Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 742/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
- SECȚIA CIVIL MIXT -
DOSAR nr-
C2 RECURS
DECIZIA CIVIL NR. 742/R/2008
Ședința public din 7 mai 2008
PREȘEDINTE: Aurora Popa judector
Judector - -
Judector - -
Grefier - -
Pe rol, soluționarea contestației în anulare formulat de contestatorii, ambii domiciliați S M- în contradictoriu cu intimații, domiciliat S M,-. 24, domiciliat S M- împotriva deciziei civile nr. 1428/R din 12 decembrie 2007 pronunțat de Curtea de Apel Oradea în dosar nr-.
La apelul nominal fcut în ședința public nu se prezint nimeni.
Procedura de citare este legal îndeplinit.
S-a fcut referatul cauzei învederându-se instanței c, contestația în anulare este legal timbrat, s-a solicitat judecarea cauzei în lips, în conformitate cu prevederile art. 242 cod procedur civil,dup care:
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra contestației în anulare de faț, constat urmtoarele:
Prin decizia civil nr. 1428/R din 12 decembrie 2007 pronunțat de Curtea de Apel Oradea s-a respins ca nefondat recursul civil declarat de recurenta reclamant și recurentul pârât în contradictoriu cu intimatul reclamant și intimata pârât ( ns. împotriva deciziei civile nr 44/Ap din 5 martie 2007 pronunțat de Tribunalul Satu Mare pe care a menținut-o în întregime.
Din considerentele deciziei se reține c reclamantul, invocând dreptul su asupra cotei de 11/24 prți din imobilul înscris în CF 22136 SM a investit instanța în contradictoriu cu ceilalți proprietari tabulari cu o cerere privind apartamentarea imobilului ce apare deja descris în foaia de avere ca fiind o cas, parter plus 2 nivele cuprinzând 3 apartamente.
Cererea a fost înregistrat la 27 mai 2002.
La prima zi de înfțișare, pârâtul - antecesor în drepturi al reclamantului și dețintor al cotei de 4/24 prți din imobil - formuleaz o acțiune reconvențional prin care solicit anularea contractului de vânzare -cumprare încheiat cu reclamantul invocând caracterul fals al actului juridic.
Pe cale separat, la 1 iulie 2002 recurenta solicit instanței în contradictoriu cu toți coproprietarii imobilului din litigiu s se constate dreptul su de proprietate în devlmșie cu șotul ei - și de coproprietate cu ceilalți pârâți și s se constate nulitatea absolut a contractului de vânzare -cumprare a cotei de 11/24 prți din cea deținut de soțul ei din imobil, contract încheiat cu pârâtul. Motivul de nulitate invocat îl reprezint lipsa acordului ei la încheierea actului, iar acest capt de cerere nu este motivat în drept.
În opinia instanței de recurs, instanța de fond a procedat corect în momentul în care a conexat cele dou dosare, în primul rând pentru c este vorba de dou acțiuni diferite prin care se urmrește lipsirea de efecte juridice a unuia și aceluiași act juridic - din motive diferite -, iar în al doilea rând c în mod evident drepturile pretinse ale recurentei în msura în care ar fi recunoscute ar avea efect asupra modului de soluționare acțiunii reclamantului, chiar în cazul în care actul de vânzare -cumprare și-ar pstra efectele.
Deci, sub acest aspect criticile recurenților ce vizeaz neinspirata conexare a dosarelor sunt apreciate ca fiind nefondate.
Este adevrat c, încheierea nr. 7215 a fost dat la 10 octombrie 2002, prin aceasta stabilindu-se cotele de proprietate ale prților, iar dosarul nr. 6276/2002 a fost conexat la prezentul dosar doar la termenul din 31 octombrie 2002, dar ulterior s-a trecut la administrarea probelor solicitate, începându-se cu interogatoriul prților, continuând cu expertiza la care au fost formulate obiective de ctre toate prțile și au fost audiați martorii solicitați de soții prin care s-a tins a se dovedi calitate de bun comun a unei prți din imobilul din litigiu( martorii audiați la filele 94-95 și 127 dosar fond).
La termenul din 21 octombrie 2003 prțile au declarat c nu mai solicit alte probe și au pus concluzii pe fond.
Prin sentinț, instanța de fond a admis acțiunea principal și sistat indiviziunea, a respins acțiunea reconvenționala bazat pe falsitatea cauzei ca nedovedit și a respins acțiunea reclamantei apreciind c aceasta are un drept de creanț și nu de proprietate, deoarece din probele administrate rezult c imobilul fusese ridicat și finisat anterior cstoriei, astfel încât reclamanta nu a contribuit într-un mod care s îi asigure dobândirea unui drept real.
