Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 926/2009. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR-

DECIZIA NR. 926

Ședința publică din data de 17 noiembrie 2009

PREȘEDINTE: Eliza Marin

JUDECĂTORI: Eliza Marin, Constanța Pană Elisabeta Gherasim C -

- - -

Grefier - - -

Pe rol fiind judecarea recursului declarat de reclamanta domiciliată în M,-, județ P, împotriva deciziei civile nr. 354 din 14 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâta, domiciliată în P,-,.55,.F,.1,.7, județ

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenta reclamantă asistată de avocat din cadrul Baroului P, potrivit împuternicirii avocațiale aflată la fila 8 dosar și recurenta pârâtă asistată de avocat din cadrul Baroului P, conform împuternicii avocațiale de la fila 11 dosar.

Procedura îndeplinită.

Cererea de recurs este timbrată cu suma de 10,00 lei reprezentând taxă judiciară de timbru potrivit chitanței nr. -/21.09.2009 și timbru judiciar de 0,15 lei,care au fost anulate și atașate la dosar.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că, prin serviciul registratură s-a depus întâmpinare din partea intimatei pârâte.

Părțile, prin apărător, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au alte cereri de formulat.

Curtea consideră cauza în stare de judecată și acordă cuvântul, părților, în susținerea și combaterea recursului.

Avocat pentru recurenta reclamantă susține că decizia tribunalului s-a dat cu încălcarea dispozițiilor art.304 pct.7 și 9 Cod pr.civilă, cu greșita aplicare a legii.

Astfel, o primă critică se referă la faptul că instanța de apel deși indică aplicarea prevederilor art.6739Cd pr.civilă și respectiv art.741 Cod civil, ca temei al soluției date, și anume schimbarea variantei de lotizare la fond cu o altă variantă, în realitate nu face decât să aplice greșit legea și a expus o serie de argumente care nu se pot circumscrie criteriilor legale incidente în cauză.

Mai susține recurenta reclamantă, prin apărător că, nici una din criticile formulate în apel, referirea la necesitatea existenței unor unități locative distincte, faptul că nu se regăsește enumerată și încăperea denumită antreu, care figurează în planul anexă ce face parte din raportul de expertiză și este o simplă omisiune având caracterul unei erori materiale făcând parte din lotul nr.2.

Un al doilea aspect, arată recurenta reclamantă se referă la evidențierea de două ori în planul de situația a punctul numerotat cu cifra 11, ceea ce a fost interpretat de către instanța de apel ca fiind de natură să creeze confuzie și dificultate la executare, când în realitate, din coroborarea configurării planului respectiv și a părții scriptice a raportului de expertiză, se poate observa că punctul 11 nu se găsește decât în apropierea încăperii nnr.4 din construcție, fiind vorba tot de o greșeală materială.

Învederează recurenta reclamantă că, prin omologarea variantei I a raportului de expertiză, tribunalul a dat o soluție în contradicție cu probele administrate și actele depuse la dosar, neținând cont de dorința autorilor părților, care a fost ca fiecare să stăpânească J din bunurile supuse partajului, atribuind pârâtei toate construcțiile, mai puțin C5, respectiv un, lăsând-o pe recurenta reclamantă fără nici o posibilitate locativă, pe când varianta omologată de Judecătoria Mizil oferă o împărțire echitabilă.

Solicită, față de primul motiv de recurs, admiterea recursului, casarea deciziei tribunalului și menținerea sentinței Judecătoriei Mizil ca legală și temeinică, iar în subsidiar, admiterea recursului,cu trimiterea cauzei spre rejudecare a apelului. Cu cheltuieli de judecată. Depune concluzii scrise însoțite de două schițe de plan.

Avocat pentru intimata pârâtă, solicită respingerea recursului și menținerea deciziei tribunalului ca legală și temeinică.

Arată intimata pârâtă prin apărător că, instanța de apel a aplicat în mod corect dispozițiile legale privind ieșirea din indiviziune, în sensul că a dispus omologarea variantei I, deoarece varianta omologată de instanța de apel părțile urmau să rămână în indiviziune forțată în ceea ce privește construcția și terenul aferent, imobilul nefiind partajabil în două unități locative distincte, iar prin împărțirea imobilului pe viitor vor exista probleme privind dreptul de proprietate al fiecărei părți, iar în cazul în care vreuna din părți va trebui să vândă partea de construcție, găsirea unui cumpărător va fi mai grea.

