Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 998/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 998
Ședința publică de la 24 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Paraschiva Belulescu
JUDECĂTOR 2: Sorin Drăguț
JUDECĂTOR 3: Stela Popa
Grefier - -
Pe rol, rezultatul dezbaterilor din ședința publică de la data de 17 2008, privind judecarea recursului formulat de pârâta împotriva deciziei civile nr.282 din 08 iulie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr-, a sentinței civile nr. 5749 din 14 septembrie 2008, și a încheierii de admitere în principiu din 23 februarie 2007 ambele pronunțate de Judecătoria Tg.J, în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul reclamant, intimații pârâți, - și intimații pârâți moștenitori, și A, având ca obiect partaj judiciar.
La apelul nominal au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile din ședința publică de la 17 2008 au fost consemnate într-o încheiere separată ce face parte integrantă din prezenta.
CURTEA
Asupra cauzei de față;
Prin acțiunea civilă înregistrată sub nr-, reclamantul a chemat în judecată pe pârâții, -, și, solicitând instanței ieșirea din indiviziune asupra bunurilor rămase de pe urma autorilor, decedată la 22.11.1997 și, decedat la 02 iulie 2005.
Reclamantul a arătat că la data de 15.09.2005 a fost dezbătură procedura succesorală notarială a autorilor și, fiind emis certificatul de moștenitor nr. 221/15.09.2005.
S-a arătat că cei doi autori au fost concubini, fiecare dintre ei având câte trei descendenți din căsătoriile anterioare, având ca moștenitori pe, și -, iar având ca moștenitori pe, și.
Pârâtul a formulat cerere reconvențională solicitând să se constate deschisă succesiunea autoarei, decedată la data de 24 mai 2006, cu ultimul domiciliu în Tg.-J, jud. G, celor trei copii ai acesteia, respectiv, și revenindu-le câte o cotă de câte 1/3 din succesiune. S-a solicitat să se constate că pasivul succesoral al moștenirii autorului comun este de 5000 RON, reprezentând cheltuielile de înmormântare și pomenirile ulterioare, a fost suportat exclusiv de către, urmând să fie suportat în cote egale de câte 1/3 de fiecare moștenitor al autorului. S-a solicitat anularea parțială a certificatului de moștenitor nr. 221 din 15.09.2005 al BNP, în sensul constatării în principal că autorul a dobândit prin moștenire testamentară întreaga cotă de 3/8 din imobilul compus din casa de locuit și terenul aferent acesteia, situat în Tg.- J,-, jud. G, nu doar cota de 1/8 așa cum s-a greșit în acest certificat, cotă de drept care intră în masa succesorală rămasă de pe urma acestuia, iar în subsidiar să se constate că autorul are o cotă de 4/8 din imobil, cota de 3/8 din acesta reprezentând partea sa din acest bun, diferența de 1/8 din acesta fiind dobândită prin succesiune testamentară de la autoarea, deoarece prin testamentul autentificat sub nr. 366 din 03.12.1996 autoarea, prin legatul cu titlu particular instituit prin acesta a testat în favoarea autorului cota sa parte de drept din acest imobil. A precizat că pârâtele, și -, în calitate de moștenitoare legale rezervatare ale defunctei, nu au formulat în fața notarului public cerere pentru reducțiunea acestui legat în baza art.847 civ. iar moștenitorii beneficiarului legatului nu și-au dat acordul ca notarul să procedeze la această operațiune, nefiind îndeplinite dispozițiile art. 82 alin. 3 din Legea 36/1995.
Pârâtul a invocat și excepția prescripției cererii de reducțiune, arătând totodată și faptul că stabilirea rezervei succesorale a pârâtelor și reducțiunea legatului se face în raport de întreaga masă succesorală rămasă de pe urma autoarei și nu numai în raport de imobilul care a făcut obiectul legatului.
Contrar acordului moștenitorilor autorilor, în certificatul de moștenitor s-a stabilit în opinia acestuia eronat că autorul are cotă de 2/8 din masa succesorală, iar autoarea de 3/8, solicitându-se a se constata că autorul are o cotă proprie de 3/8 din imobil.
