Plângere împotriva încheierii de carte funciară (art.52 legea 7/1996). Decizia 274/2008. Curtea de Apel Constanta
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI
ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 274/
Ședința publică din 24 septembrie 2008
Completul de judecată constituit din:
PREȘEDINTE: Mihaela Popoacă
JUDECĂTOR 2: Irina Bondoc
JUDECĂTOR 3: Daniela Petrovici
Grefier - - -
Pe rol, soluționarea recursului civil formulat de recurentul pârât OFICIUL DE cadastru ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ, cu sediul în C, b-dul -, județul C, împotriva deciziei civile nr. 363, pronunțată de Tribunalul Constanța la data de 20 iunie 2008, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă ADMINISTRAȚIA T, cu sediul în T,-, județul T, având ca obiect Legea nr. 7/1996.
La apelul nominal efectuat în cauză, se prezintă pentru recurentul pârât, consilier juridic, în baza delegației de reprezentare fără număr și dată, pe care o depune la dosar, lipsind intimata reclamantă.
Procedura de citare este legal îndeplinită, conform art. 87 și urm. Cod procedură civilă.
Grefierul de ședință se referă asupra cauzei, învederând că recursul este declarat și motivat în termen legal și nu este timbrat. Intimata reclamantă a depus la dosar (fila 13) întâmpinare, într-un singur exemplar.
Reprezentantul recurentului pârât depune la dosar chitanța seria - nr. - din 25 iunie 2008, emisă de Trezoreria Municipiului C, cu care face dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 4 lei și un leu timbru judiciar.
Depune, totodată la dosar, în copie, în două exemplare, adresa nr. 12125 din 13.08.2008, emisă de intimata reclamantă către Judecătoria Constanța.
Solicită instanței să observe, din analiza acestei adrese, că, pe rolul Judecătoriei Constanța se află dosarul nr-, care are relevanță în soluționarea prezentei cauze. Pentru acest motiv, solicită amânarea cauzei.
Instanța, analizând înscrisul depus la dosar de reprezentantul recurentului pârât,respingecererea de amânare formulată în cauză, ca nefiind utilă în această fază a procesului.
Totodată, pune în discuția părții prezente, interesul acesteia în declararea căii de atac, având în vedere că în apel a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive.
Reprezentantul recurentului pârât, solicită respingerea acestei excepții; consideră că pârâtul are interes în declararea recursului.
Pe fondul recursului, solicită admiterea acestuia astfel cum a fost formulat.
Instanța, rămâne în pronunțare asupra recursului declarat de recurentul pârât.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Prin plângerea înregistrată la 13.04.2007, petenta Administrația a solicitat instanței, în contradictoriu cu intimata Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară C, rectificarea încheierilor nr.12234/08.08.2006 și nr.18341/17.08.2006, în sensul radierii mențiunilor referitoare la înscrierea dreptului de proprietate al Primăriei comunei asupra terenurilor aflate în domeniul public de interes național al statului și în administrarea T, respectiv asupra suprafeței de 434,8739 ha, întabulată prin încheierea nr.12234/02.06.2006 și a suprafeței de 11,52 ha, întabulată prin cea de a doua încheiere atacată.
În motivare s-a arătat că statul exercită dreptul de proprietate asupra terenurilor menționate prin T, care conform Legii nr.82/1993 privind constituirea are calitatea de administrator, și că acestea fac parte din domeniul public; prin urmare, întabularea celor două imobile în favoarea Primăriei comunei încalcă prevederile legale în vigoare pentru că nu există nici un act juridic emis de petentă sau opozabil acesteia prin care proprietatea asupra celor două suprafețe de teren menționate în petitul plângerii să fie transmisă Primăriei comunei.
A mai susținut petenta că titlul în baza căruia s-a făcut întabularea este o hotărâre a Consiliului Local care nu poate ține loc de titlu de proprietate pentru că terenul face parte din domeniul public de interes național.
Prin sentința civilă nr. 15473/30.11.2007 Judecătoria Constanțaa respins plângerea formulată ca nefondată.