În ce privește modul în care s-a efectuat expertiza completare omologată de prima instanță, învederează intimata pârâtă, se poate observa că antreul nu este atribuit niciuneia din părți, iar pe schiță sunt două puncte notate cu aceeași cifră, pe viitor putând să apară litigii privind linia de graniță dintre cele două proprietăți.

Solicită respingerea recursului. Cu cheltuieli de judecată.

În replică, apărătorul recurentei reclamante arată că potrivit variantei omologate de instanța de fond, deschiderea la drum, pe ambele laturi ale terenului este de 8 lățime.

CURTEA:

Deliberând asupra recursului civil de față, reține următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Mizil sub nr-, reclamanta - a chemat în judecată pârâta, solicitând instanței să pronunțe o hotărâre prin care să dispună partajul averii succesorale rămasa de pe urma defuncților părinți - și - decedați la data de 28.09.2006, cu ultimul domiciliu în comuna Vadu, județul

În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că părțile sunt surori, masa succesorală rămasă de pe urma defuncților părinți, fiind compusă din suprafața de 1236. intravilan, suprafața de 711. curți-construcții, precum și locuința aflată pe acest teren, construcție din paiantă, acoperită cu țiglă și carton, formată din verandă, 2 camere, salon cu beci, hol, bucătărie, șopron și separat bucătărie de vară și dependințe formate din grajd, cotineață de porci, păsări și magazie.

A mai precizat reclamanta că masa succesorală se mai compune din suprafața de teren de 34.335. cuprinsa in titlul de proprietate nr.82249/2000, după cum urmează: 10.027. arabil extravilan, 2.000. arabil extravilan, 4560. arabil extravilan, 744. vie extravilan, 824. vie extravilan, 320. vie extravilan, 1680. vie extravilan, 3452. vie extravilan, 833. vie extravilan, 3857. pășune extravilan, 5878. pădure și 160. intravilan categoria curți-construcții; suprafața de 7500. arabil conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1082/13.10.1998 și suprafața de 3825,50. vie extravilan, conform deciziei nr.1470/13.09.2001 a Tribunalului Prahova.

In raport de sustinerile reclamantei, pârâta - a formulat în baza disp.art.119 pr.civ.cerere reconvențională, prin care solicitat introducerea la masa partajabilă a fiecărui defunct și a unor bunuri mobile expres enumerate în cerere.

La același termen de judecată reclamanta și-a completat acțiunea, solicitând introducerea la masa partajabilă a celor doi defuncți și a unor bunuri exprs enumerate.

In urma probelor administrate în cauză la solicitarea părților cu înscrisuri, interogatorii reciproce și martori, Judecatoria Mizila pronunțat la data de 09.08.2007 încheierea interlocutorie prin care a admis în parte, în principiu, acțiunea completată formulata de reclamantă și, în principiu, cererea reconvenționala formulată de pârâtă, constatand deschisă succesiunea defunctului - decedat la data de 28.09.2007, cu ultimul domiciliu in com.Vadu, jud.P, de pe urma caruia au ramas ca mostenitori partile din prezenta cauza în calitate de fiice, fiecare având o cota de 1/2 din masa succesorala compusă din: 1236. teren intravilan conform nr.32656/1996; 1/2 din locuinta și 1/2 din anexele situate în com.Vadu, jud.P; 3,4335 ha conform nr.82249/2000; 1/2 din terenul în suprafață de 7500. dobândit prin contractul de vânzare-cumpărare aut.sub nr.1082/1998; cota de 1/2 din următoarele bunuri: 2 tocitori a câte 800 lt. un de 600 lt. 6 stupi, un teasc pentru struguri presa, 2 pompe de stropit-, o tocitoare gen de 700 lt. 2 butoaie de 300 lt. o dejă lemn () de 40 lt. un de 200 lt. un de 800 lt. un de 400 lt. în posesia reclamantei, un de Ť. de circa 100 lt. ( in posesia reclamantei), o tocitoare de circa 400 lt., un de circa 70 lt. o damigeană de 50 lt. și una de 20 lt. 2. aragaz, butelie, 5. scaune tambureți, o sobă teracotă cu plită, 2. bufet de bucătărie, o masă bucătărie, 3 paturi, 7 cuverturi din lână, o masă televizor, un televizor color, 2 sobe teracotă, 4 plăpumi, 11 perne, 3 covoare persane, 2 vitrine, 3 toalete cu oglindă, 2 mese rotunde, un cuier pom, 2 șifoniere în 3 uși, 2 mese de 12 persoane, 6 scaune tapițate, 2. studio-pat cu ladă, 5 carpete persane mici (1 mx0,50 m), 11. mochetă, 3 mese bucătărie, 4 covoare de iută, un frigider, un congelator, 4 scaune lemn cu, 3 tuciuri mărimi diferite, un pentru săpun de 60-70 lt. 4 coșuri (târne), un dublu (o dubla), un polizor electric, un bazin din beton pentru apă, o fântână, un cu menghină, împrejmuire din scândură.

