Plângere împotriva încheierii de carte funciară (art.52 legea 7/1996). Decizia 889/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA NR.889
Ședința publică din 7 octombrie 2008
PREȘEDINTE: Maria David
JUDECĂTORI: Maria David, Aurelia Popa Elena Staicu
- - -
Grefier - - -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de petentul BIROUL NOTARILOR PUBLICI ASOCIAȚI și, cu sediul în P, str.- -.2,.C, parter împotriva deciziei civile nr.269 din data de 23 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimatul OFICIUL DE cadastru ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ, cu sediul în Târgoviște, str.- nr.27, județul
Cererea de recurs a fost timbrată cu suma de 4 lei taxa de timbru, conform chitanțelor seria - nr.- și - nr.- și timbru judiciar în sumă de 0,15 lei,anulate și atașate la dosar.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit recurentul petent Biroul Notarilor Publici Asociați și și intimatul Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară
La a doua strigare a cauzei au lipsit recurentul petent Biroul Notarilor Publici Asociați și și intimatul Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință,după care
Se învederează instanței că la dosarul cauzei s-a depus prin Serviciul Registratură, înregistrată sub nr.10515 din data de 15 septembrie, întâmpinare formulată de intimatul Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară
S-a mai depus din partea recurentului petent,chitanțele seria - nr.- și - nr.- reprezentând taxa de timbru și timbru judiciar în sumă de 0,15 lei, procura judiciară autentificată sub nr.2994 din data de 5 septembrie 2008 de Biroul Notarului Public, extras de carte funciară emis de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară
Instanța ia act că s-a depus taxa de timbru în sumă de 4 lei și timbru judiciar în sumă de 0,15 lei.
Față de actele și lucrările dosarului, Curtea constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
CURTEA
Cu adresa nr.57597/21.12.2007 a Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara D, înregistrată pe rolul acestei instanțe la nr- a fost trimisă spre competentă soluționare plângerea formulată de Biroul Notarilor Publici Asociați și împotriva încheierii de respingere nr. 57579/16.11.2007.
În motivarea plângerii se arată că prin încheierea nr.57579/16.11.2007 a Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Dar espins cererea nr.57579/2007, pentru intabularea dreptului de proprietate în favoarea lui I și a dreptului de uzufruct viager în favoarea lui - asupra imobilului compus din teren în suprafață de 867 mp. împreuna cu casa în suprafață construita de 98 mp.pe considerentul că pentru cota de 3/8 din teren și 3/16 din casă, care aparținea de drept donatarului, ar fi trebuit să întregească proprietatea.
La dosar s-au depus certificatul de moștenitor nr. 25/17.01.1983 și respectiv certificatul de moștenitor suplimentar 184/12.11.1999, în care se precizează că modul de dobândire a imobilului este înzestrarea verbală de la părinți, care în viziunea Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara D, contravine disp.art.20 alin1 din Legea 7/1996, întrucât certificatul de moștenitor, nici nu transmite și nici nu face să se nască un drept în favoarea moștenitorilor.
S-a mai menționat că, această încheiere de respingere a intabulării în cartea funciară este nelegală deoarece în primul rând cererea de intabulare nr. 57579/2007 îndeplinește toate condițiile prevăzute de art. 48 alin 1 din Legea 7/1996,în al doilea rând, dispozițiile art. 20 și 48 trebuiau coroborate cu dispozițiilor art.26 din Legea 7/1996,iar în al treilea rând succesiunea este recunoscută ca și mod de dobândire a proprietății de art.644 Cod Civil,de Legea 36/1995-art 76 și 88-,de art.44 și 46 din Constituția României.
După analizarea actelor și lucrărilor dosarului, Judecătoria Pucioasa prin sentința civila 235 din 29 februarie 2008, a admis plângerea și a dispus înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate în favoarea lui și a dreptului de uzufruct viager în favoarea lui - asupra imobilului compus din teren în suprafață de 867 mp curți construcții,situat în intravilanul orașului pucioasa,-, județul D și casă -C1 din BCA acoperită cu plăci ondulate, cu 3 camere, în suprafață de 98 mp nefinalizată, cu nr. cadastral provizoriu 314 conform contractului de donație nr.3632/21.09.2007 și certificatului de moștenitor nr. 25/17.01.1983 și certificatului de moștenitor suplimentar nr. 184/12.11.1999.
Pentru a pronunța sentința 235, instanța de fond reținut următoarele:
Prin contractul de donație autentic nr.3632/21.09.2007, -,personal și ca mandatar pentru a donat lui cota de 13/16 din terenul în suprafață de 867 mp si din casa C1 în suprafața construita de 98 mp.situate în intravilanul or. P,-,județul D,cu nr. cadastral provizoriu 314.
