Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 946/2009. Curtea de Apel Ploiesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 946
Ședința publică din data de 20 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Constanța Ștefan C -
JUDECĂTORI: Constanța Ștefan, Gherghina Niculae Violeta Stanciu
- - -
Grefier - - -
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului declarat de reclamanta, domiciliată în P,-, jud.P, împotriva deciziei civile nr.33 pronunțată la data de 20 ianuarie 2009 de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimatele-pârâte -, domiciliată în B,-, - 14,.57, sector 3, domiciliate în P-, județul P, domiciliată în P,-,. 37 B,.C,.46,județul P, domiciliată în P,-,.3,.4,.24, județul P și -, domiciliată în P,-,.D,.10,.85, județul
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din 13 noiembrie 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință care face parte integrantă din prezenta, când instanța având nevoie de timp pentru studierea actelor și lucrărilor dosarului, a amânat pronunțarea pentru azi data de mai sus, dându-se următoarea decizie:
CURTEA:
Examinând recursul civil de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la Judecătoria Ploiești sub nr. 5101/281.2006 reclamanta a chemat în judecată pe pârâții, -, - și solicitând să se dispună partajarea averii succesorale rămasă de pe urma defunctei, decedată la data de 29.08.1993, cu ultim domiciliu în P, județul
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că la data de 29.08.1993 a decedat cu ultim domiciliu în P, județul P care a avut ca moștenitori părțile din prezenta cauză.
Referitor la masa de împărțit reclamanta arată că aceasta se compune dintr-un teren în suprafață de 662 mp, situat în P,-, județul P, construcția aflată pe acest teren, compusă din 3 camere și dependințe, 339 acțiuni la P, două locuri de veci la cimitirul și un teren în Măneciu.
La termenul de judecată din data 04.09.2006, reclamanta și-a completat acțiunea solicitând instanței să se constate valabilitatea convențiilor intervenite între părți și să se constate că în urma acestor convenții cotele asupra imobilelor sunt cele expres arătate.
La termenul de judecată din 10.01.2007 reclamanta și- completat acțiunea solicitând obligarea pârâtelor și la plata lipsei de folosință pe ultimii trei ani pentru cota ce i se cuvine din imobilul situat în P și a cotei din chiria primită de la societatea în care funcționează acest imobil.
În motivarea completării, reclamanta arată că imobilul a fost folosit exclusiv de cele două pârâte care au mai refuzat să primească.
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a arătat că prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 5854/2006 a dobândit drepturile indivize de 5/16 de la și -, astfel că întreaga sa cotă din acest imobil este de 6/16.
Pe cale de cerere reconvențională, pârâta a solicitat să se constate că prin contribuția sa exclusivă efectuat mai multe îmbunătățiri la imobilul bun succesoral expres menționate, a căror valoare urmează a fi dedusă din masa de împărțit.
În ce privește terenul situat în localitatea Cheia, pârâta a arătat că la data de 24.02. 2005 vândut reclamantei cota sa parte pentru suma de 22.680.ooo ROL, rămânând o diferență de achitat de 11.340.000 ROL pe care o solicită prin prezenta cerere reconvențională.
După administrarea probatoriilor cu înscrisuri, martori, Judecătoria Ploiești prin încheierea interlocutorie din data de 15.01.2007 a admis în parte în principiu acțiunea, în principiu cererea reconvențională formulată de pârâta, a constatat deschisă succesiunea rămasă de pe urma defunctei, decedată la data de 29.08.1993, cu ultim domiciliu în P, județul P, calitatea de moștenitori a părților, respectiv, în calitate de nepoată de fiu, cu o cotă de din moștenire, în calitate de fiică, cu o cotă de din moștenire, fiică, în prezent decedată, cota acesteia de din moștenire revenindu-i pârâtei -, în calitate de nepoată de fiică, fiu, cota acestuia de din moștenire revenind pârâtelor, - și în calitate de descendente de gradul I și a constatat componența masei succesorale.
