Partide politice. Decizia 276/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
(385/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A III A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR. 276
Ședința publică de la 4.05.2009.
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Mariana Haralambe JUDECĂTOR 2: Fănica Pena
GREFIER - - -
* * * * * * * * * * *
Ministerul Public -Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTIa fost reprezentant de procuror.
Pe rol se află soluționarea apelului formulat de apelantul petent PARTIDUL NAȚIONAL CREȘTIN ȘI DEMOCRAT - prin Președinte, împotriva deciziei civile nr. 26 din 15.10.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III a Civilă, în contradictoriu cu intimatul intervenient PARTIDUL NAȚIONAL CREȘTIN ȘI DEMOCRAT - prin Președinte.
are ca obiect - radiere înregistrare din Registrul Politice.
La apelul nominal se prezintă avocatul pentru apelantul petent Partidul Național Creștin și Democrat - prin Președinte, în baza împuternicirii nr. 64966/2009, eliberată de Baroul București (fila 12 din dosar), respectiv pentru intimatul intervenient Partidul Național Creștin și Democrat - prin Președinte, în baza împuternicirii nr. 6815/2009, eliberată de Baroul București (fila 13).
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Avocatul apelantului petent arată că nu are alte probe de solicitat și administrat în cauză.
Avocatul intimatului intervenient, în combaterea motivelor de apel, solicită încuviințarea probei cu înscrisuri, constând în certificate de grefă, însoțite de dovada acțiunilor formulate și înregistrate pe rolul instanțelor judecătorești între cele două părți, înscrisuri pe care, însă, nu este în măsură să le administreze la acest termen de judecată.
Avocatul apelantului, având cuvântul asupra cererii de probatorii, arată că are cunoștință de acțiunile invocate de partea adversă, nu au legătură cu speța de față, sens în care, se opune la administrarea probei cu înscrisuri. Precizează că este vorba despre acțiuni distincte formulate de partea adversă.
Avocatul intimatului arată că proba este pertinentă și utilă soluționării cauzei și solicită acordarea unui termen în vederea administrării ei. Înscrisurile pe care urmează să le depună la dosar, se referă și la Consiliul Național de conducere organizat de către domnul pe data de 24.08.2008, în aceeași zi cu ul Extraordinar al, desfășurat în condiții de deplină legalitate și cu respectarea Statutului Partidului.
Depune la dosar Statutul Partidului Național Creștin și Democrat, așa cum s-a cerut la termenul anterior.
Avocatul apelantului nu înțelege care este pertinențe și concludența înscrisurilor invocate de partea adversă, având în vedere că spețele nu au legătură între ele.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, pune concluzii de admitere a cererii de probatorii.
Curtea, după deliberare, referitor la înscrisurile solicitate de către intimatul intervenient, prin apărător ales, raportat la obiectul prezentei căi de atac, respectiv verificarea legalității de respingere ca inadmisibilă, a cererii de radiere, precum și la eventuala înrâurire pe care înscrisurile invocate ar putea să o aibă asupra acestei cauze, care privește așa cum am arătat, doar legalitatea soluției de respingere ca inadmisibilă a cererii formulate de, prin Președinte, apreciază că această cerere este nefondată, probele nefiind concludente și pertinente în conf. 167 din Codul d e procedură civilă, ele privind potrivit susținerii părții care le-a propus, existența unui alt congres paralel, decât cel în discuție în prezentul dosar.
Reprezentanții părților, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au cereri prealabile sau alte probe.
Reprezentantul Ministerului Public, de asemenea, arată că nu mai are cereri prealabile de formulat sau alte probe.
Curtea, având în vedere că nu mai sunt probe de solicitat și administrat și nici cereri prealabile de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea motivelor de apel.
Avocatul apelantului petent Partidul Național Creștin și Democrat - prin Președinte, solicită admiterea apelului astfel cum a fost declarat, în sensul modificării în tot a hotărârii atacate și pe cale de consecință, a admiterii cererii de radierea a înregistrării efectuate la data de 27.08.2008 în Registrul Politice la poziția 4/23.07.2003, privind procesul verbal al ului Extraordinar al
Contestația sa, de radiere a înregistrării efectuate la data de 27.08.2008, întemeiată pe procedura necontencioasă prevăzută de dispozițiilor Codului d e procedură civilă, coroborat cu prevederile art. 24 și 25 din Legea 14/2003, a avut ca motor primordial, nesoluționarea cererii de scoatere din Registrul partidelor politice a acelei înregistrări, formulată de o persoană neabilitată.