- și i au declarat apel, înregistrat inițial pe rolul Curții de Apel Oradea, aceștia solicitând și completarea probațiunii administrate în cauz pentru dovedirea susținerilor lor.
În faza apelului, atât în fata instanței inițial sesizate cât și ulterior declinrii de competenț în fața Tribunalului Satu Mare, probațiunea a fost suplimentat atât prin audierea martorilor cât și încuviințarea unei noi expertize de specialitate, fiind încuviințate toate cererile formulate de ctre prți.
Singura cerere creia nu i s-a dat curs favorabil formulat de apelanți a fost cea de disjungere a cererii de constatare a nulitții contractului de cea având ca obiect sistarea indiviziunii, instanța pronunțându-se asupra acestui aspect prin decizia atacat.
În urma trecerii în revist a etapelor parcurse de prezentul dosar se constatat c recurenților nu le-au fost cauzat nici un prejudiciu, ei putând s-și exercite toate drepturile procesuale, indiferent de faptul c cele dou dosare au fost conexate.
Este adevrat c soluția pentru cererea privind sistarea indiviziunii este determinat de modul în care este soluționat cererea privind lipsirea de efecte juridice a convenției translative de proprietate a cotei de 11/24 prți din imobil și, în egal msura, de confirmarea ipotetic caracterului de bun comun al acestei cote, dar este greșit imaginea recurenților potrivit creia instanțele de fond și de apel ar fi fost neatente în modul de soluționare a acestor cereri, neatenție datorat complexitții dosarului
Printr-o motivare ampl a problemei de drept și a probelor invocate, instanța de control rspunde tuturor criticilor formulate printr-o cercetare logic a firul evenimentelor.
Astfel, în primul rând instanța s-a ocupat de obiectul convențiilor încheiate de prți, ajungând la concluzia c este vorba de tratative care s-au finalizat printr-un act translativ de proprietate, nefiind probe suficiente care s schițeze caracterul fals al cauzei convenție.
Apoi, instanța s-a ocupat de caracterul de bun propriu al bunului înstrinat, constatând c înscrierile de carte funciar se coroboreaz cu clauzele cuprinse în contractul de vânzare -cumprare din 29 aprilie 2001, astfel încât apelanta nu a putut s rstoarne aparența rezultat din înscrierile de carte funciar.
Reținând c bunul este propriu al vânztorului, instanța a reținut c acordul șotiei la înstrinarea cotei nu era necesar, confirmând și sub acest aspect valabilitatea convenției.
Faț de concluziile trase a fost confirmat și soluția de partajare.
În aceste condiții, instanța de recurs nu a identificat nici un motiv de nelegalitate hotrârilor atacate care s justifice casarea acestora, situație în care a respins recursul ca nefondat, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin 1 cod procedur civil.
Împotrivaacestei decizii au formulat contestație în anulare - și i, solicitând retractarea deciziei civile nr. 1428/R/12.12.2007 și rejudecarea recursului în cauz, admiterea lui, casarea deciziei și anularea sentinței, trimiterea cauzei în rejudecarea fondului cu îndrumare de a dispune disjungerea cauzei din dosar nr. 6276/2002 în vederea judecrii ei separat de acțiunea principal, obiect al dosarului de fond și care urmeaz a fi suspendat pân la rmânerea irevocabil a soluției ce se va da în acțiunea privind constatarea nulitții contractului de vânzare - cumprare, aceast soluție fiind determinant în partaj.
Contestatorul solicit a se da instanței în rejudecare îndrumarul privind stabilirea calitții de bun comun a apartamentului, c finisrile depșesc jumtatea valorii imobilului, acestea fiind fcute din credit și în ce condiții se poate înstrina un apartament de ctre cellalt soț.
Cu privire la acțiunea în nulitatea contractului, s-ar impune stabilirea naturii raporturilor juridice dintre prțile contractante, seriozitatea prețului și ținând cont și de probele testimoniale administrate în cauz, doi dintre martori fiind cercetați penal în acest sens.
În motivare se critic hotrârile instanțelor care au menținut soluția instanței de fond, care a reținut contract de vânzare - cumprare și nu contract de împrumut.
Critic de asemenea hotrârea instanței de recurs, care a ajuns la concluzia eronat c apelanta nu a rsturnat aparența rezultat din înscrierile de carte funciar și a omis a cerceta la obiect condițiile în care un imobil propriu devine comun atunci când prin contribuția soților este fundamental transformat și afectat familiei - practica judiciar și doctrina converg în acest sens.
În drept, invoc art. 318 Cod procedur civil.
Prin întâmpinare, intimatul a solicitat respingerea contestației în anulare, nefiind întrunite condițiile art. 318 Cod procedur civil.