A mai constatat instanța, că prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 5854/2006 pârâtele și - au înstrăinat pârâtei cota acestora de 5/16 din imobilul bun succesoral situat în P, str. - -, nr. 40, județul P, compus din teren și casa aflată pe acesta și faptul că la imobilul bun succesoral pârâta a efectuat îmbunătățiri.
Pârâtele și au fost obligate la plata către reclamantă a lipsei de folosința aferentă cotei de din imobilul situat în P,-, județul P, pe ultimii 3 ani anterior completării cererii principale la data de 04.10.2006.
Pentru a pronunța această încheiere instanța de fond a reținut că la data de 29.08.1993 a decedat, cu ultimul domiciliu în P, județul P, iar potrivit certificatului de moștenitor nr. 51/12.05.1997 eliberat de BNP de pe urma defunctei au rămas ca moștenitori cu o cotă de din moștenire, fiică cu o cotă de din moștenire, fiu cu o cotă de din moștenire și, fiică cu o cotă de din moștenire.
La data de 21.04.2000 a decedat, iar potrivit certificatului de moștenitor nr. 22/19.03.2002 eliberat de BNP moștenitorii acesteia au rămas, - și în calitate de fiice.
La data de 01.10. 1999 decedat și, iar potrivit certificatului de moștenitor nr. 96/02.09.2004 moștenitoare a acesteia a rămas -.
În ce privește masa de împărțit, instanța de fond a constatat că aceasta se compune dintr-un imobil casă de locuit, teren în suprafață de 662 mp și construcția aflată pe acesta compusă din trei camere, bucătărie și baie situat în P,-, județul P, un număr de 339 de acțiuni deținute de defunctă la SC P, potrivit certificatului de acționar nr. -/07.03.1996, concesiunea a două locuri de veci în cimitirul și suprafața de teren de 468 mp, situată în comuna Măneciu, T 16, P 440/2-93 B deținută în baza titlului de proprietate nr. 305/06.03.2006 eliberat de Comisia Județeană P de stabilire a dreptului de proprietate.
Sub aspectul capătului de cerere având ca obiect constatarea valabilității unei convenții încheiate de părți cu privire la unele terenuri bunuri succesorale și a cotelor părți asupra acestora s-a reținut că între acestea au intervenit mai multe înțelegeri intitulate contract de vânzare cumpărare, chitanță, respectiv convenție și prin care respectivii au convenit cu privire la cotele părți ce li se cuvin din terenuri.
Reține instanța de fond că nu a avut loc o transmisiune a proprietății, care să se poată reflecta și pe planul cotelor părți ca urmare a transmisiunii convenționale a calităților procesuale, instanța de fond a reținut că părțile nu au alte cote decât cele stabilite ca atare de lege.
Sub aspectul capătului de cerere având ca obiect c/val. chiriei încasată de cele două pârâte pentru societatea care funcționează în imobilul bun succesoral, instanța de fond a constatat că reclamanta nu a făcut dovada că cele două pârâte ar fi încasat vreo chirie de la vreo societate.
Referitor la cererea privind capătul de cerere privind plata lipsei de folosință, instanța de fond a reținut că reclamanta nu a făcut dovada că cele două pârâte nu i-au permis accesul la imobilul bun succesoral.
Cu privire la capătul de cerere din cererea reconvențională având ca obiect constatarea efectuării de îmbunătățiri la imobilul bun succesoral situat în P,-, județ P, instanța de fond a reținut că din depozițiile martorului audiat la propunerea pârâtei reclamante a rezultat faptul că aceasta a învelit imobilul cu tablă și a efectuat izolație interioară și zugrăvit un dormitor.
Referitor la cererea reconvențională obligarea reclamantei la plata sumei reprezentând rest preț, instanța de fond a reținut că plata prețului reprezintă un efect al contractului de vânzare cumpărare. Convenția este legal făcută, iar în baza ei cocontractanții trebuie să își execute obligațiile asumate, respectiv predarea lucrului și plata contravalorii acestuia.