Prin același contract - și-a rezervat asupra imobilelor donate dreptul de uzufruct viager, iar restul cotei de 3/16 din teren și casă o deține în baza certificatului de moștenitor 25/17.01.1983 și certificatului de moștenitor suplimentar nr. 184/12 noiembrie 1999,certificate în care se menționează că modul de dobândire a terenului este cumpărare și înzestrare verbală de la părinți.
De asemenea, prin cererea de înscriere nr 2880/16.11.2007 cu termen de soluționare la data de 29.11.2007, și -,prin mandatar au solicitat Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliara D,înscrierea dreptului de proprietate și uzufruct viager asupra imobilelor teren și construcție situate în-,oraș P, județul D,dobândite prin donație și moștenire.
Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliară D, a respins cererea, pronunțând încheierea nr.57579/2007, reținând că, în fapt, certificatul de moștenitor nu constituie titlu de proprietate,în sensul că el nici nu transmite,nici nu face să se nască un drept de proprietate în favoarea moștenitorilor,astfel că are doar efect declarativ,titlul moștenitorului fiind actul care a creat starea de indiviziune.
S-a apreciat că în situația concretă a speței,dovada dreptului de proprietate ar urma să fie făcută prin constatarea pe cale judecătorească a prescripției achizitive ca urmare a posedării neîntrerupte.
Instanța a mai reținut că potrivit art.48 din Legea 7/1996, imobilele se vor înscrie în cărți funciare speciale ale unității administrativ teritoriale pe raza căreia sunt situate, cu excepțiile prevăzute expres de lege.,care îndeplinesc activitatea de publicitate imobiliară în cadrul oficiilor teritoriale urmează a verifica îndeplinirea condițiilor de admisibilitate a cererii de înscriere,în raport de înscrisurile depuse.
Condițiile prevăzute de art.50 alin 1 din lege se referă la: actul să fie încheiat cu respectarea formelor prescrise de lege, să indice numele părților, să individualizeze imobilul printr-un identificator unic, să fie însoțit de o traducere legalizată dacă actul nu a fost întocmit în limba română,să fie însoțit după caz de o copie a extrasului de carte funciară sau a certificatului de sarcini ce a stat la baza întocmirii actului, neîndeplinirea acestor condiții sus enumerate, conduce la respingerea cererii de înscriere conform art. 53 printr-o încheiere motivată.
Verificând înscrisurile depuse de părți cu ocazia cererii de înscriere, instanța a constatat că acestea îndeplinesc toate cerințele art.50 alin 1 din Legea 7/1996, astfel că în mod nelegal a fost respinsă cererea de intabulare a dreptului de proprietate și a dreptului de uzufruct viager,dobândite de către petenții - și prin donație și moștenire.
De asemenea, instanța a apreciat că este adevărat faptul că certificatul de moștenitor nu are valoare de titlu de proprietate prin el însuși,ci doar în prezența titlului autorului,însă registratorul nu poate verifica înscrisurile decât sub aspectele prevăzute de art. 50 alin 1 din Legea 7/1996 (sub aspectul condițiilor de formă),scopul principal al înscrierii în cartea funciară fiind opozabilitatea față de terți a actului,fără ca intabularea să aibă efect constitutiv.
Având în vedere și dispozițiile art. 44-46 din Constituția României, ale art. 644 din cod civil precum și faptul că certificatul de moștenitor face dovada până la anularea sa prin hotărâre judecătorească, a calității de moștenitor, a cotei și bunurilor care se cuvin fiecărui moștenitor, instanța a constatat că încheierea de respingere nr. 57579/2007 a fost dată cu încălcarea dispozițiilor art. 50 din Legea 7/1996, astfel ca în temeiul art. 52 din actul normativ indicat a admis plângerea și a dispus efectuarea înscrierilor în cartea funciară corespunzătoare actelor depuse de petenți.
Împotriva sentinței civile 235, declarat apel Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara D, criticând sentința atacată pe considerentul că:
Pe cale de excepție a invocat lipsa calității procesuale active a BNP, întrucât în conformitate cu prevederile art.50 alin.1 din Legea nr.7/1996, încheierea se comunică celui care a cerut înscrierea sau radierea unui act sau fapt juridic, precum și celorlalte persoane interesate potrivit mențiunilor din cartea funciară cu privire la imobilul în cauză, iar în alin.2 se prevede faptul că încheierea de înscriere sau respingere poate fi atacată cu plângere în termen de 15 zile de la comunicare.