Instanța a dispus atașarea dosarelor succesorale notariale cu nr. 257/2005 și nr. 258/2005 ale notarului Public.
Pârâtele -, și, pe cale reconvențională, au solicitat constatarea nulității absolute parțiale a certificatului de moștenitor nr. 221/15.09.2005, înlăturându-se cota de din ce reprezintă reducțiunea testamentului al cărui beneficiar a fost autorul, întrucât acesta nu a acceptat legatul lăsat de autoare în termenul de opțiune succesorală. S-a solicitat să se rețină în favoarea pârâtelor întreaga cotă de a autoarei lor. S-a solicitat, de asemenea, să se dispună anularea dispoziției din certificatul de moștenitor nr. 221/15.09.2005, în sensul înlăturării cotei de contribuție ca bun comun reținută pentru autoarea pârâților, la dobândirea imobilelor teren și casă de locuit supuse partajului, deoarece aceste bunuri au fost dobândite în indiviziune, cu cote egale, doar de autoarea și autorul.
La data de 23.02.2007 au fost soluționate în principiu acțiunea și cererile reconvenționale. S-a constatat deschisă succesiunea autoarei, decedată la 22.11.1997, cu ultimul domiciliu în Tg.- S-a constatat că moștenitori cu vocație succesorală la decesul autoarei sunt -, și, în calitate de moștenitori legali (fiice) și, în calitate de moștenitor testamentar, potrivit testamentului autentificat sub nr. 366/03.12.1996 al BNP. S- constatat că masa succesorală rămasă la decesul autoarei se compune din: cota de 1/1 (bunuri proprii) din 1000 acțiuni nominative la Oltenia; cota de din următoarele bunuri mobile: o ladă frigorifică, un de Ť. de 70 litri, o mașină de cusut "", un TV color, o moară - robot, un frigider marca "", un aragaz cu butelie; cota de dintr-un teren de 3776 mp situat în Tg.- J,-, cu vecini la -, V - moșt., S - drum de acces, N - str. - B, o casă de locuit compusă din 4 camere, baie și și o anexă cu bucătărie și pivniță construite pe terenul de 3776 mp.
S- constatat că moștenitorii legali ai autoarei, respectiv -, și culeg cota de 1/3 fiecare din bunurile enumerate anterior, cu excepția cotei de din suprafața de teren de 3776 mp situat în Tg.- J,-, jud. G și casa de locuit compusă din 4 camere, baie, construite din cărămidă, acoperite cu țiglă; cu privire la aceste din urmă bunuri imobile moștenitoarele legale culegând cota de 3/24 fiecare (1/3 din 3/8), reprezentând rezerva succesorală, iar moștenitorul testamentar culegând cota de 1/8 ( din ) reprezentând cotitatea disponibilă.
S-a constatat deschisă succesiunea autorului, decedat la data de 02 iulie 2005, cu ultimul domiciliu în Tg.- J, moștenitori cu vocație succesorală la decesul acestuia fiind, și, în calitate de descendenți, cu cote de 1/3 fiecare. S-a constatat că masa succesorală rămasă la decesul autorului se compune din cota de din următoarele bunuri mobile: o ladă frigorifică, un pentru Ť. din A cu capacitatea de 70, o mașină de cusut "", un TV color, o moară - robot, un frigider marca "", un aragaz cu butelie; cota de 3/8 (1/8 culeasă ca moștenitor testamentar și cota de 2/8) ( x - cota de bun propriu ) dintr-o suprafață de teren de 3776 mp situat în Tg.- J,-, jud. G și o casă de locuit compusă din 4 camere, acoperită cu țiglă (cealaltă cotă de 2/8 revenind fostei sale soții ); cota de dintr-o anexă cu bucătărie și pivniță, construită din bolțari, acoperită cu țiglă și un pătul construit din lemn acoperit cu plăci de azbociment, construcții edificate pe terenul de 3776 mp.