Reține instanța de fond că nu a fost respectată o condiție de valabilitate a înstrăinării si anume forma și deci nu se poate pune problema obligării pe cale judecătorească la executarea contraprestațiilor ce ar fi rezultat din acestea în cazul în care ar fi fost urmate cerințele legii.
După administrarea probei cu expertize de specialitate, Judecătoria Ploiești prin sentința civilă nr. 6422 din 18 iunie 2008, admis în parte acțiunea completată și precizată, în parte cererea reconvențională și a dispus partajarea averii succesorale rămase de pe urma defunctei, decedată la data de 29.08.1993, conform încheierii din 15.01.2007 și a variantei din raportul de expertiză topo lotizare, modificată, având în vedere drepturile părților, opțiunile acestora și împrejurarea că fiecare parte primește pe cât posibil bunuri în natură.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanta, pârâta -, crticând-o ca nelegală și netemeinică.
Apelanta reclamantă critică sentința arătând că în mod greșit instanța de fond a reținut că nu se poate transfera pe cale judiciară dreptul de proprietate ci numai prin act autentic de vânzare cumpărare și că pe această cale părțile ar încerca să eludeze legea.
Susține apelanta reclamantă că există și posibilitatea ca pe cale judecătorească să se constate valabilitatea convenției de vânzare cumpărare și pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare cumpărare.
Critică apelanta sentința arătând că în mod greșit instanța de fond nu a reținut îmbunătățirile deoarece a contribuit cu sume importante de bani la întreținerea imobilului.
Apelanta critică sentința arătând că este nemulțumită de evaluarea construcției efectuată de expertul constructor.
Apelanta pârâtă - critică sentința arătând că varianta omologată de instanță sulta de cca 3 mld. lei vechi ar trebui să o primească de la apelanta reclamantă care domiciliază în Elveția iar executarea acestei hotărâri ar fi extrem de anevoioasă și costisitoare.
Apelanta pârâtă critică sentința arătând că în mod nelegal și netemeinic a fost admisă cererea de obligare a sa și a pârâtei la plata lipsei de folosință privind imobilul din P, în favoarea reclamantei.
Arată apelanta că imobilul a fost locuit permanent de aceasta și pârâta care de altfel și în prezent au domiciliul stabil la aceeași adresă.
Instanța nu a ținut cont de faptul că reclamanta nu mai locuiește în imobil din anii studenției sale, având astăzi domiciliul în Elveția, unde este plecată de aproximativ 20 de ani.
O altă critică se referă la faptul că instanța de fond nu a stabilit perioada limită de plată a sultelor.
Părțile au formulat reciproc întâmpinări prin care au solicitat respingerea apelurilor pe care fiecare le-a formulat.
Tribunalul Prahova, prin decizia civilă nr. 33 din 20.01.2009 respins ca nefondate apelurile declarate împotriva încheierii interlocutorii din 15.01.2007 și a sentinței civile nr. 6422 din 18 iunie 2008 pronunțată de Judecătoria Ploiești.
Pentru a pronunța această decizie instanța de apel a reținut referitor la apelul declarat de apelanta reclamantă, că este neîntemeiată critica acesteia în sensul că instanța de fond în mod greșit nu a dat eficiență convențiilor încheiate între părți, având în vedere că aceste convenții materializate prin înscrisuri sub semnătură privată nu respectă forma autentică prescrisă de Legea fondului funciar astfel cum a fost modificată prin Legea 247/2005.
Potrivit normelor imperative ale Legii 247/2005 pentru ca o convenție de vânzare cumpărare cu privire la terenuri să fie valabilă este nevoie ca aceasta să fie încheiată în formă autentică.
Cu privire la lucrările de îmbunătățire pretins efectuate la imobilul succesoral, tribunalul a constatat că declarația martorului audiat în cauză la propunerea reclamantei din care rezultă că aceasta a efectuat izolație interioară, zugrăvit interior și învelit imobilul cu tablă nu poate fi reținută.
