Plângere împotriva încheierii de carte funciară (art.52 legea 7/1996). Decizia 699/2009. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DECIZIE Nr. 699

Ședința publică de la 27 Mai 2009

PREȘEDINTE: Nela Drăguț

JUDECĂTOR 2: Mariana Mudava

JUDECĂTOR 3: Mihaela Loredana

Grefier: -

Pe rol, judecarea recursului formulat de reclamantul împotriva deciziei civile nr. 37 din 12 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr- și a sentinței civile nr. 7904 din 21 octombrie 2008, pronunțată de Judecătoria Tg. J în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți, OFICIUL DE cadastru ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ, având ca obiect plângere împotriva încheierii de carte funciară (Art.52 alin.2 Legea nr.7/1996).

La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns recurentul reclamant, personal, lipsind intimații pârâți, OFICIUL DE CADASTRU ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;

Recurentul reclamant a depus la dosar copii de pe următoarele înscrisuri: schiță și plan de amplasament și delimitare a imobilului, sentința nr. 74/23.03.1999 a Tribunalului Gorj, cerere formulată în dosarul nr-, sentința nr. 3821/02.06.1997, raport de expertiză tehnică judiciară întocmit în dosarul nr- al Judecătoriei Tg. J, raport de expertiză întocmit în dosarul nr. 7964/2003 al Judecătoriei Tg.

Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța, constatând cauza în stare de soluționare, a acordat cuvântul asupra recursului.

Recurentul reclamant a depus concluzii scrise, solicitând admiterea recursului, potrivit motivelor formulate în scris și susținute oral.

CURTEA

Asupra recursului civil de față;

Prin sentința civilă nr.7904 din 21.10.2008 pronunțată de Judecătoria Tg. J în dosarul nr-, a fost respinsă acțiunea formulată de petentul, în contradictoriu cu intimații și Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară G, având ca obiect anulare număr cadastral 1409/1 și 1409/3.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că atât reclamantul, care a dovedit terenul prin succesiune, cât și pârâtul care l-a intabulat deja, au invocat un drept real pentru suprafața de 108. ce se suprapune aflându-se în situația în care pe calea unei acțiuni de drept comun să se stabilească situația juridică a terenului, sub aspectul titularului dreptului de proprietate și numai ulterior, în baza hotărârii judecătorești, să treacă la procedura privind intabularea dreptului.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.

A motivat că instanța în mod greșit a interpretat obiectul cererii deduse judecății, în sensul că a solicitat anularea a două numere cadastrale prin care pârâtul a intabulat suprafața de 108. când de fapt acesta a solicitat să se clarifice prin intermediul hotărârii judecătorești situația terenului din punct de vedere al titularului dreptului de proprietate.

Astfel, reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art.34 din Legea nr.7/1996, dispoziții care în speță sunt îndeplinite, precum și pe art. 111 Cod pr. civilă, care permit constatarea dreptului său de proprietate.

Apelantul reclamant a mai criticat sentința și pentru faptul că instanța de fond nu a procedat la compararea actelor sale de proprietate și ale celor invocate de pârât pentru suprafața care ce se suprapune în aceste acte, de aproximativ 108.

Prin decizia civilă nr.37 din 12 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, s-a respins ca nefondat apelul declarat de apelantul reclamant.

Pentru a decide astfel, tribunalul a reținut că instanța de fond a administrat probatoriile și a analizat cauza prin prisma obiectului cu care a fost investită, și a concluzionat că în raport de dispozițiile art. 20, 33 și 34 din Legea nr.7/1996, a constatat că actul normativ în materie nu reglementează o acțiune în anularea numărului cadastral care, potrivit art. 20 din Legea nr.7/1996 este al imobilului, și nu al proprietarului.

Că, atâta vreme cât ambele părți invocă titluri proprii cu privire la proprietatea terenului ce se suprapune, este necesar să se clarifice situația juridică a terenului sub aspectul titularului dreptului de proprietate, pe calea unei acțiuni de drept comun.

Împotriva deciziei, în termen legal a declarat recurs reclamantul.

În motivele de recurs, reclamantul susține că prin cererile din 9 septembrie 2008 și 22 septembrie 2008 prezentat realitatea cauzei, că actele de înstrăinare nr.6699/31.05.și 4983/14.11.2000, pentru care s-au întocmit numerele cadastrale, sunt false.

Recursul este nefondat.

Instanțele au fost investite de reclamantul cu o acțiune în anulare a numerelor cadastrale nr.1409/1 și 1409/3 pentru suprafața de 582. înscrisă la OCPI la poziția pârâtului, suprafață de teren ce se suprapune parțial peste terenul reclamantului.

Corect s-a apreciat de cele două instanțe că raportului juridic îi sunt aplicabile dispozițiile referitoare la înscrierea drepturilor în cartea funciară prevăzute prin acte normative speciale, respectiv Legea nr.7/1996 și norme sau ordine emise de ANCPI pentru aplicarea acestei legi.

Analizând acțiunea prin prisma dispozițiilor art. 20, 33 și 34 din Legea nr.7/1996, dispoziții ce reglementează rectificarea cărții funciare, adică punerea de acord a stării tabulare a imobilului cu cea existentă în realitate, care se datorează nu numai greșelilor de identificare cadastrală sau de înscriere, dar și unor cauze ce țin de valabilitatea și eficiența actului care a stat la baza înscrierii sau de condițiile de existență ale dreptului înscris, instanțele au concluzionat corect că Legea nr.7/1996 nu reglementează o acțiune în anularea numărului cadastral care, potrivit art. 20 din Legea nr.7/1996 este al imobilului, și nu al proprietarului.

Atâta vreme cât părțile litigante au exhibat titluri proprii cu privire la proprietatea terenului ce se suprapune, este necesar a se clarifica situația juridică a terenului sub aspectul titularului dreptului de proprietate pe calea unei acțiuni de drept comun.

Instanțele au apreciat corect că situația litigioasă se poate tranșa printr-o comparare a titlurilor de proprietate, ce nu se poate realiza prin prezenta acțiune dedusă judecății, instanțele nefiind investite cu un asemenea petit.

Susținerea recurentului reclamant că actele de înstrăinare nr.6699/2000 și 4983/2000, pentru care s-au întocmit, numerele cadastrale sunt false, nu poate fi avută în vedere, atâta vreme cât reclamantul nu a prezentat nici o dovadă în acest sens.

Apreciind că instanțele au interpretat corect dispozițiile art. 20, 33, 34 din Legea nr.7/1996, că hotărârile sunt legale și temeinice, în baza art. 312 alin. 1 Cod pr. civilă, recursul urmează a fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul formulat de reclamantul împotriva deciziei civile nr. 37 din 12 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr- și a sentinței civile nr. 7904 din 21 octombrie 2008, pronunțată de Judecătoria Tg. J în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți, OFICIUL DE CADASTRU ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 27 Mai 2009.

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Judecător,

- - -

Grefier,

Red.Judec.-

Tehn./2 ex.

15.06.2009

Jud.fond

Jud.apel Fl.

Gh.

Președinte:Nela Drăguț
Judecători:Nela Drăguț, Mariana Mudava, Mihaela Loredana

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Plângere împotriva încheierii de carte funciară (art.52 legea 7/1996). Decizia 699/2009. Curtea de Apel Craiova