Prin hotărârea pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă, în sensul că este inadmisibilă o astfel de cerere, considerând că temeiul legal nu există, i s-a încălcat accesul liber la justiție, dispozițiile art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și art. 21 din Constituție.
Consideră că prin hotărârea pronunțată, constatându-se lipsa capacității de folosință a persoanei care a efectuat înregistrarea în Registrul Politice, practic s-a ajuns la un non sens. Astfel, pe de o parte, se constată că persoana care a efectuat înregistrarea în Registrul Politice, nu are capacitate de folosință și nici abilitatea de a formula o astfel de cerere, iar pe de altă parte, constată că cererea sa nu poate fi primită. Instanța de fond trebuia să stabilească dacă întradevăr cel ce a făcut mențiunea este autorizat sau nu.
Mai arată că lucrările ului Extraordinar al s-au desfășurat cu încălcarea prevederilor legale și a Statutului și nici un for competent al Partidului nu a fost convocat și nu a participat la acest congres. În plus, pretinsa nouă conducere a partidului nu a fost validată de către instanța tribunalului și, prin urmare, prin, nu există ca persoană juridică, motiv pentru care, nici nu putea formula cererea de înregistrare a mențiunii în Registrul Politice.
Nu solicită cheltuieli de judecată.
Avocatul intimatul intervenient Partidul Național Creștin și Democrat - prin Președinte solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea hotărârii atacate ca temeinică și legală, fără cheltuieli de judecată, având în vedere că ul Extraordinar din data de 24.08.2008 a fost organizat și s-a desfășurat cu deplina respectare a prevederilor legale și a Statutului În plus, lucrările acestui congres reprezintă voința politică a majorității membrilor și organizațiilor partidului, iar înregistrarea efectuată în Registrul Politice este perfect legală.
Soluția este legală și nu încalcă dispozițiile art. 21 din Constituție sau ale art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, astfel cum se susține de partea adversă.
Mai arată că apelantul petent a formulat cerere de intervenție în dosarul ce are ca obiect recunoașterea prin hotărâre judecătorească a noii conduceri a, dosarul fiind suspendat la cererea sa, urmare a înscrierii în fals.
Depune la dosar concluzii scrise.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea hotărârii primei instanțe ca temeinică și legală, având în vedere temeiul juridic invocat de către petent și anume dispozițiile legii partidelor politice. Procedura prevăzut de art. 24 din această lege nu stabilește o cale de atac pentru mențiunile făcute potrivit acestui text de lege. C mult am putea aprecia că ne aflăm în situația unei cereri necontencioase, iar împotriva dispoziției instanței de înscriere a mențiunilor contestate în Registrul Politice, potrivit dreptului comun, partea nemulțumită putea formula recurs.
CURTEA,
Asupra apelului din prezenta cauză:
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la 29 august 2008 petentul Partidul Național - Creștin și Democrat prin președinte și Prim vicepreședinte a solicitat instanței ca prin hotărârea ce va pronunța, să dispună radierea înregistrării efectuate la 27 august 2008 în registrul Politice la poziția nr. 4/23 iulie 2003,privitoare la procesul - verbal al ului Extraordinar al care s-a ținut la 24 august 2008.
În motivarea cererii, petentul a arătat că înregistrarea mai sus menționată urmează a fi radiată întrucât ul Extraordinar al nu a avut loc în mod legal, cu respectarea legii și Statutului și nici un for competent al Partidului nu a fost convocat și nu a participat astfel încât inițierea și desfășurarea lui nu au fost legale. A arătat petentul că nu a existat un număr statutar de organizații județene care să fi făcut convocarea, nu s-a respectat norma de reprezentare și nici quorumul de participare cerute de statut și de lege, iar Biroul Național de conducere nu a fost implicat și nu a participat în nici un mod.
De asemenea, s-a susținut că persoanele care au inițiat acest congres au constituit o comisie de organizare care nu este prevăzută în Statut și care nu reprezintă voința juridică a ca persoana juridică de interes public.