De altfel în imobilul bun succesoral au locuit permanent pârâtele și cu fiul acesteia și este greu de crezut că locuind în imobil nu au adus nici o îmbunătățire acestuia, cu atât mai mult cu cât din declarațiile martorilor rezultă acest lucru.
Critica în sensul că evaluarea construcției efectuată de expertul constructor nu a fost corectă, tribunalul a constatat că este neîntemeiată având în vedere că la această evaluare expertul a avut în vedere metoda costurilor directe, Buletinul Tehnic de în Construcție și Reparații în Construcții, de Revaluare nr. 124/1965, Expertiza Tehnică nr. 104 pentru coeficienți de actualizare, P 135/1999 pentru coeficienții de uzură, precum și măsurătorile și constatările efectuate la fața locului.
Tribunalul a constatat că este neîntemeiată critica apelantei pârâte l - cu privire la varianta de lotizare, întrucât omologarea variantei I din raportul de expertiză tehnică de către instanța de fond s-a realizat cu respectarea dispozițiilor art. 741. civ. și 673 indice 9. pr. civ.
În varianta solicitată de apelanta pârâtă, a IV- a, aceasta primește sultă de la reclamantă, care nu domiciliază în țară și dat fiind acest fapt este greu de executat,
De asemenea in varianta I se respectă posesia actuală a bunurilor și se evită sultele exagerate, imposibil de executat.
Critica apelantei pârâte în apelul declarat de aceasta în sensul că în mod greșit a fost admis capătul de cerere privind obligarea sa și a pârâtei la plata lipsei de folosință privind imobilul din P,-, județul P, în favoarea reclamantei este neîntemeiată întrucât din declarațiile martorilor audiați la propunerea reclamantei și din declarația martorului pârâților reiese că cele două pârâte nu i-au mai permis reclamantei accesul la imobil și nici să folosească camera pe care o ocupa când venea în țară.
În aceste condiții In mod corect instanța de fond a dispus obligarea celor două pârâte la plata lipsei de folosință pe ultimii trei ani anteriori completării cererii principale din data de 04.02.2006.
Critica apelantei pârâte în sensul că instanța de fond nu a stabilit, în condițiile variantei Iae xpertizei, perioada maximă de plată a sultelor, este neîntemeiată având în vedere că sulta acordată în egalizarea loturilor, are caracterul unei creanțe rezultate chiar din hotărârea de partaj.
Termenul de plată a sultei nu este stabilit de către instanță prin însăși hotărârea de partaj, ci, debitorul este obligat la plata sultei iar în caz contrar se procedează la punerea în executare a hotărârii, bineînțeles cu respectarea termenului de prescripție de 3 ani.
Impotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta, invocând disp. art. 304 pct. 7-9 Cod pr.civilă susținând că:
1. În mod greșit instanțele nu au dat eficiență convențiilor intervenite între părți cu motivarea că numai printr-un înscris autentic se poate transfera dreptul de proprietate (art. 304 pct. 7 Cod pr.civilă).
Deși se invocă dispozițiile Legii nr. 247/2005 care au referiri clare la eficiența acestor convenții și la posibilitatea părților de a se adresa instanței pentru perfectarea respectivelor convenții, în final se respinge cererea.
Apreciază că, cel mult instanța trebuia eventual să disjungă judecarea acestui capăt de cerere dar nu să-l respingă, mai ales că celelalte părți au fost de acord cu acele convenții.
In plus, prin acele convenții se transmiteau cotele succesorale ale părților și era normal să fie avute în vedere cel puțin la lotizare.
Motivarea instanței apare contradictorie atât timp cât legea recunoaște eficiența acestei convenții, partea solicită iar instanța refuză să soluționeze.
2. In mod greșit s-au apreciat probele administrate în cauză, ajungându-se la o soluție eronată (art. 304 pct. 7 și 9 Cod pr.civilă).
Astfel instanța înlătură depoziția martorului recurentei cu privire la îmbunătățiri și respinge cererea privind îmbunătățirile cu o motivare contradictorie.