S- constatat că pasivul succesoral rămas la decesul autorului se compune din suma de 5000 lei reprezentând cheltuielile de înmormântare și pomenire, suportate în exclusivitate de reclamantul, urmând ca ceilalți moștenitori, respectiv și să suporte cota de 1/3 fiecare din pasivul succesoral.
S- constatat deschisă succesiunea autoarei decedată la data de 24 mai 2006 cu ultimul domiciliu în Tg.- J, moștenitori cu vocație succesorală la decesul acesteia fiind, și, în calitate de descendenți, culegând cota de 1/3 fiecare.
S-a constatat că masa succesorală rămasă la decesul autoarei se compune din cota de 2/8 din suprafața de 3776 mp situată în Tg.- J,-, jud. G și o casă de locuit compusă din 4 camere, baie, construită din cărămidă, acoperită cu țiglă; cota de 1/1 dintr-o garsonieră situată în Tg.- J, str. - -,.20,.1,.56, jud.
S- constatat că pasivul succesoral rămas la decesul autoarei se compune din suma de 5000 lei reprezentând cheltuielile de înmormântare și pomenire, cheltuieli suportate în exclusivitate de reclamantul, urmând ca ceilalți moștenitori, respectiv și să suporte cota de 1/3 fiecare din pasivul succesoral.
S-a dispus sistarea stării de indiviziune în care se găsesc părțile asupra bunurilor reținute la masa partajară în cotele stabilite anterior.
Prin încheierea suplimentară de admitere în principiu din 23.03.2007 s-a respins în principiu cererea pârâtelor reclamante reconvențional -, și privind constatarea faptului că autoarea este moștenitoare testamentară a autorului I, deoarece testamentul este caduc - decedând înaintea lui, respectiv la 22.11.1997 față de 02 iulie 2005.
Prin sentința civilă nr. 5749 din 14.09.2007, pronunțată de Judecătoria Tg-J în dosarul nr- au fost soluționate în fond cererile.
A fost omologat raportul de expertiză efectuat de experții și, în varianta unică de lotizare, și atribuite loturile conform acestuia.
Împotriva sentinței și a încheierii de admitere în principiu au declarat apel, și -, criticând-o sub aspectul modului de evaluare al bunurilor și al lotizării.
Astfel, menționează apelantele că terenul a fost subevaluat față de prețul de circulație pe piața liberă și că prin lotizarea însușită de instanță, s-au creat trei suprafețe de lot înfundat, fără ieșire la drumul public. Aceeași subevaluare este invocată și cu privire la imobilul compus din 4 camere și anexă, precum și la bunurile mobile.
Au mai declarat apel apelanta moștenitoare, criticând încheierea de admitere în principiu și sentința pentru faptul că în mod greșit instanța a respins cererea reconvențională formulată de pârâtul prin care a solicitat anularea certificatului de moștenitor nr. 221/15.09.2005, fiind evident că notarul public a procedat la reducțiunea legatului cu titlu particular, instituit de autoarea în favoarea autorului, deși moștenitoarele acesteia nu au formulat o cerere în acest sens, iar moștenitorii lui nu și-au dat acordul în acest sens.
Au mai fost criticate încheierea de admitere în principiu și sentința pentru nemotivarea în fapt și în drept, pentru administrarea unui probatoriu incomplet și pronunțarea unei soluții în contradicție cu acesta.
A mai declarat apel, cu motivarea că prin expertiză au fost create loturi cu o lățime foarte mică, respectiv de 6 metri, care în condițiile stabilirii unei servituți de trecere se va reduce la trei metri, terenul fiind astfel inutilizabil, astfel încât se impune o nouă lotizare.
Tribunalul, având în vedere motivele de apel, a solicitat expertului întocmirea unui supliment la raportul de expertiză, în sensul de a se efectua lotizarea în mai multe variante cu evitarea fărâmițării excesive a terenurilor, cu stabilirea servituții de trecere și fundamentarea raportului de expertiză din punct de vedere al valorii terenului.