Prin aceeași încheiere interlocutorie s-a constatat deschisă si succesiunea defunctei - decedată la data de 28.09.2007, cu ultimul domiciliu în com.Vadu, jud.P, de pe urma căreia au rămas ca moștenitoare reclamanta și pârâta din prezenta cauză, în calitate de fiice, cu o cota de 1/2 fiecare, masa succesorală fiind compusă din cota de 1/2 din locuința și anexele situate în com.Vadu, jud.P;1/2 din suprafața de 7.500. dobândită prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1082/13.10.1998 (situată în 115, 3175/108); suprafetele de 2507. vie, 1.318,50. si 244,75. conform deciziei Tribunalului Prahova nr.1470/2001; cota de 1/2 din bunurile mobile și imobile enumerate în activul succesoral al defunctului.

Pentru a pronunța aceasta soluție, instanța de fond a constatat că în cauză se aplica instituția comorientilor, în sensul că, necunoscându-se momentul real al decesului fiecărui părinte al părților, decedați în aceeași împrejurare, respectiv la data de 28.09.2006, averea succesorala a acestora va fi culeasă de cele două fiice- părțile din prezenta cauză.

Prin sent.civ.nr.1813/02.12.2008, Judecătoria Mizila admis în parte acțiunea formulată de reclamantă și, în totalitate cererea reconvenționala formulată de pârâtă, dispunând ieșirea din indiviziune a părților conform variantei de lotizare din raportul de expertiză completare 2 ing., apreciind că astfel se asigură o împărțire, sensibil egal, a bunurilor succesorale, o folosință comoda a celor două unități locative care au ieșiri separate la calea publică, astfel încât pot fi evitate relațiile tensionate pe viitor între părți.

Prima instanță a înlăturat susținerea pârâtei în sensul că varianta omologată nu ar asigura o folosință normală a unității locative, având în vedere latura 6-14 lotului acesteia, cu lungimea de 7,42. este mai mult decât suficientă, inclusiv pentru practicarea unei porți de largă deschidere la calea publică.

Impotriva sentinței instanței de fond a declarat apel, în termen legal, pârâta, arătând că nu au fost avute în vedere toate aspectele privitoare la drepturile de proprietate ale părților ce derivă în urma ieșirii din indiviziune.

Dezvoltand motivele de apel, pârâta a învederat că prin împărțirea imobilului-construcție, vor exista, în viitor, probleme deosebite în ceea ce privește dreptul de proprietate al fiecărei părți, câtă vreme vor exista ziduri, acoperiș, construcții și utilități comune, ce vor determina litigii viitoare, pentru toate reparațiile ce se vor impune, trebuind acordul celeilalte parti.

Astfel, pârâta a mai aratat că încăperea notată cu nr.1 pe planul de situație, respectiv antreul, nu a fost atribuită niciuneia dintre părți, iar în privința pct.11, acesta se găsește o dată în interiorul construcției, iar ulterior, în exteriorul casei, astfel încât, existând 2 puncte notate cu aceeași cifră, vor apărea în viitor, litigii privind linia de graniță dintre cele două proprietăți.

O altă critică formulată de pârâtă, s-a referit la faptul că deschiderea la drum este de sub 8. din care, trebuia redusă suprafața antreului care are o deschidere la exterior de 3. astfel încât a rezultat o deschidere totală de doar 5.