3. In mod greșit s-a apreciat că instanța de fond a aplicat corect dispozițiile legale privind evaluarea construcției, menționând într-o singură frază mai multe criterii de evaluare, dar fără a se referi la criteriile prevăzute de actele normative după care se face evaluarea în litigiile dintre părți.
Curtea, analizând actele și lucrările dosarului, decizia criticată prin recursul formulat, constată că este afectată legalitatea acesteia, recursul fiind fondat pentru următoarele considerente:
1. Este întemeiată critica raportată la prevederile art. 304 pct. 7 Cod pr.civilă în sensul că în mod greșit instanțele nu au dat eficiență convențiilor intervenite între părți, cu motivarea că numai printr-un înscris autentic se poate transfera dreptul de proprietate.
Prin acțiunea introductivă reclamanta a precizat că după dezbaterea succesiunii la notariat, a cumpărat drepturile succesorale ale unora dintre moștenitoare, iar prin,precizare și completare la acțiune, depusă la dosar în ședința publică din 4.09.2006, reclamanta a arătat că prin acte sub semnătură privată a cumpărat cotele succesorale ale pârâtelor și din imobilul situat în P,str. - -,nr.40 și cotele succesorale ale pârâtelor, și - din imobilul situat în comuna Măneciu, sat Cheia.
De asemenea, tot cu act sub semnătură privată încheiat între reclamantă și pârâta a intervenit o convenție de schimb prin care reclamanta a cedat drepturile sale succesorale și cele dobândite din imobilul situat în Cheia, pârâtei, iar aceasta îi cedează drepturile sale succesorale din imobilul situat în P,str. - -,nr.40.
Reclamanta își completează acțiunea cu un capăt de cerere prin care solicită să se constate valabilitatea convențiilor intervenite între părți și pe cale de consecință să se constate cotele părților asupra imobilelor succesorale.
Instanța de fond a respins acest capăt de cerere cu motivarea că înțelegerile părților nu au respectat forma autentică și de aceea nu a avut loc o transmisiune a proprietății iar instanța de apel a făcut trimitere la Legea nr.247/2005 care prevede forma autentică a convențiilor de vânzare cumpărare cu privire la terenuri.
Curtea, reține că situația juridică a terenurilor este reglementată prin Titlul X din Legea nr. 247/2005 care într-adevăr prevede în art. 2 (1) că terenurile cu sau fără construcții situate în intravilan i extravilan, indiferent de destinația sau de întinderea lor, pot fi înstrăinate și dobândite prin acte juridice între vii, încheiată în formă autentică, sub sancțiunea nulității absolute.
Dar, prin art. 5 alin. (2) se prevede că, în situația în care după încheierea unui antecontract cu privire la teren, cu sau fără construcții, una dintre părți refuză ulterior să încheie contractul, partea care și-a îndeplinit obligațiile poate sesiza instanța competentă care poate pronunța o hotărâre care să țină loc de contract,
Ambele instanțe nu au avut în vedere și aceste dispoziții legale care creează posibilitatea pentru părțile din convenții, reprezentând antecontracte de vânzare cumpărare, să ceară instanței să pronunțe o hotărâre care să țină loc de contract, cererea reclamantei putând fi considerată ca formulată în acest sens și recunoscută de toate părțile din convențiile respective, atât prin întâmpinările formulate cât și prin răspunsurile la interogatorii.
Nu poate fi reținut, considerentul instanței de fond că prin dobândirea cotelor în baza convențiilor încheiate între părți s-ar încălca dispozițiile în materia devoluțiunii legale întrucât prin acele convenții nu s-au schimbat cotele succesorale ale părților în calitate de moștenitoare, ci sau transmis și respectiv dobândit și alte cote alături de cele succesorale.
Intrucât,așa cum s-a precizat mai sus, toate părțile din convenții au recunoscut încheierea acestora, nimic nu împiedică instanța să facă aplicarea disp. art. 5 alin. (2) din Titlul X din Legea nr. 247/2005 și să pronunțe o hotărâre care să țină loc de contracte.
