori al defunctului și cotele lor succesorale și în raport de acestea să se dispună ieșirea din indiviziune asupra masei succesorale.
În motivarea acțiunii s-a susținut că reclamanta împreună cu soțul ei, defunctul au dobândit suprafața de 3700. teren conform titlului de proprietate nr. 51436/1992 eliberat conform Legii nr. 18/1991 și construcțiile identificate în actul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 7558/19.08.1977 și transcris sub nr. 9056/1977.
În timpul căsătoriei, proprietarii au înstrăinat 56,16. și o anexă. După decesul lui - intervenit la 08.06.2003, au rămas în calitate de moștenitori reclamanta - soție supraviețuitoare, cu cotă de 1/4 din masă și pârâții, în calitate de descendenți, cu o cotă succesorală de 3/4.
Pârâtul a formulat întâmpinare și cerere reconvențională prin care a arătat că din masa de împărțit face parte și suprafața de 1,8 ha din extravilanul comunei alături de bunurile indicate de reclamanta. Pe cale reconvențională pârâtul-reclamant a solicitat să se constate existenta unui drept de creanță în valoare de 1000 lei asupra imobilului succesoral din comuna, reprezentând contravaloarea lucrărilor efectuate la casa și construcție existente pe terenul bun succesoral, efectuate prin efortul exclusiv al lui și al soției sale. În motivarea acestei cereri reconvenientul a arătat că în perioada primilor 5 ani de căsătorie împreună cu soția lui au locuit în imobilul respectiv împreună cu părinții, ocazie cu care au amenajat o baie prin montarea unei căzi, a unui boiler, a unei baterii la cadă, a unei țevi de scurgere și a unei țevi de alimentare cu apă. În aceeași perioadă cu acordul părinților reconvenientului acesta a edificat pe teren un garaj PFL acoperit cu azbociment.
Reclamanta pârâtă și pârâtul au formulat întâmpinare la cererea reconvențională prin care au contestat efectuarea vreunei îmbunătățiri sau construirea garajului, precizând că doar părinții si au efectuat îmbunătățirile pretinse de pârât, ei deținând posibilități financiare în acest scop la momentul respectiv, reconvenientul fiind ajutat material de către părinți. Mai mult toate materialele și manopera au fost suportate de reclamantă și defunct, iar garajul construit pe schelet metalic cu pereți și acoperiș de tablă a fost efectuat de.
Prin sentința civilă nr.897/2008 instanța a admis acțiunea civilă formulată de reclamanta și a admis în parte cererea reconvențională formulată de pârâtul reconvenient în contradictoriu cu reclamanta pârâta și pârâtul.
A constatat că după defunctul, decedat la data de 3.06.2008 au rămas în calitate de moștenitori reclamanta cu o cotă succesorală de 1/4, în calitate de soție supraviețuitoare, pârâtul reconvenient în calitate de fiu cu o cota de 3/8 și pârâtul în calitate de fiu cu o cotă de 3/8.
A constatat că după defunctul a rămas o masă succesorală compusă din cota de 1/2 din imobilul situat în comuna -, județul C format din teren în suprafață de 3643. și construcțiile edificate pe teren, în valoare de - lei, restul cotei de 1/2 aparținând reclamantei și suprafața de 1,8200 ha situată în extravilanul comunei, județul C, parcelele 72/19 și 15/29, în valoare de 2730 lei.
A constatat că valoarea totală a masei succesorale este de - lei, că valoarea cotei succesorale a reclamantei este de 58107,5 lei, iar valoarea cotelor succesorale ale pârâtului reclamant și pârâtului este de cate 87161,25 lei fiecare.
A constatat că părțile sunt în indiviziune cu privire la masa succesorală și că pentru imobilul din comuna,- părțile dețin următoarele cote: cota de 10/16 cu o valoare de - lei reclamanta și câte o cota de 3/16 cu o valoare de 86137,5 lei pârâtul reclamant și pârâtul.
A constatat că pârâtul reclamant are un drept de creanță de 3197 lei contravaloare îmbunătățiri.
A dispus ieșirea din indiviziune a părților prin formarea și atribuirea de loturi.
A obligat pe reclamanta pârâta să plătească pârâtului reclamant și pârâtului câte 3805,5 lei pentru fiecare cu titlu de sultă.
A compensat cheltuielile de judecată.
Împotriva aceste sentințe, în termen legal, au declarat apel reclamanta și pârâtul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, în referire la modalitatea de ieșire din indiviziune la suma de 3.197 lei recunoscută ca drept de creanță în favoarea pârâtului.