Totodata, intimata a mai aratat că potrivit sent.civ.nr.3009/2007 a Judecatoriei Ploiești, este proprietara mai multor suprafețe de teren care se învecineaza cu o parte din terenurile -bunuri sucecsorale iar, prin modul prin care a fost efectuată lotizarea, aceste din urmă terenuri, nu se învecinează cu cele dobândite prin hotărârea judecătorească arătată.

In final, intimata a arătat că prima varianta de lotizare era cea mai corectă întrucât ar fi prevenite litigii viitoare între părți și, chiar și cea de-a doua variantă de lotizare ar fi corespunzătoare, deoarece împarte construcția din pct.Acasa, în mod acceptabil, având în vedere că podul casei, este deja separat.

Primindu-se dosarul la Tribunalul Prahova, cauza a fost inregistrata sub nr-.

Prin notele scrise depuse de intimata reclamanta, aceasta a solicitat respingerea apelului, ca nefondat.

Tribunalul Prahova, prin decizia civilă nr. 354 din 14 mai 2009, admis apelul declarat de pârâtă, a schimbat în parte sentința apelată, în sensul că a dispus ieșirea din indiviziune a părților, conform variantei I (întâi) din raportul de expertiză tehnică lotizare inițial, întocmit de expert, filele 179-186, dos.fond-volumul I, la data de 1.04.2008 și menținut restul dispozițiilor sentinței.

Totodată a obligat intimata la 10 lei cu titlu de cheltuieli de judecată către apelantă.

Pentru a decide astfel, tribunalul a reținut că potrivit disp.art.673/9 pr.civ. "la formarea și atribuirea loturilor, instanța va ține seama, după caz, și de acordul părților, mărimea cotei-părți ce se cuvine fiecăreia ori masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărțeala au făcut construcții, îmbunătățiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea".

În speță, conform raportului de expertiză tehnică de specialitate construcții civile ing. (126-135-dos.fond) imobilul situat în com.Vadu, jud.P era compus din 3 camere de locuit (2,4,5), hol (3), antreu (1,9), bucătărie (8), bucătărie de vară (7), (6), pivniță (10), precum și dependințe, respectiv magazie, grajd și.

Critica formulată de apelanta-pârâtă privind greșita omologare a variantei de lotizare din raportul de expertiză-completare 2 ing. a fost considerată întemeiată, având în vedere pe de o parte că, deși așa cum s-a arătat, imobilul-casă de locuit are în componența sa și un antreu, notat pe schița de plan aflată la fila 134-dos.fond cu reperele 1 și 9, această încăpere nu a fost atribuită nici uneia dintre părți în condițiile în care, însă, s-a regăsit evidențiată în planul de situație-anexă la raportul de expertiză prin care s-a dispus ieșirea din indiviziune a părților (5-dos.fond, vol.II), fiind notată cu simbolul " 1".

Totodată, din analizarea planului de situație-anexa nr.9 (5-dos.fond, vol.II), s-a constatat că pct.11 apare evidențiat de două ori, respectiv o dată în interiorul lotului 2 și, ulterior în apropierea colțului încăperii notată cu pct.4, fapt de natură să producă nu numai confuzie, dar și dificultăți cu ocazia unei eventuale puneri în executare silită a sentinței ce va constitui titlu executoriu.

Așa fiind, analizând toate variantele de lotizare propuse de către expertul topo s-a constatat că varianta I (întâi) din raportul de expertiză-lotizare inițial întocmită conform opțiunii reclamantei (179-dos.fond) răspunde tuturor criteriilor echitabile pentru ambele părți de lichidare a stării de indiviziune, în condițiile în care intimata-reclamantă a primit construcțiile C1, C2, C3 și C4, precum și teren în pct."Acasă" în suprafață de 693 mp, bunuri mobile conform tabelului A și terenurile cuprinse în anexele 2, 3 și 4, iar apelantei-pârâte i-au fost atribuite construcția C5, teren în pct."Acasă" în suprafață de 683 mp, bunuri mobile și terenurile menționate în anexele 2, 3 și 4.

Deși în această variantă sulta este mai mare decât cea din varianta omologată de prima instanță, instanța a observat că prin această nouă modalitate de partajare s-a dat eficiență drepturilor succesorale ale părților, criteriilor prev. de art.741 civ. precum și celor referitoare la evitarea unor litigii viitoare între părți și exercitarea efectivă a prerogativelor conferite de dreptul de proprietate asupra bunurilor succesorale atribuite.