La termenul din 15.10.2008 a fost depusă la dosar o cerere de intervenție în interes propriu formulată de prin președinte prin care s-a solicitat respingerea cererii de radiere, întrucât lucrările ului Extraordinar ale desfășurate la 24 august 2008 prin care s-a stabilit schimbarea conducerii partidului au avut loc în condiții de deplină legalitate, conform prevederilor statutare.
La dosar a fost depusă copia procesului-verbal al ului Extraordinar al din 24 august 2008, cererea de înscriere în registrul Politice a noii conduceri a, cerere aflată în curs de soluționare, pe rolul Secției a IV a Civilă a Tribunalului București, precum și încheierea de dezbateri din 3 octombrie 2008 pronunțată în dosarul nr.2/C/2008 al Secției a Va Civilă, dosar având ca obiect contestația formulată împotriva radierii înscrierii semnului electoral.
Examinând actele dosarului, în raport de precizarea temeiului juridic al cererii făcută de către reprezentanții petentului, tribunalul a apreciat că cererea având ca obiect radierea înregistrării în Registrul Politice a procesului verbal al ului Extraordinar al din 24 august 2008 nu se încadrează în prevederile art.24 și 25 din Legea nr.14/2003 ( temeiul juridic indicat de petent ), întrucât potrivit art.24, partidele politice au obligația să depună la Tribunal documentele atestând desfășurarea adunărilor generale, depunerea acestora fiind consemnată în Registrul Politice, cum este cazul în speță, prevederile acestui articol de lege nemenționând posibilitatea contestării în vreun mod a acestei înregistrări.
Pe de altă parte, art.25 din Legea nr.14/2003 face vorbire de modificarea statutului sau programului partidului care se comunică Tribunalului și care o examinează potrivit procedurii prevederilor art. 20 și 21, hotărârea Tribunalului putând fi atacată cu contestație la Curtea de Apel.
Această din urmă procedură a fost însă declanșată în mod separat astfel cum a rezultat din cererea depusă la dosar, cerere înregistrată sub nr- aflată în curs de soluționare, pe rolul Secției a IV a Civilă a Tribunalului București și în cadrul căreia urmează a fi discutate pe fond neregularitățile invocate de petent, cu privire la desfășurarea ului Extraordinar din 24 august 2008 în cadrul căruia s-a hotărât schimbarea conducerii.
În aceste condiții având în vedere că înregistrarea efectuată la 27 august 2008 în Registrul Politice, s-a făcut în condițiile art. 24 din Legea nr.14/2003, ea atestând doar desfășurarea lucrărilor congresului, iar această măsură nu poate fi atacată în nici un mod, tribunalul a respins cererea ca inadmisibilă.
În ce privește cererea de intervenție în interes propriu formulată de prin noul președinte ales, cerere ce nu poartă ștampila partidului, tribunalul a apreciat-o ca fiind formulată de o persoană lipsită de capacitate procesuală de folosință, atât timp cât partidul nu a fost înregistrat cu modificarea noii conduceri a acestuia
A pronunțat în acest sens, decizia civilă nr.26/15.10.2008 a Secției a III-a Civile.
Împotriva acestei hotărâri judecătorești, petentul PARTIDUL NAȚIONAL CREȘTIN ȘI DEMOCRAT, prin președintele a formulat contestație, arătând că această cale de atac va putea fi apreciată și recurs, întemeiat pe faptul că cererea introductivă este o cerere întemeiată și pe procedura necontencioasă, având ca obiect radierea unei mențiuni dintr-un registru.
A arătat că hotărârea instanței de fond încalcă dispozițiile art.21 Constituție și art.6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului care garantează accesul liber la un tribunal. Nu poate fi admisă afirmația că o înregistrare în Registrul Politice nu poate fi atacată în nici un fel, pentru că se împiedică accesul la instanțe sau găsirea unui remediu. Soluția este cu atât mai mult inacceptabilă, cu cât alte persoane decât organele abilitate ale partidului, au cerut înscrierea acelor mențiuni referitoare la partid. De altfel, instanța se și contrazice, pentru că, deși refuză radierea, totuși constată că Partidul Național Creștin și Democrat prin Președinte nu există ca persoană juridică, confirmându-se astfel, susținerea sa că înregistrarea s-a făcut de persoane neautorizate.
A solicitat în consecință, admiterea contestației și trimiterea cauzei spre rejudecare sau admiterea cererii introductive de instanță.
Nu și-a întemeiat în drept contestația.