Susțin apelanții că au optat să rămână în indiviziune astfel încât se impune sistarea acestei stări conform variantei III a raportului de expertiză.
Prin decizia civilă nr. 503/C din 07.10.2008, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul civil nr-, s-a decis admiterea apelului civil formulat de apelanta - reclamantă și de apelantul - pârât, împotriva sentinței civile nr. 897/21.01.2008 pronunțată de Judecătoria Constanța în contradictoriu cu intimatul-pârât; schimbarea în parte a sentinței civile apelate, în sensul respingerii cererii reconvenționale formulată de pârâtul-reconvenient.
Totodată, s-a decis ieșirea din indiviziune a părților cu privire la imobilul situat în comuna,-, compus din teren în suprafață de 3643, 84 mp conform actelor și 3691, 38 mp conform măsurătorilor, construcții și anexe gospodărești în varianta III a raportului de expertiză efectuat de expert ing., și, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, astfel:
- lotul nr. 1 către reclamanta compus din teren indiviz
de 2960, 62 mp și construcții în indiviziune: casă de locuit, magazie din chirpic, patul din lemn și metal, magazie 2 din lemn, din chirpic, din lemn, magazie 3 din lemn, platforme și alei beton, gard scândură pe soclu zidărie, gard din plasă sârmă, racord electric integral și racord apă indiviz, în valoare de 366.448 lei;
- lotul nr. 2 către pârâtul, compus din teren indiviz în
suprafață de 2.960, 62 mp și construcții: casă de locuit, magazie din chirpic, patul din lemn și metal, magazie 2 din lemn, din chirpic, din lemn, magazie 3 din lemn, platforme și alei beton, gard scândură pe soclu zidărie, gard din plasă sârmă, racord electric integral și racord apă indiviz în valoare de 366, 448 lei.
- lotul nr. 3 pentru pârâtul, compus din teren în
suprafață de 683, 22 mp și construcții magazie 4 din lemn, WC lemn cu fosă, beci, zidărie piatră, platforme și alei beton, gard plasă sârmă pe parapet piatră, gard din plasă sârmă, racord apă 1/2 indiviz în valoare de 78.552 lei.
În vederea egalizării loturilor, pentru imobilul situat în comuna,- s-a decis obligarea reclamantei și pârâtului în solidar la plata în favoarea pârâtului a sumei de 4885, 5 lei cu titlu de sultă.
S-a decis și obligarea pârâților și la plata în favoarea reclamantei a sumei de 498 lei fiecare cu titlu de sultă pentru terenul extravilan în suprafață de 1,8200 ha; menținerea celorlalte dispoziții ale sentinței civile apelate; iar în temeiul disp. art. 274.pr.civ. obligarea intimatului-pârât la plata în favoarea apelanților a sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată - onorariul apărătorului ales.
Pentru a pronunța o astfel de soluție, instanța reține:
Urmare restrângerii cererii reconvenționale, valoarea de 3.440 lei cu titlu de îmbunătățiri ( fila 230) va fi adăugată valorii lotului cuvenit apelanților în final lotul cuvenit acestora urmând a avea valoarea de 366.448 lei (operațiune necesară deoarece cei trei experți însărcinați cu efectuarea contraexpertizei au evaluat imobilul - casa de locuit fără a include în valoarea acesteia și suma de 3.440 lei ce a fost calculată și evidențiată distinct).
Schimbând modalitatea de atribuire a bunurilor s-au adus modificări valorii loturilor și sulta.
Împotriva deciziei tribunalului a declarat recurs pârâtul, criticând soluția în temeiul dispozițiilor art. 304 pct.7, 8 și 9 Cod procedură civilă, în sensul că hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină, interpretând greșit actul juridic dedus judecății și pronunțând o soluție lipsită de temei legal.
Astfel, greșit instanța a respins în totalitate cererea reconvențională, recurentul solicitând dreptul de creanță a îmbunătățirilor aduse imobilului și completarea masei succesorale cu terenul extravilan situat în comuna, care a fost expertizat și a făcut obiectul partajului. Prin urmare, respingând în totalitate cererea reconvențională, instanța de apel a menținut celelalte dispoziții ale instanței în legătură cu masa de împărțit, în care este inclus și terenul, astfel că ne aflăm în situația unor dispoziții contradictorii cu privire la teren ce făcut obiectul cererii recurentului.