La pronunțarea hotărârii s-a avut în vedere că înscrierea dreptului de proprietate în favoarea Primăriei comunei s-a făcut în baza Hotărârii Consiliului Local nr.48/16.12.2004 și a documentației cadastrale, constatându-se că nu există piedici la înscriere și că sunt îndeplinite cerințele art.48 din Legea nr.7/1996.
Cum acțiunea în rectificare depinde de existența unei acțiuni în cadrul căreia s-a constatat în mod irevocabil, prin hotărâre judecătorească, nulitatea actului pe baza căruia s-a realizat înscrierea în cartea funciară, iar în speță acest act nu a fost atacat și desființat, instanța de fond a constatat că plângerea nu este întemeiată.
Apelul declarat împotriva acestei sentințe de petenta Taf ost admis de Tribunalul Constanța prin decizia civilă nr.363/20.06.2008, prin care s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a C și s-a schimbat în tot sentința apelată, în sensul că s-a admis cererea formulată de T și pe fond s-a respins cererea de întabulare admisă prin încheierile nr. 12234/08.008.2006 și nr.18341/17.08.2006 pronunțate de C cu privire la suprafețele de teren aflate în domeniul public al statului și administrarea T, cuprinse în parcelele Hb.520/1, Hb.520/2, Hb.248, Hb.121 și Nn 594/5.
Pentru a hotărî în acest sens tribunalul a reținut următoarele:
- calitatea procesual pasivă a C nu poate fi reținută câtă vreme prin decizia nr.72/2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată în recurs în interesul legii, s-a stabilit că Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară nu are calitate procesuală pasivă în litigiile ce au ca obiect plângerile privind cartea funciară, întemeiate pe dispozițiile art.50 din Legea nr.76/1996,
- titularul dreptului de proprietate asupra terenului în litigiu este Statul Român pentru că patrimoniul al este inclus la pct.1 din anexa Legii nr.213/1998, ca făcând parte din domeniul public al statului.
- întabularea dreptului de proprietate în favoarea Comunei s-a făcut în baza Hotărârii de Consiliu Local nr.48/1994 cu toate că terenul cuprins în parcelele ce au făcut obiectul cererii de întabulare face parte din domeniul public al statului, iar pe baza unor hotărâri de guvern acesta a făcut obiectul unor proceduri de concesionare, a unor contracte pentru valorificarea resurselor e și nu s-a făcut dovada schimbării titularului dreptului de administrare.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară C și a criticat-o pentru nelegalitate conform art.304 pct.9 din Codul d e procedură civilă sub următoarele aspecte:
- nesoluționarea cererii având ca obiect introducerea în cauză a Comunei prin Primar, în calitate de pârât, cerere formulată de petentă T prin declarația de apel, cu atât mai mult cu cât acțiunea de rectificare de carte funciară trebuia soluționată în contradictoriu cu persoana în favoarea căreia s-a făcut întabularea a cărei rectificare se solicită, al cărei interes putea fi lezat prin hotărârea pronunțată.
- nesoluționarea excepției prematurității cererii de chemare în judecată invocată de recurentă prin întâmpinare și motivată prin aceea că rectificarea unei înscrieri în cartea funciară se poate face doar în temeiul unei hotărâri definitive și irevocabile.
- săvârșirea unei erori cu privire la terenul care a făcut obiectul întabulării și cel aflat în proprietatea Statului Român și în administrarea T pentru că din verificarea documentațiilor cadastrale aflate în dosarele de întabulare și privind constituirea " " suprafețele întabulate în favoarea Comunei sunt distincte de cele care aparțin domeniului public de interes național potrivit Legii nr.82/1993.
- greșita soluționare a plângerii petentei, în condițiile în care aceasta a implicat respingerea cererii făcută de o terță persoană care nu a fost parte în proces, iar actele care au stat la baza încheierilor atacate au fost perfect valabile.