A timbrat contestația cu taxă judiciară de timbru de 39 lei și timbru judiciar de 0,15 lei.
Intimatul intervenient Partidul Național Creștin și Democrat prin Președinte nu a formulat întâmpinare în cauză, dar a depus la ultimul termen de judecată, note scrise prin care a solicitat respingerea prezentei căi de atac, deoarece legiuitorul nu a prevăzut vreo cale de atac în procedura întemeiată pe art.24 din Legea nr.14/2003, petentul având posibilitatea să se înscrie în fals cu privire la acea mențiune sau putea formula cerere de intervenție în procedura inițială de recunoaștere a noii conduceri a partidului, ceea ce de altfel, petentul a și făcut, cauza fiind suspendată datorită cererii de înscriere în fals formulată de petent, cu privire la procesul-verbal al ului din 24.08.2008.
În cauză, s-a administrat proba cu înscrisuri: cererea de intervenție în interes propriu din dosarul nr-, decizia civilă nr.518/R/2.12.2008 a Curții de APEL BUCUREȘTI, încheierea din 24.10.2008 din dosarul nr- al Tribunalului București - Secția a IV-a Civilă, cererea de consemnare a procesului-verbal din 24.08.2008 în Registrul Politice, procesul-verbal al respectivului congres cu cele 7 anexe ale sale, extras din Registrul Politice cu privire la Partidul Național Creștin și Democrat, rezoluția din 24.08.2008 de la S, hotărârea din 24.08.2008 a -, statutul partidului.
Curtea de APEL BUCUREȘTI a pus în discuția părților, la termenul din 4.05.2009, când s-a atașat dosarul de înființare a partidului, de la Tribunal, calificarea prezentei căi de atac ca fiind apel și nu recurs sau contestație, calificând această cale de atac ca fiind apel, pentru considerentele enunțate oral, în ședință, pe care le va dezvolta în cele ce urmează, considerente care sunt comune și soluției de admitere a apelului astfel calificat.
Potrivit art.25 din Legea nr.14/2003: "(1) Modificarea statutului sau a programului partidului politic poate avea loc în condițiile prevăzute de statut. (2) Orice modificare se comunică Tribunalului București, în termen de 30 de zile de la data adoptării, cu îndeplinirea prevederilor art.18 alin.(2) și (3) Tribunalul Bucureștio examinează potrivit procedurii prevăzute la art.20 și 21".
Potrivit art.20 din Legea nr.14/2003: "(1) Tribunalul București examinează cererea de înregistrare a partidului politic în ședință publică, cu participarea reprezentantului Ministerului Public. (2) Persoanele fizice sau juridice interesate pot interveni în proces, dacă depun o cerere de intervenție în interes propriu, potrivit Codului d e procedură civilă. Cererea de intervenție se comunică din oficiu persoanelor care au semnat cererea de înregistrare".
Nu mai puțin, art.21 din aceeași lege stipulează că:" (1) Tribunalul București se pronunță asupra cererii de înregistrare a partidului politic în cel mult 15 zile de la expirarea termenului prevăzut la art. 18 alin.(2).
(2) Împotriva deciziei Tribunalului București pot face contestație la Curtea de APEL BUCUREȘTI, în termen de 5 zile de la comunicare, persoanele prevăzute la art.18 alin. (1) lit. a), Ministerul Public sau persoanele prevăzute la art. 20 alin. (2).
Așadar, procedura specială a art.25 este incidentă doar în situația în care ar interveni modificări ale statutului sau programului partidului politic. În cauză, acest aspect al existenței unor astfel de modificări, a fost controversat. Astfel, în vreme ce intimatul intervenient Partidul Național Creștin și Democrat prin reprezentant a susținut că la congresul din 24.08.2008, nu au fost luate astfel de dispoziții (fila 37 dosar prezent, filele 13-14 dosar nr- al Tribunalului București - Secția a III-a Civilă), petentul Partidul Național Creștin și Democrat, prin reprezentant a invocat operarea unor astfel de modificări, la respectivul congres (fila 2 dosar fond, fila 23 dosar recurs prezent).