Ori cererea de înscriere este introdusă prin BNP de către titularul dreptului, iar comunicarea s-a făcut prin BNP tot titularului, astfel că orice obligație a biroului notarial în legătură cu înscrierea în cartea funciară încetează și că singura persoană îndreptățită să formuleze plângere este, astfel că BNP nu poate avea calitate procesuală activă.
Un alt motiv este acela că instanța de fond a aplicat greșit legea reținând în mod eronat că certificatul de moștenitor, chiar dacă nu are valoare de titlu de proprietate poate sta la baza înscrierii dreptului de proprietate în cartea funciară și că încheierea de respingere nr.57562/27.12.2007 este corectă și legală, întrucât prin actul de donație autentificat sub nr.3430/30.08.2007 a fost transmis dreptul de proprietate numai asupra cotei de 1/2 din terenul în suprafață de 1330 mp iar pentru diferența de 1/2 din acestea a fost prezentat certificatul de moștenitor nr.49/23.03.2007;
Față de prevederile art.20 alin.1 din Legea nr.7/1996 rezultă fără dubii faptul că la cererea de înscriere nu a fost prezentat un act în baza căruia s-a constituit ori s-a transmis în mod valabil cota de 3/16, întrucât certificatul de moștenitor nu face proba dreptului de proprietate și nu constituie o dovada că bunurile aflate în patrimoniul defunctului i-au aparținut acestuia în proprietate, ori fără a fi însoțit de un titlu valabil constituit sau translativ de proprietate, certificatul de moștenitor nu poate sta la baza înscrierii unui drept de proprietate în cartea funciară.
În concluzie, s-a solicitat admiterea apelului, admiterea excepției lipsei calității procesuale active a notarului public, modificarea hotărârii instanței de fond în sensul de a se respinge acțiunea ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă.
Relativ la excepția lipsei calității procesuale active a Biroului Notarului Public în ceea ce privește plângerile privind cartea funciară întemeiate pe dispozițiile art. 50 din legea 7/1996 republicată, s-a apreciat că dispozițiile cuprinse în art. 54 alin (1) din legea7/1996 referitoare la obligația notarului de a înainta din oficiu, actele translative de proprietate în vederea intabulării nu îndreptățesc pe aceștia să formuleze plângeri împotriva încheierilor de carte funciară, fiind vorba de o simplă obligație de înaintare,obligație ce incumba de altfel conform alin (3) al aceluiași articol si instanței de judecată în cazul hotărârilor constitutive sau declarative privind dreptul de proprietate formalităților de publicitate imobiliară,cu atât mai mult cu cât numai titularul dreptului de proprietate sau cel ce se considera afectat de o încheiere de carte funciara au dreptul de a ataca o asemenea încheiere.
Față de cele de mai sus, tribunalul prin decizia civilă nr.235 din data de 29 februarie 2008 a apreciat că excepția lipsei calității procesuale active a Biroului Notarului Public și este întemeiată, astfel că văzând si dispozițiile art. 137 cod procedură civilă, a admis excepția ridicată.
Prin aceeași decizie s-a admis apelul declarat de apelantul-pârât Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară D,în contradictoriu cu intimatul - reclamant Biroul Notarilor Publici Asociați " și ", a modificat în tot sentința atacată în sensul că a respins acțiunea introductivă ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.
Împotriva deciziei sus menționată a formulat recurs petentul Biroul Notarilor Publici Asociați și, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, după cum urmează:
O primă critică se referă la inadmisibilitatea apelului declarat de intimată întrucât prin sentința civilă nr.235/2008 Judecătoria Pucioasaa reținut că acesta nu are calitate procesuală pasivă, având în vedere că Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr.72 a stabilit acest lucru, urmând ca plângerea să fie judecată, conform art.331 - 339 cod pr.civilă, după regulile procedurale necontencioase.
O altă critică se referă la faptul că în mod greșit s-a stabilit că nu are calitate procesuală activă și legat de acest aspect s-a menționat că instanța de apel a interpretat greșit dispozițiile Legii 7/1996 când a făcut referire numai la obligațiile notarului prev. de art.54 fără a le corobora cu obligațiile corelative ale intimatei prevăzute de art.50 alin.1 și cele stabilite în aliniat 2 din leg.7/1996, privitoare la persoanele care pot face plângerea.
Astfel, în conformitate cu art.54 din legea 7/1996 notarul care a întocmit un act privitor la un drept tabular este obligat să-l comunice Oficiului de Cadastru și Publicitate imobiliară pentru înscrierea lui în cartea funciară.