Examinând cererea formulat de contestatori, se rețin urmtoarele:
Este cert c un control judectoresc reprezint un drept și o obligație a instanțelor superioare judectorești de a verifica, în condițiile și cazurile respective, cu procedura prevzut de lege, legalitatea și temeinicia, sau doar legalitatea hotrârilor instanțelor inferioare.
În cazul de speț, contestația în anulare este o cale extraordinar de atac, de retractare, putând fi exercitat împotriva hotrârilor judectorești irevocabile, dar cu restricții, doar în cazurile și condițiile prevzute de lege, în speț art. 317 - 321 Cod procedur civil.
Contestatorii își întemeiaz în drept contestația pe prevederile art. 318 Cod procedur civil, unde este reglementat contestația în anulare special, motivele acesteia fiind rezultatul unei greșeli materiale în dezlegarea recursului, respectiv omisiunea instanței de recurs de a cerceta vreun motiv de casare.
Motivele invocate de contestatori nu se circumscriu nici uneia din cele mai sus menționate, instanța de recurs analizând fiecare motiv invocat de recurenți.
Instanța de recurs a verificat hotrârea instanței de apel prin prisma prevederilor art. 304 Cod procedur civil, care prevd expres c trebuie s examineze cele 9 puncte ale art. 304 Cod procedur civil, doar pentru motive de nelegalitate.
Și în ceea ce privește tranzacția a analizat hotrârea, obiectul convenției între prți, reținând nu faptul c nu s-au produs probe sau acestea sunt insuficiente, ci doar c nu se poate reține prin probele administrate caracterul fals al convenției, deci nu exist nici o omisiune aici de a cerceta motivul de recurs sau probele administrate.
Nu se poate reține nici eroarea material din aspectul c instanța a stabilit un drept de creanț și nu unul de codevlmaș, pe de o parte nu instanța de recurs a stabilit acest drept, aceasta doar a reținut c instanța de apel a rspuns criticilor printr-o motivare ampl a problemelor de drept ridicare și a probelor invocate, ocupându-se inclusiv de caracterul bunului înstrinat, clauzele contractuale coroborate cu înscrierile de carte funciar confirmând soluția instanței.
Ori noțiunea de greșeal material nu se poate interpreta extensiv, pe calea contestației în anulare neputând fi valorificate greșeli de judecat, de apreciere a probelor, de interpretare a unor dispoziții legale sau rezolvare a unui incident procedural, iar aceste aspecte vor s le invoce contestatorii.
De altfel, în M parte contestația în anulare cuprinde aceleași motive invocate în recurs, ceea ce nu este posibil în aceast cale de atac de retractare, dat fiind principiul unicitții cilor de atac.
Nici omisiunea instanței de recurs de a se pronunța asupra unui motiv de recurs nu subzist.
Se invoc omisiunea cercetrii la obiect a condițiilor în care imobilul propriu devine comun. Pe lâng faptul c instanța de recurs a punctat și rspuns motivelor de recurs, este de reținut c motivația hotrârii, argumentele, trebuie subsumate motivului de recurs pe care se sprijin așadar contestația în anulare, prevzute de art. 318 Cod procedur civil, este admisibil doar în cazul în care instanța ar omite examinarea unui motiv de recurs, nicidecum argumentele de fapt și de drept invocate de contestatori, instanța de recurs fiind în msur s grupeze aceste argumente pentru a rspunde printr-un considerent comun motivului de recurs.
În alt ordine de idei, se face referire la nevoia de probe în recurs, exist într-adevr contestația în anulare obișnuit, prevzut de art. 317 Cod procedur civil, dar aceasta prevede doar procedura legal de citare, respectiv competența, ceea ce nu este cazul.
Celelalte critici formulate vizeaz aspecte de fond, care nu pot fi examinate în aceast faz, exced contestației în anulare, și care ar fi puse în discuție în rejudecarea recursului, ceea ce nu este cazul.
Faț de cele mai sus expuse, urmeaz a fi respins contestația în anulare formulat de contestatorii - și i împotriva deciziei civile nr. 1428/R/2007, în baza considerentelor de fapt și drept mai sus expuse, nefiind incidente prevederile art. 318 Cod procedur civil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE contestația în anulare formulat de contestatorii, ambii domiciliați S M- în contradictoriu cu intimații, domiciliat S M,-. 24, domiciliat S M- împotriva deciziei civile nr. 1428/R din 12 decembrie 2007 pronunțat de Curtea de Apel Oradea pe care o menține în întregime.
Fr cheltuieli de judecat.
IREVOCABIL.
Pronunțat în ședința public din 7 mai 2008.
Președinte, Judector, Judector, Grefier,
- - - - - - - -
Red dcz
5.06.2008
Jud recurs,
Dact IC
2ex/6.06.2008
Președinte:Aurora PopaJudecători:Aurora Popa, Maria Galeș, Dana Cigan