Ca o consecință a constatării valabilității acestor convenții și pronunțării unei hotărâri care să țină cont de contracte, ieșirea din indiviziune asupra imobilelor succesorale, urmează a se face în raport de cotele succesorale și cotele finale ale părților în raport de aceste convenții.
1. Astfel, cu privire la imobilul teren și construcție din mun.P,-, cotele succesorale ale părților sunt: reclamanta 4 /16; pârâta 4/16, pârâta - 4/16, pârâta 1/16, pârâta 1/16, pârâta - 1/16 și pârâta 1/16.
- Prin contractul de vânzare cumpărare autentificat la 28.08.2006 pârâtele și - vând pârâtei, cotele lor de 5/16 din acest imobil, adică cota de 4/16 și - cota de 1/16 - filele 41-42 dosar fond.
In această situație, pârâta are o cotă totală de 6/16 compusă din cota sa succesorală de 1/16 și cota dobândită de 5/16.
- Prin înscrisul intitulat, contract de vânzare cumpărare din 12.01.2006- fila 64 dosar fond, pârâtele și vând reclamantei, cotele lor indivize din acest imobil, adică 1/16 plus 1/16, convenție recunoscută de pârâtele vânzătoare prin răspunsul la interogatoriu - filele nr. 103 și 104 dosar fond.
In baza acestei convenții reclamanta are asupra acestui imobil, cota sa succesorală de 4/16 plus cota dobândită de 2/16, în total 6/16.
-Prin actul intitulat, convenție, fila 67 dosar fond, încheiată între reclamantă și pârâta -, pârâta cedează cota sa succesorală din imobilul din P ( 4/16) reclamantei și primește în schimb cotele succesorale și cotele dobândite de reclamantă din terenul situat în comuna Măneciu, sat Cheia, ceea ce înseamnă că reclamanta are în total o cotă de 10/16 (6/16 plus 4/16).
Ca urmare acestor convenții, asupra imobilului din P,- sunt în indiviziune reclamanta cu o cotă totală de 10/16 compusă din cota succesorală și cotele dobândite și pârâta cu o cotă totală de 6/16 compusă din cota succesorală și cota dobândită.
2. Cu privire la imobilul teren, în suprafață de 468. din comuna Măneciu, sat Cheia, județul P, cotele succesorale ale părților sun aceleași cu cotele succesorale asupra imobilului din P,-.
- prin actul intitulat, contract de vânzare cumpărare, filele 40 și 63 dosar fond, pârâta vinde reclamantei cota sa parte din teren, adică 1/16 ceea ce rezultă că reclamanta are cota de 5/16 compusă din cota sa succesorală de 4/16 și cota de 1/16 dobândită.
-Prin actul intitulat, contract de vânzare cumpărare, din 24.02.-2005 - fila 68 dosar fond, pârâta vinde reclamantei cota sa de 1/16 din teren, deci reclamanta are 4/16 cotă succesorală plus 1/16 dobândită de la plus 1/16 de la în total 6/16.
- Prin actul intitulat,chitanță, - fila 66 dosar fond și prin răspunsul la interogatoriu -fila 104 dosar fond, pârâta recunoaște că a primit prețul pentru cota sa de 1/16 din teren vândută reclamantei și din imobilul din
In final, reclamanta are o cotă de 7/16 compusă din cota succesorală și cotele dobândite.
- Prin actul intitulat,convenție, încheiată între reclamantă și pârâta - - fila 67 dosar fond, pârâta a primit în schimbul cotei sale succesorale din imobilul din P,str. - -,nr. 40, cedată reclamantei, cota succesorală și cotele dobândite de reclamantă din terenul în suprafață de 468, 5. din comuna Măneciu, sat Cheia.
Ca urmare, pârâta are o cotă totală de 11/16, compusă din cota sa succesorală de 4/16 și cota de 7/16 primită în schimb de la reclamantă.