Potrivit art.50 din.7/1996 este obligat să comunice încheierea privitoare la înscrierea în cartea funciară, atât celui ce i-a trimis-o (adică biroului notarial) cât și celorlalte persoane interesate potrivit mențiunilor din cartea funciară.
În concluzie, s-a menționat că biroul notarial are un mandat ce izvorăște din prevederile legii, fiind reglementat de dispozițiile art.70 din codul d e procedură civilă.
De asemenea, o ultimă critică formulată de recurentă, se referă la faptul că, instanța de apel nu a făcut o interpretare corectă a dispozițiilor art.20, art.26, art.55 și art.57 din Legea 7/1996 coroborate cu dispozițiile art.644 cod civil cât și art.46 din Constituție, precum și practica notarială existentă în acest sens de a considera atât certificatele de moștenitor cât și celelalte acte prevăzute de art.48 din.7/1996, acte valabile pe baza cărora să efectueze înscrierea în cartea funciară.
Drept consecință a celor arătate, s-a solicitat admiterea recursului, modificarea în tot a deciziei tribunalului și pe fond menținerea ca legală și temeinică a sentinței primei instanțe.
La data de 16 septembrie 2008, intimata Daf ormulat o întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, menținerea ca legală și temeinică a deciziei pronunțate de Tribunalul Dâmbovița, care a în mod corect a stabilit că certificatul de moștenitor nu poate sta la baza înscrierii unui drept de proprietate în cartea funciară fără a fi însoțit de un titlu valabil constitutiv sau translativ de proprietate.
A mai menționat intimata că a proceda altfel, înseamnă a încălca dispozițiile cuprinse în art.20 alin.1 din.7/1996 potrivit cărora dreptul de proprietate, cât și celelalte drepturi reale asupra unui imobil se vor înscrie în cartea funciară pe baza actului prin care s-au constituit, ori s-au transmis în mod valabil.
La dosarul cauzei s-au depus de către recurentă, de asemenea concluzii scrise prin care s-au reiterat aceleași critici ce au fost prezentate în recursul declarat.
Curtea, examinând actele și lucrările dosarului, criticile formulate cât și din oficiu, conform disp.art.306 al.2 cod pr.civilă, constată că recursul este fondat și va fi admis în baza disp.art.312 al.1 din același cod, cu următoarea motivare:
Astfel, referitor la critica formulată de către recurentă, în sensul că instanța de apel în mod greșit a apreciat că recurenta nu a are calitate procesuală activă, este întemeiată, având în vedere faptul că s-a făcut o greșită aplicare a dispozițiilor.7/1996 cu referire la obligațiile notarului prevăzute de disp.art.54, fără a le corobora cu obligațiile corelative ale intimatei prevăzute de art.50 alin.1 și cele stabilite în art.50 alin.2 privitoare la persoanele care pot face plângere.
În conformitate cu art.54 din leg.7/1996 notarul public care a întocmit un act privitor la un drept tabular, este obligat să-l comunice Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară pentru înscrierea lui în cartea funciară.
Potrivit art.50 din Legea 7/1996 Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară este obligat să comunice încheierea privitoare la înscrierea dreptului în cartea funciară, atât celui ce a trimis-o (adică biroului notarial,) cât și celorlalte persoane interesate, potrivit mențiunilor din cartea funciară.
Aliniatul 2 din același act normativ prevede că plângerea împotriva încheierii de carte funciară poate fi făcută în termen de 15 zile de la comunicare.
Având în vedere dispozițiile legale sus menționate, precum și principiile de interpretare a normelor de drept civil, este evident că Biroul Notarial are calitate procesuală activă, atâta timp cât există obligația acestuia de înaintare a actului și obligația intimatei de a comunica încheierea Biroului notarial corelativ, existând și dreptul acestuia de a face plângere.
De asemenea, în raport de cele arătate mai sus, Curtea apreciază că este greșită interpretarea făcută de instanța de apel, atunci când reține că toate operațiunile de înscriere în cartea funciară se fac numai la solicitarea titularului dreptului sau a persoanei interesate.
În concluzie Biroul notarial, respectiv recurenta din cauza de față, are calitate procesuală activă, are un mandat ce izvorăște din prevederile legii sus menționate cât și dispozițiile art.70 cod pr.civilă.
În ceea ce privește critica referitoare la admisibilitatea apelului declarat de către intimată, Curtea apreciază că în mod corect prin încheierea de ședință din 29.02.2008 a Judecătoriei Pucioasas -au invocat dispozițiile Deciziei 72 ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, care a stabilit că toate plângerile formulate să fie judecate după regulile procedurale necontencioase potrivit art. 331-339 cod pr.civilă, întrucât intimata nu are calitatea procesuală pasivă.