Interesul stabilirii felului modificărilor adoptate la ul din 24.08.2008, este esențial sub aspectul stabilirii căii de atac în prezenta cauză. Astfel, dacă modificările au fost unele de statut sau de program, procedura instituită de articolul 25 în referire la art.20 și 21 din lege, permite formularea contestației ca și cale de atac. Dacă, însă, modificările nu au fost de statut sau program politic și doar s-a cerut în baza art.24 din Legea nr.14/2003, consemnarea depunerii documentelor care nu vizează modificări ale statutului sau programului politic, atunci intervine dreptul comun, în sensul formulării unei cereri având ca obiect - obligație de a face (a consemna depunerea documentelor, în caz de refuz de consemnare sau a radia mențiunile făcute, în cazul consemnării depunerii documentelor în Registrul Politice). Această cerere nu este evaluabilă în bani și ca atare, împotriva hotărârii fondului, ar fi incidentă calea de atac a apelului, iar împotriva deciziei din apel, ar fi incident recursul, conform art.282 și 299 Cod de procedură civilă.
Curtea constată că într-adevăr, în spiritul și litera Legii nr.14/2003 privind partidele politice, procedura prevăzută de art.24 este distinctă ca domeniu de aplicare și conținut, de procedura art.25 din același act normativ.
Astfel, deciziile majore adoptate de partide, referitoare la statutul sau programul acestora, devin opozabileerga omnes, prin înregistrarea în Registrul Politice, prin procedura specială a art.25 în referire la art.21 și 20, procedură care permite contradictorialitatea și controlul judecătoresc, reglementându-se calea de atac specială a contestației. Înregistrarea acestor mențiuni în registru, se face în baza hotărârilor judecătorești pronunțate în cauză. Dată fiind importanța acestor modificări, procedura este una specială și caracterizată prin celeritate.
Împrejurarea că celelalte decizii adoptate de partide, în cadrul activității lor specifice, care sunt de mai mică importanță (dar nu lipsite de importanță), deoarece nu vizează statutul sau programul partidului - actele fundamentale ale acestuia, se consemnează în Registrul partidelor Politice, în urma depunerii documentelor care le atestă în acest sens, potrivit prevederii art.24 din lege, nu exclude posibilitatea apelării la controlul judecătoresc, în diverse situații, cum ar fi: refuzul de consemnare a documentelor (care, cel puțin teoretic, poate fi și unul abuziv), contestarea înscrierii sau cererea de radiere a acesteia, când de exemplu, așa cum se invocă în prezenta cauză, înscrierea s-ar efectua de persoane care nu reprezintă partidul și ca atare, n-ar putea privi partidul și n-ar putea cu atât mai mult, produce efecte juridice în interiorul partidului sau în circuitul civil.
art.24 din Legea nr.14/2003 cu privire la partidele politice, din acest punct de vedere, nu echivalează cu impunerea inexistenței unei căi de atac împotriva soluției date cererii de consemnare, întemeiate pe art.24 din lege, ci determină interpretarea textului legal prin prisma normei fundamentale, constituționale a art.21 Constituția României, conform căruia:"(1) Orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.
(3) Părțile au dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil", care garantează dreptul de acces la o instanță, cu privire la protejarea oricărui drept.
Cu alte cuvinte, neprevăzându-se în mod special o anumită cale de atac în procedura art.24 din Legea nr.14/2003, nu trebuie trasă concluzia inexistenței vreunei căi de atac, ci concluzia completării textului cu dreptul comun, consacrat de textele fundamentale menționate și detaliat prin art.1, 282 și 299 Cod de procedură civilă, adică existența posibilității contestării deciziei date cererii, în justiție, contestare care, așa cum am arătat anterior, va îmbrăca forma unei cereri având ca obiect obligația de a face (de a consemna în registru, de a modifica consemnarea sau de a radia consemnarea, după caz). Împotriva soluției date în fond asupra unei astfel de cereri - neevaluabile în bani, se va putea formula apel, conform art.282 Cod de procedură civilă și mai apoi, împotriva deciziei date în apel, recurs, conform art.299 Cod de procedură civilă.
În cauză, nu se poate invoca, spre a argumenta soluția adoptată de tribunal, aplicarea principiului " specialia generalibus derogant" (legea specială derogă de la legea generală), pentru că această lege specială nu instituie în mod expres, în art.24, interdicția promovării de căi de atac împotriva modului de soluționare a cererii de consemnare. Or, ceea ce legea nu interzice, permite. Așa cum am evidențiat, în cauză, concluzia incidenței dreptului comun, este rezultatul interpretării extensive și teleologice a acestui text al art.24 din lege. De altfel, dreptul comun de contestare, însoțește orice normă juridică, mai ales de drept substanțial și devine efectiv concret, în cazul nesocotirii normei respective, într-un mod sau altul.