Suplimentul la raportul de expertiză a fost efectuat și depus la dosar, însă, la acesta s-au formulat obiecțiuni ce au fost încuviințate de instanță, iar expertul le-a răspuns, calculând servitutea de trecere raportată la loturile stabilite prin suplimentul la raport.
Prin decizia nr.282 din 8 iulie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, s-a respins ca nefondat apelul declarat de.
S-au a admis apelurile declarate de apelantul reclamant, și de apelanții pârâți, și -.
S-a schimbat sentința în sensul că s-a omologat raportul de expertiză întocmit de expertul și s-au atribuit loturile conform răspunsului la obiecțiunile la suplimentul raportului de expertiză în varianta 1.
S-a reținut că instanța de fond a administrat un probatoriu complet și corect interpretat în urma căruia a respins cererea reconvențională formulată de pârâtul, privind anularea certificatului de moștenitor nr. 221 din 15.09.2005, testamentul autentificat sub nr.366/03.12.1996 fiind legal și, în consecință, producând efecte juridice în sensul dobândirii de către beneficiar a calității de moștenitor testamentar, alături de moștenitorii legali acceptanți. Față de această împrejurare s-a apreciat că instanța a stabilit corect cotele moștenitorilor legali și a moștenitorului testamentar, iar soluțiile pronunțate cu privire la cererile reconvenționale au fost motivate în fapt și în drept.
În privința apelurilor declarate de apelantul reclamant și de apelanții pârâți, și -, tribunalul le-a apreciat ca fondate. S-a reținut că prin unica variantă de lotizare propusă s-a produs o fărâmițare excesivă a terenurilor, s-au atribuit loturi ce reprezintă loc înfundat fără ieșire la drumul public și fără a se calcula servituți de trecere, ce afectează evident lățimea terenurilor atribuite în lot. Sub acest aspect tribunalul a admis apelurile și a schimbat lotizarea, având în vedere propunerile conținute în răspunsul la obiecțiunile formulate la suplimentul raportului de expertiză, varianta
În termenul legal reglementat de art.301 Cod pr.civilă a declarat recurs în cauză pârâta moștenitoare solicitând casarea deciziei recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de apel, iar în subsidiar modificarea deciziei, a încheierii de admitere în principiu și a sentinței.
Motivând recursul recurenta a invocat dispozițiile art. 304 pct. 7 și 9 Cod pr. civilă, susținând că decizia este total nemotivată în fapt și în drept în ce privește soluția de respingere a apelului recurentei, fiind astfel încălcate și prevederile art. 295 alin.1, 298 și 261 alin.1 pct.5 Cod pr.civilă. Același aspect, al nemotivării hotărârii, a fost invocat de recurentă și în ce privește încheierea de admitere în principiu și sentința, hotărâri despre care s-a învederat instanței că nu cuprind motivele de fapt și de drept pentru care a fost respinsă cererea reconvențională.
Sub aspectul fondului litigiului s-a susținut că decizia, încheierea de admitere în principiu și sentința sunt vădit nelegale în raport de dispozițiile art. 847 și urm. din Codul civil și dispozițiile art. 82 alin. 3 din Legea nr. 136/1995. Astfel, s-a precizat că s-a cerut anularea certificatului de moștenitor nr. 221/2005 întrucât în mod nelegal notarul public a procedat la reducțiunea legatului cu titlu particular instituit de autoarea în favoarea autorului, deși moștenitoarele acesteia nu au formulat o cerere în acest sens și, pe de altă parte, moștenitorii lui nu și-au dat acordul cu privire la acest aspect. Pe de altă parte au fost încălcate și dispozițiile art. 849 cod civil deoarece reducțiunea legatului trebuia făcută în raport de întreaga masă succesorală rămasă de pe urma testatoarei, nu doar în raport de obiectul legatului, cum greșit a procedat notarul public.
Recursul este nefondat.