Pe fondul cauzei, Curtea reține că, atât încheierea de respingere nr.57579/16.11.2007 a Biroului de carte funciară de pe lângă Judecătoria Pucioasa, cât și decizia nr.269/23.06.2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița sunt date cu încălcarea și aplicarea dispozițiilor.7/1996 privind cadastru și publicitatea imobiliară.
Actul normativ mai sus menționat nu condiționează întocmirea cărții funciare și intabularea dreptului numai de existența unui titlu de proprietate din partea înstrăinătorului.
Potrivit art.11 pct.c din Legea 7/1996 la nivelul unităților administrativ teritoriale - comună, oraș și municipiu - lucrările tehnice de cadastru constau în " identificarea bunurilor imobile pe baza actelor de proprietate sau în lipsa acestora pe baza posesiei exercitate sub nume de proprietar ".
În cauza dedusă judecății, așa cum rezultă din cuprinsul încheierii, pe lângă actele de vânzare-cumpărare s-au depus la Biroul de carte funciară și certificatele de moștenitor nr.25/17.01.1983 și nr.184/12.11.1999, certificate în care se menționează că modul de dobândire a terenului este cumpărare și înzestrare verbală de la părinți, înscrisuri din care rezultă că înstrăinătorii posedă terenurile și construcția de mai mulți ani, stăpânindu-le continuu, neîntrerupt, netulburat și sub nume de proprietar.
Față de cele arătate mai sus, Curtea apreciază că trimiterea făcută atât de către intimată, cât și de instanța de apel dea se proceda la constatarea pe cale judecătorească a prescripției achizitive ca urmare a posedării neîntrerupte, respingând înscrierea în cartea funciară este nelegală, avându-se în vedere, în primul rând faptul că dobânditorul unui imobil printr-o posesie îndelungată sau moștenire nu are interes în exercitarea unei atare acțiuni, devreme ce dreptul său nu este contestat de nimeni.
Pe de altă parte, practica notarială s-a cristalizat în sensul intabulării dreptului de proprietate în cartea funciară pe baza unei posesii utile, a unei moșteniri, (cum este cazul în speța de față) astfel încât și din această perspectivă încheierea de respingere pronunțată de Biroul de carte funciară și menținută de Tribunalul Dâmbovița este nelegală și netemeinică.
La dosarul instanței de fond s-au depus dovezi, filele 69, 75, din care rezultă că intimata nu are o practică constantă în astfel de cauze, în unele din acestea procedând la admiterea cererilor de înscriere în cartea funciară, iar în altele la respingere, încălcând astfel dispozițiile Legii 7/1996, privind cadastru și publicitatea imobiliară.
Situația de fapt dedusă judecății, așa cum a fost prezentată mai sus, a fost corect stabilită de către prima instanță, care a interpretat în mod legal dispozițiile ce au incidență în cauza de față, Legea 7/1996 coroborată cu art.644 cod civil și art.44 - 46 din Constituția României,stabilind că certificatul de moștenitor face dovada, până la anularea sa prin hotărâre judecătorească, a calității de moștenitor, a cotei și bunurilor care se cuvin fiecărui moștenitor.
Având în vedere cele arătate mai sus, Curtea apreciază că recursul este întemeiat și drept consecință, atât decizia cât și încheierea de respingere au fost date cu încălcarea dispozi.art.50 din leg.7/1996, astfel că în temeiul art.52 din actul normativ indicat, prima instanță în mod corect a admis plângerea și a dispus efectuarea înscrierii în cartea funciară corespunzătoare înscrisurilor depuse de petenți, această hotărâre, urmând a fi menținută, ca fiind legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de petentul BIROUL NOTARILOR PUBLICI ASOCIAȚI și, cu sediul în P, str.- -.2,.C, parter împotriva deciziei civile nr.269 din data de 23 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimatul OFICIUL DE CADASTRU ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ, cu sediul în Târgoviște, str.- nr.27, județul
Modifică în tot decizia civilă sus menționată și pe fond menține sentința civilă nr.235 din 29 februarie 2008 pronunțată de Judecătoria Pucioasa.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică,azi 7 octombrie 2008.
Președinte, JUDECĂTORI: Maria David, Aurelia Popa Elena Staicu
- - - - - -
Grefier
- -
red./ tehnored.AP/CC
3.ex.05.11.2008
dosar fond -
Judecătoria Pucioasa
judecător fond
dosar apel nr-
Tribunalul Dâmbovița
judecător apel
Operator de date cu caracter personal
Nr.notificare 3120
Președinte:Maria DavidJudecători:Maria David, Aurelia Popa Elena Staicu