Pentru considerentele arătate, tribunalul a admis apelul, a schimbat în parte sentința atacată, în sensul ieșirii din indiviziune a părților conform variantei I (întâi)din raportul de expertiză tehnică lotizare inițial întocmit de expert (179-186, dos.fond-volumul I) și a menținut restul dispozițiilor sentinței.

În baza art.274 pr.civ. a fost obligată intimata să plătească apelantei suma de 10 lei cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs, în termen legal, reclamanta, considerând-o nelegală și netemeinică, constând în esență, în faptul că, instanța de apel deși consideră că prin modalitatea de partajare a bunurilor se respectă prevederile art.673/9Cod pr.civilă și art.741 Cod civil, texte în baza cărora a schimbat varianta de lotizare dispusă de instanța de fond, încalcă tocmai aceste dispoziții legale, aplicând greșit legea.

Arată recurenta că prin varianta omologată de instanța de apel, întreaga casă de locuit se atribuie intimatei pârâte, recurentei nedându-i-se posibilitatea locativă de a exploata terenul din punctul Acasa, precum și terenurile din extravilan atribuite, pentru că acea construcție notată cu simbolul C5, ce i se atribuie în varianta dispusă de instanța de apel, este în fapt un cu o suprafață de 5,10 mp. că nu se realizează împărțirea judicioasă nici a terenurilor situate în extravilan, astfel că s-au încălcat prevederile exprese ale art.6739și ale art.741 Cod civil.

Susține aceeași recurentă că argumentele de care s-a folosit instanța de apel în schimbarea variantei de lotizare, au fost o greșită numerotare a unor părți din construcții în schița de plan anexă la raportul de expertiză, care în fapt se referă la punctul nr.11,care se află în apropierea încăperii nr.4 din construcție și care nu este decât o eroare materială ce putea fi ușor observată și remediată, fără consecințe care să ducă la imposibilitatea punerii în executare a variantei omologate de instanța de fond, și că antreul din imobil nu a fost atribuit niciuneia din părți, deși se află evidențiat în planul anexă la raportul de expertiză, argumente care sunt nereale deoarece tribunalul a avut în vedere numai partea explicativă a raportului de expertiză și nu și concluziile și schița anexă.

Recurenta a arătat că singura variantă de lotizare care respectă dispozițiile legale este cea dispusă de Judecătoria Mizil, pentru că realizează o împărțire în natură a bunurilor cu evitarea sultelor mari și are în vedere și voința expresă a părinților părților.

Examinând decizia atacată, prin prisma criticilor formulate și a dispozițiilor legale aplicabile în cauză, Curtea constată că recursul de față este fondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare astfel:

Prin acțiunea formulată, reclamanta recurentă a solicitat ca în contradictoriu cu pârâta intimată, să se dispună împărțirea averii succesorală rămasă de pe urma autorilor lor și, ambii decedați la 28 septembrie 2006.

După administrarea probatoriilor, s-a pronunțat de către Judecătoria Mizil sentința civilă nr.1813 /2 decembrie 2008, prin care s-a dispus ieșirea din indiviziune a părților conform raportului de expertiză completare II întocmit de expert.

Această variantă de lotizare a fost schimbată de Tribunalul Prahova, urmare a admiterii apelului declarat de pârâtă, prin decizia atacată dispunându-se ieșirea din indiviziune conform variantei I din raportul de expertiză tehnică lotizare inițial, întocmit de același expert, menținându-se restul dispozițiilor sentinței.

În mod greșit instanța de apel, pe baza acelorași probatorii, a schimbat varianta de lotizare dispusă de instanța de fond care, într-adevăr, respecta drepturile și interesele părților dar și dispozițiile legale, respectiv art.741 cod civil și 6739Cod pr.civilă.

În varianta dispusă de Judecătoria Mizil, instanța de fond a realizat o împărțire sensibil egală a bunurilor succesorale - construcții și terenuri, așa cum prevăd disp.art.741 Cod civil - dând părților pe cât posibil bunuri de aceeași cantitate, calitate, valoare.