De asemenea, instanța de apel, adoptând varianta 3 din raportul de expertiză care prevede două loturi din care unul în indiviziune pentru reclamanta și pârâtul, a încălcat drepturile succesorale ale recurentului, dar și o serie de dispoziții legale care vizează regimul construcțiilor.
Deși instanța a reținut că varianta nr. 3 din raportul de expertiză răspunde nevoilor părților și corespunde drepturilor lor succesorale, ea a dispus formarea și atribuirea a trei loturi (din care lotul 1 și 2 sunt identice), în condițiile în care varianta nr. 3 din expertiză propunea formarea a două loturi.
Astfel, această variantă oferă lui și o deschidere la stradă de 14,5. iar recurentului o deschidere de 3,95.
Prin urmare, modalitatea de partajare și atribuire în natură a părți din imobil, în varianta propusă de instanța de apel, presupune efectuarea de modificări de structură privind crearea a noi uși și contravine și voinței reclamantei care a fost de acord ca recurentului să îi revină imobilul de la stradă.
Varianta 3 încalcă și distanțele minime admise între culoarul de trecere afectat recurentului pârât, față de fațada locuinței reclamantei și intimatului, corpul de la stradă.
Distanța minimă admisă de lege este de doi metri, dar a fost redusă la 0,60 metri, accesul fiind îngreunat față de culoarul extrem de mic. De asemenea, accesul pietonal, conform HG nr. 525/1996 trebuie să fie de minim 0,90 metri, iar pentru vehicole 3,5 metri.
Concluzionează că este de acord cu varianta 4 din expertiză, ca modalitate de împărțire a imobilului ce compune masa succesorală.
Prin decizia civilă nr. 27/C/19.01.2009 Curtea de Apel Constanțaa respins recursul ca nefondat.
Prin decizia civilă nr. 220/C/17.06.2009 Curtea de Apel Constanțaa admis contestația în anulare formulată de contestatorul și în urma anulării deciziei nr. 27/C/19.01.2009 s-a fixat termen pentru rejudecarea recursului.
Analizând legalitatea hotărârii Tribunalului Constanța în raport de criticile recurentului se constată că recursul este fondat pentru următoarele considerente:
Critica ce vizează greșita respingere în totalitate a cererii reconvenționale se reține a fi fondată.
Apelul este o cale devolutivă de atac. Efectul devolutiv al apelului nu vizează, cu necesitate, toate problemele de fapt și de drept care s-au pus în fața primei instanțe, ci numai acelea care sunt criticate expres sau implicit de către apelant. Așadar, efectul devolutiv poate fi limitat prin voința apelantului, care poate prelua pretențiile sale din prima instanță în totalitate, sau numai parțial.
În speță se reține că cererea reconvențională formulată de a cuprins două capete de cerere și anume: constatarea unui drept de creanță al pârâtului reprezentând contravaloarea îmbunătățirilor aduse imobilului succesoral și completarea masei de împărțit cu terenul agricol situat în extravilanul localității, județul
Prima instanță, prin sentința civilă nr. 897/21.01.2008 a admis în parte cererea reconvențională și a stabilit că terenul arabil în suprafață de 1,8200 ha situat în extravilanul comunei, județul C, reprezentând parcelele 72/19 și 15/29 intră în masa succesorală, și poate fi partajat în natură, prin formarea și atribuirea unor loturi corespunzătoare cotelor succesorale ale părților. A constatat și dreptul de creanță al pârâtului în valoare de 3197 lei.
Apelanții și nu au înțeles să critice hotărârea primei instanțe sub aspectul componenței masei succesorale și implicit sub aspectul apartenenței terenului arabil la masa succesorală, situație în care în mod greșit Tribunalul Constanța, a schimbat hotărârea primei instanțe sub aspectul respingerii în totalitate a cererii reconvenționale.
În realitate apelanții au înțeles să critice hotărârea primei instanțe numai sub aspectul soluționării cererii reconvenționale în partea referitoare la constatarea existenței unui drept de creanță al pârâtului, critică reținută de instanța de control judiciar ca fiind neîntemeiată.
Constatându-se că Tribunalul Constanțaa încălcat limitele efectului devolutiv al apelului, pronunțându-se și asupra a ceea ce nu a fost contestat, Curtea va admite recursul, cu consecința modificării hotărârii recurate în sensul admiterii în parte a cererii reconvenționale sub aspectul completării masei partajabile.
