Plângere împotriva încheierii de carte funciară (art.52 legea 7/1996). Decizia 1291/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR - 2928
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR.1291
Ședința publică din 17 decembrie 2009
PREȘEDINTE: Cristian Pup
JUDECĂTOR 2: Trandafir Purcăriță
JUDECĂTOR 3: Lucian Lăpădat
GREFIER:- -
S-au luat în examinare recursurile declarate de pârâții DIRECȚIA REGIONALĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE T(în nume propriu, ca și în numele și pentru AUTORITATEA NAȚIONALĂ A VĂMILOR B), precum și CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI (jud. A) și PRIMĂRIA COMUNEI împotriva deciziei civile de apel nr. 300/A/25.06.2009, pronunțată de Tribunalul Arad - secția civilă în dosarul nr- și a sentinței civile nr. 263 din 25.03.2009, pronunțată de Judecătoria Chișineu Criș, în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâții intimații INSPECTORATUL GENERAL AL POLIȚIEI DE FRONTIERĂ B și STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL ECONOMIEI și FINANȚELOR PUBLICE B prin DIRECȚIA GENERALĂ a FINANȚELOR PUBLICE A, având ca obiect plângere împotriva încheierii de carte funciară.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă consilier juridic pentru pârâtul intimat Inspectoratul General al Poliției de Frontieră B, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care nemaifiind de formulat alte cererii instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Consilier juridic pentru pârâtul intimat Inspectoratul General al Poliției de Frontieră B pune concluzii de respingere a recursurilor, ca inadmisibile, arătând că singura cale de atac este apelul, sens în care solicită respingerea ca inadmisibile a ambelor recursuri.
CURTEA
Deliberând asupra recursurilor civile de față, constată:
Prin sentința civilă nr. 263 /2009 pronunțată în dosarul civil nr-, Judecătoria Chișineu Crișa admis plângerea formulată de petentul Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, cu sediul în B, împotriva încheierii de carte funciară nr.1568/19.01.2001 a Biroului de cadastru și Publicitate Imobiliară Chișineu C, în contradictoriu cu pârâții: Autoritatea Națională a Vămilor Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale, Primăria comunei, reprezentată prin primar, Consiliul local al comunei și Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice și în consecință:
S-a constatat nulitatea absolută a încheierii de carte funciară nr.1568 pronunțată la data de 19.01.2001 de către Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Chișineu
S-a constatat că terenul compus din parcelele: top CF 613/3, top CF 585/b/3, top CF 587/b/3, top CF 589/a/1 și top CF 589/b/2, în suprafață totală de 50.000 mp. în perimetrul căruia a funcționat Biroul Vamal este proprietatea publică a statului român.
S-a constatat că dreptul înscris în cartea funciară a fost greșit calificat din punct de vedere juridic, nefiind în concordanță cu situația reală a imobilului.
S-a dispus rectificarea înscrierilor din cuprinsul Încheierii nr.1568 pronunțată la data de 19.01.2001 de către Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Chișineu C, în sensul înscrierii în cartea funciară a respectivului imobil ca domeniu public al statului.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanța a reținut că la dosarul cauzei nu există nici măcar un început de dovadă scrisă care să demonstreze sau care să permită să se accepte ipoteza faptului că imobilul în discuție ar fi fost înscris în proprietatea privată a comunei anterior motivării de către instanță a încheierii de cf. nr.1568 din 19.01.2001.
Așa cum reiese în mod indubitabil din cuprinsul documentației depuse la dosar nu a existat și nu există nici un act de putere prin care acest teren să fi fost transferat din proprietatea publică a comunei în proprietate privată acesteia.
Instanța a constatat că față de temeiurile de fapt și de drept invocate în prezenta acțiune, apare evident faptul că terenul care face obiectul prezentului litigiu, nu a fost introdus în circuitul civil pentru a putea fi întabulat în proprietatea privată a comunei, în condițiile în care "de jure", față de destinația sa stabilită prin actele administrative invocate, a făcut parte neîntrerupt din domeniul public al statului.
Împotriva acestei sentințe civile au declarat apel pârâții Consiliul local și Primăria comunei prin Primar solicitând pe fond respingerea cererii reclamantului intimat.