Realizând această argumentare prealabilă, referitoare la căile de atac conferite de fiecare procedură în parte (reglementate de art.24, respectiv de art.25 din lege), Curtea apreciază necesar în continuare, să analizeze dispozițiile adoptate în cadrul ului de la B din 24.08.2008, pentru a aprecia dacă cererea de înscriere trebuia realizată în procedura art.25 sau în cea a art.24.
Această analiză este necesară, deoarece la termenul de judecată din 15.10.2008, întrebat fiind expres de prima instanță de judecată, petentul apelant a arătat că temeiul contestației sale prezente este art.24, art.25 din lege și dispozițiile Codului d e procedură civilă referitoare la procedura necontencioasă. Or, așa cum am arătat, cele două proceduri prevăzute de art.25 sau art.24 din lege, sunt distincte ca domeniu de aplicare, ca și conținut și nu sunt nici complementare, pentru a putea fi incidente concomitent, ambele.
Verificând conținutul Statutului Partidului Național Creștin și Democrat, în forma sa modificată și actuală, conform sentinței civile nr.20/8.06.2007 a Tribunalului București - Secția a V-a Civilă, precum și conținutul Programului politic al aceluiași partid, pe de o parte și conținutul procesului-verbal din 24.08.2008 a cărui consemnare s-a solicitat, prin cererea din 27.08.2008, în temeiul art.24 din Legea nr.14/2003, pe de altă parte, Curtea constată că prin respectivul proces-verbal nu au fost adoptate decizii, hotărâri care să privească statutul sau programul politic ale partidului în discuție. Astfel, în respectivul proces-verbal s-a consemnat schimbarea componenței personale a diverselor organisme interne ale partidului (Președintele, Biroul Național de Conducere, de onoare, disciplină și arbitraj, Comisia de Contestații), precum și adoptarea rezoluției - anexa 7 (fila 65 dosar prezent). Or, schimbarea componenței nominale a unor structuri interne ale partidului, nu afectează statutul sau programul pentru că nicăieri în cuprinsul acestor două acte, nu s-a prevăzut că simpla schimbare a persoanelor din cadrul acestor structuri interne, ar reprezenta o schimbare de statut. O modificare a statutului ar fi avut loc dacă, de exemplu, numărul sau configurarea ca și număr de membri, de exemplu, ale structurilor interne, astfel cum sunt ele prevăzute în statut, ar fi fost modificate sau dacă atribuțiile fiecărei sau unei structuri interne ar fi fost modificate. De asemenea, adoptarea rezoluției anexa 7 nu reprezintă o îndepărtare de la programul partidului, astfel cum a fost el adoptat, pentru că se grefează pe aceleași valori sociale recunoscute și promovate de însuși programul politic. Moțiunea a fost subsumată alegerii Președintelui și a Biroului Național de Conducere, astfel încât conținutul său trebuie privit prin prisma finalității sale, finalitate care, așa cum spuneam, nu este una de modificare statut sau program politic. Dacă s-ar interpreta altfel, s-ar ajunge la concluzia că fiecare schimbare de exemplu, a președintelui partidului ar fi o schimbare a statutului, concluzie care este absurdă pentru că statutul și programul sunt impersonale, structurale, tehnice, ideatice și nu personale.