Se reține a fi fondată și critica ce vizează modalitatea de partajare a imobilului conform variantei 3 din raportul de expertiză, prin formarea și atribuirea a trei loturi în condițiile în care varianta nr. 3 din expertiză propune formarea a două loturi, din care unul în indiviziune pentru și.
Conform dispozițiilor art. 6735.pr.civ.dacă părțile nu se învoiesc, instanța va stabili bunurile supuse împărțelii, calitatea de coproprietar, cota-parte ce se cuvine fiecăruia și creanțele născute din starea de proprietate comună pe care coproprietarii le au unul față de alții.
În cauză se reține că părțile nu au ajuns la o înțelegere în ceea ce privește modalitatea de partajare a imobilului succesoral, nici în fața instanței de fond și nici în fața instanțelor de control judiciar.
Partajul judiciar, ca operațiune juridică urmărește să pună capăt stării de indiviziune trecând bunurile stăpânite pe cote părți abstracte în proprietatea exclusivă a fiecărui copărtaș, potrivit cu întinderea dreptului cuvenit.
Dreptul exclusiv asupra cotei ideale și abstracte din masa bunurilor indivize se transformă astfel într-un drept exclusiv asupra unui anumit bun sau asupra unor bunuri. Unicul scop al partajului este transformarea naturii juridice a unui bun aflat în stare de indiviziune într-un bun diviz.
În cauză se reține că reclamanta și pârâtul au optat pentru a rămâne în indiviziune solicitând să li se atribuie un lot indiviz din imobilul succesoral corespunzător sumei cotelor lor succesorale.
Optând pentru varianta nr. 3 din raportul de expertiză, efectuat de inginerii M, și, care configura împărțirea imobilului succesoral casă și teren aferent în suprafață de 3643,84. în două loturi, instanța de apel în mod greșit a înțeles să facă referire în dispozitivul hotărârii la 3 loturi, deși între lotul nr. 1 și lotul nr. 2 atribuite reclamantei și pârâtului există identitate.
Se reține o redactare deficientă a dispozitivului hotărârii recurate, și pentru înlăturarea unor eventuale nelămuriri cu privire la executarea acestui titlu executoriu, se impune modificarea hotărârii în sensul atribuirii lotului compus din teren în suprafață de 2960,62. și construcții: casă de locuit, magazie de chirpic, pătul din lemn și metal, magazie 2 din lemn, din chirpic, din lemn, magazie 3 din lemn, platforme și alei beton, gard scândură pe soclu de zidărie, gard din plasă sârmă, racord electric integral și racord apă 1/2 în indiviziune în valoare de 366.448 lei, în indiviziune către reclamanta și pârâtul, conform opțiunii acestor părți.
Critica ce vizează greșita partajare a imobilului conform variantei nr. 3 din expertiză în detrimentul variantei nr. IV, agreată de recurentul pârât se reține a fi nefondată.
Conform dispozițiilor art. 6739.pr.civ. la formarea și atribuirea loturilor instanța va ține seama, după caz, și de acordul părților, mărimea cotei-părți ce se cuvine fiecăruia, natura bunurilor de împărțit, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cerere împărțeala au făcut construcții sau au adus îmbunătățiri la imobil.
judicios aceste criterii de atribuire și avându-se în vedere opțiunea reclamantei, care deține o cotă de 10/13 din imobilul supus partajului de a rămâne în indiviziune cu fiul său care deține o cotă de 3/13 din imobil, instanța de apel în mod corect a dispus partajarea imobilului conform variantei III din expertiză.
Susținerea recurentului pârât în sensul că această variantă de partajare nu a fost agreată de toți cei trei experți desemnați să efectueze contraexpertiza este nefondată. Se reține că lucrarea în întregul si este semnată de cei trei experți ing., ing. și ing. (fila 285 dosar - al Judecătoriei Constanța ) și nu există obiecțiuni formulate de niciun expert la cele 4 variante de lotizare expuse în lucrare.
Recurentul nu justifică un interes legitim în argumentarea criticii din recurs potrivit căreia varianta nr.III din expertiză nu corespunde interesului reclamantei și al pârâtului, pentru că accesul la terenul indiviz - se face printr-o "strungă" de numai 0,60, un culoar situat între corpul vechi de clădire și linia de hotar. Se reține că cei doi intimați moștenitori coindivizi - și-au însușit varianta de partaj stabilită de instanța de apel și nu au înțeles să formuleze recurs, situație în care recurentul pârât nu poate susține că această modalitate de partajare nu servește interesului intimaților.