În motivare se arată în esență că statul nu a fost proprietar niciodată pe terenul în litigiu, acesta aparținând anterior Bisericii romano-catolice cu parcele intercalate ale căror proprietar este Statul Român, iar a primit teren în apropriere tocmai ca acesta (în litigiu) să poată fi folosit pentru realizarea unor obiective de dezvoltare.
A mai declarat apel și pârâta Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale T solicitând pe fond constatarea nulității încheierii de 1568/2001 a - Chișineu C, doar în punctele 1 și 5 din dispozitiv și menținerea punctelor 6 și 7. În motivare se arată că prin încheierea de trebuie să se dispună numai în privința terenurilor nu și a construcțiilor, care sunt proprietatea Autorității Naționale a Vămilor amplasate pe acest teren.
Intimatul Inspectoratul General al Poliției de Frontieră Baf ormulat întâmpinare, prin care solicită respingerea apelurilor, cu motivarea că s-au transmis clădirile aflate în domeniul public al statului și administrare Autorității Naționale a Vămilor în suprafață de 4967. și valoarea de 5.143.065 lei către Ministerul Administrației și Internelor - Inspectoratul General al Poliției de Frontieră. Deci aceste clădiri nu au fost în proprietatea Autorității Vamale. În aceeași situație este și terenul de 50.000. care din eroare s-a întabulat în proprietatea privată a comunei și nu în domeniul public al Statului și Administrația Direcției Generale a Vămilor.
Intimatul Ministerul Finanțelor Publice prin DGFP Aad epus întâmpinare solicitând respingerea apelurilor,cu motivarea în esență, că terenul în litigiu a făcut parte neîntrerupt din domeniul public al Statului Român și că nu putea să fie trecut în proprietatea privată a comunei.
Prin decizia civilă nr. 300/A/25.11.2009, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Arad - secția civilă - respinge apelurile declarate de pârâții Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale T și în reprezentarea Autorității Naționale a Vămilor, Consiliul local al comunei și Primăria comunei, în contradictoriu cu petentul Inspectoratul General al Poliției de Frontieră și pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, împotriva sentinței civile nr.263 din 25 martie 2009 pronunțată de Judecătoria Chișineu Criș în dosarul nr-, având ca obiect plângere împotriva încheierii de carte funciară.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut, în fapt și drept, că prima instanță atunci când a pronunțat sentința civilă apelată a avut în vedere o stare de fapt corectă, susținută de probatoriul administrat.
Problema de fond este dacă terenul în litigiu fost în proprietatea comunei și dacă imobilele construcții au fost în proprietatea Autorității Naționale Vamale.
Ori, din probatoriul administrat rezultă că apelanta Comuna nu a fost proprietara terenului care a aparținut Statului Român, iar construcțiile au aparținut proprietății publice.
Aceste aspecte rezultă și din HG 67/1994, prin care se aprobă transmiterea terenurilor proprietate publică respectiv a celor 5 ha prezente în anexa 1 din administrarea Consiliilor locale menționate în administrarea Direcției Generale a Vămilor.
Aceeași împrejurare rezultă și din HG 1888/2006 prin care se transmit clădiri aflate în domeniul public al statului și Administrarea Autorității Naționale a Vămilor în suprafață de 4967. și o valoare de 5.143.065 lei de către Ministerul Administrației și Internelor- Inspectoratul General al Poliției de Fronieră.
Mai mult, cu ocazia Protocolului de primire - predare încheiat de aceste instituții nu s-a invocat vreun drept de proprietate privată în favoarea Autorității Naționale Vamale, aceștia fiind administratori.
În consecință, comuna nefiind proprietară asupra terenului în litigiu și nici Autoritatea Vamală asupra clădirilor, Vama, hotărârea este temeinică și legală, apelurile urmând a fi respinse, în baza art.296 cod.pr. civilă.
Împotriva acestei decizii civile de apel au declarat recursuri, în termen legal, pârâții Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale - în nume propriu, ca și în numele și pentru Autoritatea Națională a Vămilor B - precum și Consiliul Local al Comunei și Primăria Comunei - prin Primar - jud. A, criticândo pentru nelegalitate și netemeinicie.