Criticile aduse hotărârilor pronunțate la fond și în apel, expuse mai sus, nu se încadrează între situațiile în care instanța de recurs dispune casarea și trimiterea cauzei spre rejudecare. Aceste situații sunt expres reglementate în art. 312 alin. 5 Cod pr. civilă și se referă la cazurile în care fie nu s-a intrat în cercetarea fondului, fie partea nu a fost regulat citată la administrarea probelor și la dezbaterile finale. Motivarea insuficientă sau necorespunzătoare a modului de soluționare a unei cereri nu poate duce la casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare, câtă vreme cererea respectivă a fost soluționată pe fond. C mult o asemenea situație poate determina casarea și reținerea cauzei spre rejudecare, atunci când hotărârea nu conține motivele pe care se sprijină.
În speță cererea de anulare a certificatului de moștenitor formulată de a fost soluționată de către instanțe pe fond, fiind respinsă cu motivarea, succintă, că nu există motive de anulare a acestui act, cotele fiind corect stabilite de instanță față de probatoriul administrat. Astfel fiind Curtea consideră că se impune verificarea criticilor formulate cu privire la fondul cauzei, respectiv analizarea aspectelor de nelegalitate de fond invocate de recurentă. Sub acest aspect hotărârile recurate sunt legale, pentru considerentele ce vor fi expuse.
Astfel, Curtea reține că notarul public nu a procedat la reducțiunea testamentului ci doar a luat act de convenția părților referitoare la cotele ce revin părților din bunurile supuse partajului.
În cazul dezbaterii succesorale notariale, dacă moștenitorii ce solicită notarului de stat eliberarea certificatului de moștenitor își recunosc reciproc drepturile succesorale și consimt cu privire la calitatea de succesori, întinderea drepturilor și alcătuirea masei succesorale, puterea doveditoare a certificatului rezidă în acordul lor de voință și face dovadă deplină atâta timp cât nu s-a dovedit că acordul este rezultatul unui viciu de consimțământ.
În speță, părțile aflate în litigiu împreună cu au solicitat notarului public eliberarea certificatului de moștenitor după autorii și. La data de 15 septembrie 2005 persoanele menționate au comunicat notarului care sunt bunurile rămase la decesul celor doi autori, cota de contribuție a acestora la dobândirea lor, cine a acceptat moștenirile în discuție și cotele care revin moștenitorilor din masa de împărțit. Acest aspect rezultă în mod expres și neechivoc din încheierea finală din 15 septembrie 2005, întocmită de notarul public, aflată în dosarul notarial nr. 257 și 258/1998 (dosar ce se află atașat la dosarul cauzei).
Persoanele menționate mai sus (părțile în litigiu și ) au semnat încheierea finală fără obiecțiuni. Această încheiere a precedat emiterea certificatului de moștenitor nr. 28 din 6 mai 1998. În aceste condiții este indiscutabil faptul că, pentru aspectele menționate mai sus (respectiv al compunerii masei, al calității de moștenitor și al cotelor), la baza emiterii certificatului de moștenitor a stat convenția dintre părți cu privire la aspectele în discuție. Astfel fiind, în legătură cu cotele stabilite, certificatul de moștenitor nu putea fi contestat decât pentru aspecte ce țin de validitatea consimțământului exprimat în fața notarului. Ori în cauză, prin cererile formulate, moștenitorii lui nu au invocat faptul că acordul lor de voință, exprimat în fața notarului în vederea emiterii certificatului de moștenitor, ar fi fost viciat.
În raport de cele expuse mai sus se impune a fi respins recursul, întrucât nu au fost încălcate dispozițiile art. 82 alin. 3 din Legea nr. 36/1995.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarata de pârâta împotriva deciziei civile nr.282 din 08 iulie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr-, a sentinței civile nr. 5749 din 14 septembrie 2008, și a încheierii de admitere în principiu din 23 februarie 2007, ambele pronunțate de Judecătoria Tg.J în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant, intimații pârâți, - și intimații pârâți moștenitori, și
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 24.11.2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.
Tehn.2 ex
0.12.2008
Președinte:Paraschiva BelulescuJudecători:Paraschiva Belulescu, Sorin Drăguț, Stela Popa