A susținut recurenta că rectificarea înscrisurilor din cartea funciară nu putea fi dispusă în absența unei hotărâri irevocabile prin care să se fi constatat nulitatea actului pe baza căruia s-a efectuat întabularea, că terenurile întabulate sunt situate într-o altă zonă decât cele aflate în administrarea T și că instanța de apel era obligată să țină seama de reglementările speciale în materie, în raport de care ar fi trebuit să constate, în fapt, care sunt teritoriile ce constituie patrimoniu și, în funcție de această constatare, să stabilească dacă terenurile în litigiu fac parte din acest patrimoniu.
A fost criticată și neintroducerea în proces a titularului dreptului de proprietate, respectiv Statul Român, deși această arătare a fost făcută de petentă în cererea de apel.
Tas olicitat prin întâmpinare respingerea recursului ca nefondat, iar în motivare a arătat că instanța de apel a făcut o corectă aplicare a prevederilor Legii nr.7/1996 și a celorlalte dispoziții speciale incidente în cauză.
Analizând legalitatea hotărârii atacate în raport cu criticile formulate instanța reține următoarele:
Potrivit dispozițiilor art.303 alin.1 din Codul d e procedură civilă, recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs, iar prevederile art.302/1 alin. 1 lit. c din același cod dispun că cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea nulității, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.
Rezultă din aceste prevederi legale că declararea recursului trebuie să fie însoțită și de o corespunzătoare motivare a lui, în sensul arătării cu claritate a acelor critici care, circumscrise fiind motivelor de recurs îngăduite de lege, sunt de natură a învedera nelegalitatea hotărârii atacate.
Prin urmare, un recurs nu poate fi socotit motivat decât atunci când motivele sale se află în legătură cu hotărârea atacată, constituindu-se într-o critică totală sau parțială a acesteia și tinzând la a proba nelegalitatea ei.
Prin hotărârea atacată în speță, instanța de apel a constatat că intimata C nu poate fi obligată în raportul juridic dedus judecății și a admis excepția lipsei calității procesual pasive a acesteia, care fusese invocată chiar de către partea în cauză la ultimul termen de judecată la instanța de fond.
Cum litigiul a fost soluționat față de C doar pe cale de excepție, criticile formulate de aceasta în recurs nu puteau viza, prin urmare, decât modalitatea de soluționare a excepției, deci aspecte referitoare la calitatea sa procesual pasivă, nu și probleme de fond ale litigiului sau alte aspecte de procedură, respectiv insuficiența cadrului procesual pasiv al procesului, pentru că astfel de critici nu se află în legătură cu soluția pronunțată față de titularul prezentei căi de atac, iar examinarea lor de către instanța de recurs ar echivala cu nesocotirea prevederilor legale care reglementează această cale extraordinară de atac.
În raport de considerentele expuse și de exigențele dispozițiilor art.303 alin.1 și art.302/1 alin. 1 lit. c din Codul d e procedură civilă instanța constată că recursul C se referă la aspecte străine soluției pronunțată în contradictoriu cu recurenta intimată, inapte să valoreze critică a acesteia, iar absența legăturii impusă de lege între motivele invocate și hotărârea atacată, conduce la concluzia netemeiniciei căii de atac.
Pe cale de consecință și în temeiul art.312 alin.1 din Codul d e procedură civilă, recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul civil formulat de recurentul pârât OFICIUL DE CADASTRU ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ, cu sediul în C, b-dul -, județul C, împotriva deciziei civile nr. 363, pronunțată de Tribunalul Constanța la data de 20 iunie 2008, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă ADMINISTRAȚIA T, cu sediul în T,-, județul T, având ca obiect Legea nr. 7/1996.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 24 septembrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
- - - -
- -
Grefier,
- -
Red.hot.jud.fond:
Red.dec.jud.apel: Cosar-
Red.dec./tehnored.jud.recurs: /23.10.2008
Gref.AB/2 ex./27.10.2008
Președinte:Mihaela PopoacăJudecători:Mihaela Popoacă, Irina Bondoc, Daniela Petrovici