Prima recurentă menționată invocă în drept art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă și solicită modificarea deciziei civile recurate, în parte, în sensul, că în rejudecare să fie respinsă plângerea petentului Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, în ceea ce privește constatarea nulității încheierii de cartea funciară nr. 1568/19.01.2001, privitoare la punctele 6 și 7 din același dispozitiv, motivând în esență că, întrucât a fost constatată nulitatea absolută a încheierii de carte funciară de mai sus, fără a se face distincție între încheierile privitoare la terenul care face obiectul litigiului și cele privind clădirile amplasate pe acesta, rezultă că intabularea dreptului de proprietate asupra construcțiilor în favoarea autorității vamale s-a făcut printr-un act desființat ulterior de instanță, cu atât mai mult, cu cât clădirile în cauză nu au făcut obiectul prezentului litigiu.
Recurenții Consiliul Local al comunei și Primăria comunei, jud. A - prin Primar - invocă în drept art. 304 pct. 7 - 9 Cod procedură civilă și solicită "modificarea sentinței recurate, în sensul casării ei și trimiterii spre rejudecare", motivând, în esență că decizia recurată nu cuprinde motivele pe care se bazează, nesocotind dreptul de proprietate privată și fiind dată cu interpretarea greșită a actului juridic supus controlului instanței și cu aplicarea greșită a legii, întrucât ambele instanțe de judecată nu motivează existența unui drept privat asupra terenului, invocând o lipsă perpetuă din circuitul civil și că dreptul domeniului public al Statului este neîntrerupt, cum și că reclamantul - care a solicitat, la fond, o pretenție și căruia i s-a acordat mai mult decât a cerut - prin apel a solicitat diminuarea suprafeței.
Intimata Direcția Generală a Finanțelor Publice A - în reprezentarea Ministerul Economiei și Finanțelor Publice - prin întâmpinarea de la dosar ( 40 - 43) solicită respingerea recursurilor.
Intimatul Inspectoratul General al Poliței de Frontieră B, de asemenea, prin întâmpinarea de la dosar ( 44 - 45) solicită respingerea recursurilor ca inadmisibile, conform art. 50 al. 3 din Legea nr. 7/1996.
Verificând decizia civilă recurată, prin prisma dispozițiilor art. 299 și urm. Cod procedură civilă și în raport de motivele de recurs invocate, față de starea de fapt din dosar, ca și de probele administrate în cauză, Curtea urmează ca în temeiul dispozițiilor art. 312 al. 1 Cod procedură civilă raportat la art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă să admită ambele recursuri și să dispună modificarea ambelor hotărâri judecătorești de mai sus, pronunțate de instanțele de judecată anterioare, în sensul respingerii plângerii formulate de petent împotriva încheierii de carte funciară sus-menționată.
Într-adevăr, examinându-se cauza sub toate aspectele invocate, din analiza întregului material probator de la dosar, Curtea constată că nu este cazul admiterii plângerii împotriva încheierii de carte funciară sus-indicată, în condițiile în care, din studiul și analiza probelor din dosar rezultă în mod clar că terenul în litigiu nu face parte din proprietatea publică a Statului Român ci din cel al proprietății private a comunei - ca domeniu privat, conform art. 18 al. 1 și 3 din Legea nr. 18/1991 modificată, ca și a Legii nr. 69/1991 și încheierii în discuție ( 9 - 12 dosar fond), acest titlu de proprietate privată al comunei fiind intabulat în cartea funciară încă din anul 2000 și nedesființat, conform extrasului de carte funciară de la dosar( 13) și drept urmare încheierea de carte funciară atacată este legală, iar plângerea formulată împotriva acesteia de petent este neîntemeiată, fiind formulată la 14.11-2008.