In final, asupra imobilului teren din comuna Măneciu, sat Cheia, jud.P, se află în indiviziune: pârâta - cu o cotă de 11/16, pârâta cu o cotă de 4/16 și pârâta - cu o cotă de 1/16.
Ieșirea din indiviziune a părților asupra celor două imobile succesorale urmează a se dispune cu respectarea acestor convenții și implicit a cotelor precizate mai sus.
2-. Este neîntemeiată critica ce vizează pretinsa respingere a cererii reclamantei privind îmbunătățirile pe care le-ar fi adus imobilului, întrucât reclamanta nu a investit instanța cu un capăt de cerere prin care să fi solicitat a se constata că a adus îmbunătățiri imobilului succesoral a căror contravaloare să fie dedusă în favoarea sa.
Instanța de fond, respectând principiul disponibilității s-a pronunțat în ceea ce privește îmbunătățirile numai asupra cererii reconvenționale formulate în acest sens de către pârâta.
3. Este întemeiată critica privind evaluarea construcției efectuată de expertul constructor care nu a avut în vedere valoarea de piață a imobilului la data efectuării expertizei, iar instanța de fond a respins nejustificat obiecțiunile formulate la raportul de expertiză constructor.
In baza disp. art. 312 alin. 1 și 5 Cod pr.civilă, va fi admis recursul, casată în tot decizia și sentința și în parte încheierea interlocutorie din 15.01.2007 pronunțată de Judecătoria Ploiești, în sen sul că urmează a fi admis capătul de cerere formulat de reclamantă în completare la acțiune și a se constata valabilitatea convențiilor intervenite între părți, în urma cărora părțile dețin cotele precizate mai sus din imobilele succesorale, păstrându-se restul dispozițiunilor încheierii.
Pe cale de consecință, prin hotărârea de ieșire din indiviziune se va prelua dispoziția din încheiere privind constatarea valabilității pentru fiecare convenție în parte cu mențiunea că hotărârea ține loc de contracte ( de vânzare cumpărare și de schimb).
De asemenea, în ceea ce privește evaluarea construcției din mun.P,-, urmează a se dispune refacerea raportului de expertiză, iar pentru ieșirea din indiviziune se va dispune refacerea lotizării cu respectarea dispozițiunilor prezentei decizii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanta, domiciliată în P,-, jud.P, împotriva deciziei civile nr.33 pronunțată la data de 20 ianuarie 2009 de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimatele-pârâte -, domiciliată în B,-, - 14,.57, sector 3, domiciliate în P-, județul P, domiciliată în P,-,. 37 B,.C,.46,județul P, domiciliată în P,-,.3,.4,.24, județul P și -, domiciliată în P,-,.D,.10,.85, județul P și în consecință:
Casează în tot sus-menționata decizie și sentința civilă nr. 6422 din 18 iunie 2008 pronunțată de Judecătoria Ploiești și în parte încheierea interlocutorie din 15.01.2007 pronunțată de aceeași instanță, în sensul că admite capătul de cerere formulat de reclamantă în completare la acțiune și constată valabilitatea convențiilor intervenite între părți, în urma cărora, părțile dețin următoarele cote din imobilele succesorale:
1. asupra imobilului din P,- compus din teren și construcție reclamanta are o cotă de 10/16 și pârâta o cotă de 6/16;
2. asupra imobilului teren în suprafață de 468. din intravilanul comunei Măneciu, at Cheia, jud.P,pârâta - are o cotă de 11/16, pârâta o cotă de 4/16 și pârâta - o cotă de 1/16.
Menține restul dispozițiunilor încheierii.
Trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță de fond potrivit considerentelor prezentei decizii.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 20 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Constanța Ștefan, Gherghina Niculae Violeta Stanciu
C - - - - -
GREFIER,
- -
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr. 3120
Tehnored. GH.N/CO
9 ex./25.11.2009
f- Judec.
a- Trib.
Președinte:Constanța ȘtefanJudecători:Constanța Ștefan, Gherghina Niculae Violeta Stanciu