Prin sentință, imobilul casă de locuit a fost împărțit recurentei și intimatei și s-a avut în vedere de către judecătorul fondului faptul că imobilul construcție putea fi împărțit în două unități locative, fiind prevăzut cu ieșiri separate la calea publică, astfel că în acest mod s-a realizat o ieșire din indiviziune reală, și care nu punea problema unor relații tensionate între părți, tocmai prin existența celor două accese separate.

Pe de altă parte, varianta omologată de instanța de fond a avut în vedere și dorința autorilor părților -părinții acestora - de a rămâne fiecăruia din copii J din casă, așa cum de altfel a recunoscut intimata pârâtă la interogatoriul care i s-a luat, precizând că aceasta a fost voința defuncților.

Ignorând aceste aspecte, instanța de apel schimbă varianta de lotizare și dispune omologarea primei variante, care nu se poate circumscrie prevederilor art.741 Cod civil și 6739Cod pr.civilă, pentru că în această variantă construcțiile cu excepția celei identificată cu simbolul C5 sunt atribuite în totalitate intimatei,în timp ce recurentei i se dă acea construcție C5,care în fapt este o anexă gospodărească -.

Dându-i-se această construcție, în mod evident că recurenta nu are asigurată nicio posibilitate locativă,deși are aceleași drepturi cu intimata și se află în imposibilitatea de a exploata și terenul care i se atribuie, în punctul Acasă, ca și alte terenuri din extravilan.

Argumentele folosite de instanța de apel în schimbarea variantei de lotizare nu pot fi avute în vedere.

Tribunalul reține că s-a omis a se atribui încăperea 1- antreu - însă o atare susținere este neîntemeiată pentru că din schița de plan a raportului de expertiză reiese cu claritate că această încăpere este atribuită intimatei, respectiv în lotul nr.2.

Un alt aspect avut în vedere de instanța de apel, este acela al dublei numerotări cu cifra 11 unor părți din construcții, însă aceasta este doar o simplă greșeală săvârșită de expert care nu a fost avut în vedere nici de părți,nici de instanța de fond, pentru că se putea remedia prin formularea de obiecțiuni în acest sens la raportul de expertiză.

Aceste argumente reținute de tribunal în schimbarea variantei de lotizare, nu conduc la ideea că varianta dispusă de această instanță este cea judicioasă și că respectă disp.art.741 Cod civil și art.673/9Cod pr.civilă, în plus, ea nerespectând nici dorința autorilor părților, așa cum s-a arătat mai sus.

Este de preferat varianta dispusă de Judecătoria Mizil, pentru că prin împărțirea judicioasă a construcției în două unități locative distincte, se asigură și deschideri corespunzătoare la drum, intimatei asigurându-i-se ieșirea atât pe latura unde se află situat antreul, dar și pe latura indicată în schița de plan cu punctele 6-14, care are o lățime de 7,42., iar terenurile extravilane sunt de asemenea împărțite în mod echitabil.

Având în vedere considerentele arătate, recursul de față este întemeiat, urmând ca față de disp.art.312 pct.2 Cod pr.civilă raportat la art.304 pct.7 și 9 Cod pr.civilă, să fie admis, pe cale de consecință, să se modifice în tot decizia pronunțată de tribunal și pe fond să se mențină sentința civilă nr. 1813/2 decembrie 2008 pronunțată de Judecătoria Mizil.

În baza art.274 Cod pr.civilă, urmează ca intimata să fie obligată să plătească recurentei suma de 800 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu pentru apărător.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de reclamanta domiciliată în M,-, județ P, împotriva deciziei civile nr. 354 din 14 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâta, domiciliată în P,-,.55,.F,.1,.7, județ P, și în consecință;

Modifică în tot decizia susmenționată și pe fond menține sentința civilă nr. 1813 din 2 decembrie 2008, pronunțată de Judecătoria Mizil.

Obligă intimata pârâtă la suma de 800 lei cheltuieli de judecată către recurenta reclamantă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi 17 noiembrie 2009.

Președinte, JUDECĂTORI: Eliza Marin, Constanța Pană Elisabeta Gherasim

- - C - - -

Grefier,

- -

Red.EM/BA

4 ex./20.11.2009

nr- Jud.

a- Trib.

-

Operator de date cu caracter personal

Notificare nr.3120

Președinte:Eliza Marin
Judecători:Eliza Marin, Constanța Pană Elisabeta Gherasim

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 926/2009. Curtea de Apel Ploiesti