Aceasta, pentru că imobilul în cauză, constând în 50.000. face parte din domeniul privat al comunei, în baza prevederilor Legii nr. 18/1991 - art. 18 al. 1 și 3 - și Legii nr.60/1991, neexistând în dosar nici o probă prin care să se dovedească că alta ar fi situația de fapt și de drept, respectiv că acest teren ar aparține domeniului public al comunei ori domeniului public al Statului Român și ca atare judecătorul de carte funciară, în urma verificării valabilității titlului de proprietate, în baza căruia s-s solicitat înscrierea în cartea funciară a apreciat bine și corect când a dispus înscrierea acestei suprafețe în cartea funciară, ca fiind proprietatea privată a acestei comune, care așadar este intabulară legal, terenul în litigiu neconstituind domeniul public, ci privat al respectivei Comune.
Curtea constată că este eronată susținerea intimatului petent, potrivit căreia acest teren în suprafață de 50.000. ar cuprinde și suprafața de 6073. - șosea națională, câtă vreme parcela de teren de categorie șosea națională este înscrisă în altă coală de carte funciară, adică 2593 și nu face parte din cei 50.000. ( 20 - 21 dosar fond), conform și extrasului de carte funciară nr. 2594 și 3214/25.10.2001.
Drept urmare, Curtea stabilește că recurentele pârâte sunt titularele unui drept de proprietate privat, intabulat în cartea funciară și nedesființat până în prezent, acest drept de proprietate fiind opozabil tuturor, (erga omnes), inclusiv Statului Român, până la ora actuală nesolicitându-se în procedura de contencios administrativ, transferarea ori modificarea regimului juridic al imobilului în litigiu, din domeniul privat, în domeniul public, sarcina probei incumbându-i petentului, iar nu pârâtelor, care au probat existența în favoarea lor a unui drept de proprietate privată, care - în prezent - nu-i poate fi încălcat, așa cum au procedat - greșit - ambele instanțe de judecată anterioare, când au admis plângerea de carte funciară de față a petentului.
În conformitate cu dispozițiile art. 305 Cod procedură civilă, în recurs ca supliment probator s-au produs ca probe noi,un set de înscrisuri( un număr de 10 file) depuse de recurentele Consiliul Local al comunei și Primăria Comunei - prin Primar - din studiul cărora rezultă, fără echivoc că respectivul teren, în litigiu, nu se afla niciodată în proprietatea publică și în domeniul public al Statului, pe de o parte, iar pe de altă parte, că cele două titluri de proprietate privată ale Comunei - și anume Hotărârea nr. 11/1999 și Hotărârea nr. 23/2000 ale Consiliului Local, prin care se dispune intabularea dreptului de proprietate, în favoarea Comunei, asupra terenului, ca domeniu privat, - nu sunt desființate prin procedura reglementată de Legea contenciosului administrativ nr. 554/02.12.2004, cu modificările și completările ulterioare.
Așa fiind, în raport de toate considerentele ce preced, Curtea va admite recursurile de față ale pârâților menționați și va modifica ambele hotărâri judecătorești anterioare, în sensul respingerii plângerii formulată de petentul intimat Inspectoratul General al Poliției de Frontieră B, împotriva încheierii de carte funciară nr. 1568/19.01.2001 a Biroului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Chișineu C, ale cărei dispoziții la va menține în vigoare, verificându-le ca legale și temeinice.
Nu s-au solicitat cheltuieli de judecată, în recurs, de către intimați.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de pârâții Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale T(în nume propriu, ca și în numele și pentru Autoritatea Națională a Vămilor B), precum și Consiliul Local al Comunei (jud. A) și Primăria Comunei împotriva deciziei civile de apel nr. 300/A/25.06.2009, pronunțată de Tribunalul Arad - secția civilă în dosarul nr- și a sentinței civile nr. 263 din 25.03.2009, pronunțată de Judecătoria Chișineu Criș, în dosarul nr-, pe care le modifică, în sensul că respinge plângerea formulată de petentul Inspectoratul General al Poliției de Frontieră B împotriva încheierii de Carte Funciară nr. 1568/19.01.2001 a Biroului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Chișineu
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 17 decembrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
- -
Red./21.12.2009
Tehnored /14.01.2010
Ex.2
Primă instanță:
Instanța de apel: și
Președinte:Cristian PupJudecători:Cristian Pup, Trandafir Purcăriță, Lucian Lăpădat