Și modalitatea de exploatare a locuinței sau de acces în locuința succesorală atribuită intimaților excede interesului legitim al recurentului pârât, în condițiile în care copărtașii cărora li s-a atribuit locuința ce constituie lotul nr. 1 nu au înțeles să declare recurs și să critice hotărârea sub aspectul partajării locuinței.
Referitor la critica recurentului ce vizează încălcarea art. 26 din nr.HG 525/1996 se reține că este nefondată avându-se în vedere că lotul atribuit recurentului nu este un lot construit, iar deschiderea la stradă de 3,95. corespunde exigențelor art. 26 alin. (3) care prevede că accesele pietonale vor fi configurate astfel încât să permită circulația persoanelor cu handicap și care folosesc mijloace specifice de deplasare.
Modalitatea de partajare prevăzută în varianta nr. IV - agreată de recurentul pârât - presupune o îmbucătățire a locuinței care constituie o singură unitate locativă, prin atribuirea camerelor 1-3 către recurent, cu nesocotirea cotei majoritare a intimaților (10/13), dar și prin diminuarea suprafeței de teren aferentă - față de limita legală, aspect evidențiat expres în raportul de expertiză (fila 235).
Varianta III din raportul de contraexpertiză răspunde exigențelor art. 6739Cod proc. civilă: intimații dețin o cotă covârșitor mai mare în raport cu recurentul (10/13 față de 3/13); și locuiesc împreună în acest imobil din,- și nu au o altă locuință în proprietate, în timp ce recurentul domiciliază în orașul, str. -, -. A,.3,.12; intimații s-au ocupat de conservarea și administrarea imobilului succesoral, care constituie un tot unitar - casă și anexe gospodărești, necesare unui trai decent într-o gospodărie din mediul rural.
Pentru egalizarea loturilor cuvenite fiecărei părți se impune plata unor sulte, de către fiecare coindivizar corespunzător cotelor lui succesorale, obligarea în solidar a intimaților la plata unei sulte către recurentul pârât fiind lipsite de temei legal.
Curtea, urmează să modifice hotărârea recurată și sub acest aspect și obligă intimata reclamantă în favoarea pârâtului la plata unei sulte de 3758,07 lei. Obligă intimatul pârât în favoarea recurentului pârât la plata unei sulte de 1127,42 lei.
Vor fi menținute celelalte dispoziții ale hotărârii recurate sub aspectul cotelor succesorale și modalității de partajare a masei succesorale.
În baza art. 274 Cod proc. civilă obligă intimații la 604,5 lei cheltuieli de judecată către recurentul pârât.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de recurentul pârât recurent, domiciliat în orașul, strada -, -. A,. 12, județul C, împotriva deciziei civile nr. 503/C din 07.10.2008, pronunțate de Tribunalul Constanța, în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimat reclamant, domiciliată în localitatea,-, județul C și intimatul pârât, domiciliat în localitatea,-, județul
Modifică decizia recurată în sensul:
Admite în parte cererea reconvențională sub aspectul cererii de completarea masei bunurilor partajabile.
Atribuie reclamantei și pârâtului, în indiviziune, lotul nr. 1 din expertiza, și, varianta III, anexa nr. 1C, compus din teren în suprafață de 2960,62 mp și construcții-casă de locuit, magazie din chirpic, pătul din lemn, magazie 2 din lemn, din chirpic, din lemn, magazie 3 din lemn, platforme și alei betonate, gard scândură, gard plasă sârmă, racord electric integral și racord apă în indiviz, în valoare de 366.448 lei.
Atribuie pârâtului lotul nr. 2 din anexa 1C, varianta III din aceeași expertiză, compus din teren 683,22 mp și construcții: magazie 4 lemn, WC lemn cu fosă, beci, zidărie piatră, gard plasă sârmă, racord apă 1/2 indiviz, în val. 78.552 lei.
Obligă reclamanta la 3758,07 lei și pârâtul la 1127,42 lei cu titlu de sultă către pârâtul.
Menține restul dispozițiilor.
Obligă intimații la 604,5 lei cheltuieli de judecată către recurent.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 10 februarie 2010.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Jud.fond-
Jud. apel-/
Red.recurs-jud. /23.02.2010
Tehnored.gref./4ex./04.03.2010
Președinte:Daniela PetroviciJudecători:Daniela Petrovici, Mihaela Popoacă, Gabriel Lefter