Curtea constată faptul că, deși în lucrările de pregătire a congresului contestat, s-a dorit modificarea și a statutului și programului (a se vedea în acest sens, raportul de la fila 52 dosar recurs și ordinea de zi - pct.5 - fila 40 dosar recurs), cu toate acestea,ul a hotărât în mod expres, la punctul 5 al procesului verbal din 24.08.2008 (fila 37 dosar recurs), să nu propună sau adopte vreo modificare de Statut sau Program și să mențină pentru moment, actualul Statut,urmând a fi împuternicit să îl modifice în cel mai scurt timp. În cuprinsul acestui punct, se face referire expres la faptul că modificările care se doresc a fi aduse în viitor, Statutului, privesc reintroducerea votului uninominal și întărirea democrației în partid. Așadar, acestea au rămas deziderate ulterioare, neatinse, astfel încât critica petentului referitoare la faptul că la, s-au adoptat modificări de Statut sau Program politic, sub acest aspect, este nefondată. Nu mai puțin, Curtea constată că din punctul de vedere al analizei prezente, însemnătate au, așa cum am arătat, doar hotărârile adoptate la acel congres, pentru a vedea dacă sunt modificatoare sau nu de statut sau program politic. Modul statutar sau nu de convocare, de organizare sau de desfășurare ale ului, mod apreciat ca nestatutar și nelegal, de către petent și ca un argument în sprijinul invocării adoptării de modificări la statut sau program, reprezintă un aspect distinct de hotărârile efectiv adoptate la acel congres, pentru viitor. Acest mod face obiectul celuilalt dosar, având nr- al Tribunalului București - Secția a IV-a Civilă (filele 66-68, 17-20 dosar recurs) și este diferit de cel prezent. Analiza prezentă a Curții este doar una formală, pentru a determina felul modificărilor aduse, indiferent de caracterul statutar sau nu al convocării, organizării și desfășurării lucrărilorși pentrua aprecia în funcție de felul modificărilor, dacă prezenta cerere introductivă de instanță era admisibilă și care era calea de atac, împotriva hotărârii de soluționare a sa, de către prima instanță.
Având în vedere toate aceste elemente, statuând astfel că modificările adoptate nu au fost unele de statut sau program politic, Curtea apreciază că în mod corect, cererea de înscriere a procesului-verbal din 24.08.2008 s-a realizat în baza art.24 din lege și nu a art.25 din același act normativ și, ca atare, și cererea de radiere a înscrierii, cerere prezentă în dosarul pendinte, se fundamentează pe același temei juridic și nu pe art.25 din lege cu care, așa cum am arătat, primul articol nu este complementar.
Or, mai devreme, am explicat că în cazul procedurii întemeiate pe art.24 din lege, posibilitatea de contestare este cea a dreptului comun, cu posibilitatea formulării ulterior, de apel și recurs. Așadar, cererea de radiere prezentă nu este inadmisibilă, iar calea de atac împotriva hotărârii fondului (în mod eronat intitulată decizie, deși conform art.255 alin.1 Cod de procedură civilă, potrivit căruia:" Hotărârile prin care se rezolvă fondul cauzei în primă instanță se numesc "sentințe", iar hotărârile prin care se soluționează apelul, recursul, precum și recursul în interesul legii ori în anulare se numesc "decizii". Toate celelalte hotărâri date de instanță în cursul judecății se numesc "încheieri"),este apelul și nu recursul sau contestația prevăzută de art.21 din legea specială.
Împrejurarea că petentul și-a întemeiat cererea judiciară de radiere și în completare, pe dispozițiile Codului d e procedură civilă, referitoare la procedura necontencioasă, pe lângă temeiul art.24 din legea specială - temei juridic corect, potrivit calificării dezbătute anterior de C în considerentele sale, nu este de natură să infirme concluziile anterioare, pentru că încă de la momentul formulării ei, dat fiind și conținutul ei concret, care urmărea practic stabilirea unui drept potrivnic față de prin președinte (respectiv, radierea înscrierii făcute de acesta), cererea nu a fost apreciată ca fiind necontencioasă, astfel încât cererea a fost repartizată aleatoriu, în ședință publică, cu citarea petentului. Acest caracter contencios a fost confirmat și accentuat o dată cu formularea cererii de intervenție în interes propriu de către intervenientul Partidul Național Creștin și Democrat - prin președinte (fila 12 dosar fond), cererea de radiere fiind dezbătută în contradictoriu de părți, care și-au prezentat instanței, argumentele lor. În încheierea de dezbateri, ca de altfel nici în hotărârea de fond, nu se precizează nicăieri că instanța ar fi apreciat cererea ca fiind una contencioasă sau că ar fi respins cererea, pentru constatarea incidenței în cauză a art.335 Cod de procedură civilă, conform căruia "Dacă cererea, prin însuși cuprinsul ei sau prin obiecțiile ridicate de persoanele citate sau care intervin, prezintă caracter contencios, instanța o va respinge". Dimpotrivă, instanța a analizat cererea prin prisma art.24 și 25 din Legea nr.14/2003, ceea ce denotă clar că nu și-a însușit temeiul juridic - dispozițiile Codului d e procedură civilă referitoare la procedura necontencioasă, indicat în completare de petentul apelant, tribunalul procedând corect din acest punct de vedere.
Mai mult, în calea de atac prezentă (ca de altfel în orice cale de atac), instanța de control judiciar este ținută de temeiul juridic, astfel cum a fost el stabilit de instanța de fond, conform art.294 al.1 Cod de procedură civilă sau art.316 Cod de procedură civilă raportat la art.294 al.1 Cod de procedură civilă. Nereținându-se deci, de către tribunal, incidența dispozițiilor Codului d e procedură civilă referitoare la procedura necontencioasă, nici prezenta instanță de apel nu le poate reține. Ca atare, prezenta cale de atac nu poate fi calificată recurs, cu atât mai mult cu cât în baza art.336 Cod de procedură civilă, doar încheierea prin care se încuviințează cererea este atacabilă cu recurs, nefiind nici vorba despre încheieri date de președintele judecătoriei sau tribunalului, în sensul art.339 Cod de procedură civilă.
Nici apărarea intimatului că petentul se putea înscrie în fals, cu privire la respectiva înscriere, nu poate fi reținut ca fondat, sub aspectul admisibilității, deoarece cererea de înscriere în fals nu constituie în sine, o procedură independentă de existența unui proces. Mai mult, ea privește probele - înscrisuri folosite într-o cauză judiciară pendinte și, specială fiind, nu poate fi folosită prin analogie, la alte situații, în lipsa unei prevederi legale în acest sens. Așadar, singură, procedura înscrierii în fals, nu poate constitui un remediu pentru situațiile enumerate anterior, de refuz de consemnare a documentelor depuse, de solicitare modificare înscriere sau de solicitare radiere înscriere.
Pentru ansamblul acestor considerente, Curtea apreciază că prezenta cale de atac este apelul și el este fondat, deoarece soluția de respingere ca inadmisibilă a cererii de radiere este greșită, dată cu încălcarea art.24 din Legea nr.14/2003, art.21 Constituția României și art.6 Convenția Europeană a Drepturilor Omului, așa cum am arătat în considerentele anterioare. În consecință, în temeiul art.297 al.1 Cod de procedură civilă, prezentul apel va fi admis, va fi desființată hotărârea primei instanțe și cererea va fi trimisă spre rejudecare, aceluiași instanțe.
Curtea constată în final faptul că obiectul prezentului control judiciar l-a constituit exclusiv legalitatea și temeinicia soluției de respingere a cererii de radiere, ca inadmisibilă, astfel încât în rejudecare, instanța de trimitere va putea să-și evalueze competența sa materială de soluționare a cauzei în raport de considerentele prezentei decizii, Curtea prezentă fiind ținută să verifice exclusiv legalitatea soluției de fond de respingere ca inadmisibilă. Dacă însăși prezenta C ar fi apreciat și asupra competenței primei instanțe, atunci ar fi răpit părților un grad de jurisdicție cu privire la soluția problemei competenței materiale.
Nu mai puțin, Curtea constată că interdependența dintre cauza prezentă și cea din dosarul nr- al Tribunalului București - Secția a IV-a Civilă, este una care ține de fondul celor două litigii și așadar, nu impietează soluționarea căilor de atac împotriva soluției de respingere ca inadmisibilă a cererii prezente, pentru că verificarea legalității schimbării conducerii partidului (obiect al celuilalt dosar) la care ne-am referit și anterior, are înrâurire doar asuprafonduluicererii prezente (respectiv dacă documentul procesului-verbal al congresului trebuia înregistrat sau nu), nu și asupraadmisibilitățiiacesteia ( care pune în discuție posibilitatea formulării unei cereri de radiere pe art. 24 din lege).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de apelantul petent PARTIDUL NAȚIONAL CREȘTIN ȘI DEMOCRAT, cu sediul în B,-, sector 2, împotriva deciziei civile nr.26/15.10.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă.
Desființează hotărârea judecătorească pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă, având nr.26/15.10.2008 și trimite cauza spre rejudecare, aceleiași instanțe.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 4 mai 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
A
GREFIER
A
Red.H/2.07.2009.
Tehnodact.
3 ex/6.07.2009
- Secția a III-a -
Președinte:Mariana HaralambeJudecători:Mariana Haralambe, Fănica Pena
