Plângere împotriva încheierii de carte funciară (art.52 legea 7/1996). Decizia 912/2008. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR-.

DECIZIA NR. 912

Ședința publică din data de 14 oct. 2008.

PREȘEDINTE: Rodica Duboșaru

JUDECĂTOR 2: Constanța Pană C -

JUDECĂTOR 3: Eliza Marin

GREFIER - - -

Pe rol fiind judecarea recursurilor formulate de intimații Municipiul B prin primar, cu sediul în B, Bd.- -, județ B și - - cu sediul în B, Transilvaniei nr.163, județ B, împotriva deciziei civile nr. 97 din 19 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu petenții, prin procurator, domiciliat în B, Bd.1 - 2..2A,.14, județ B și intimatul Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară, cu sediul în B,-, județ

La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns intimații petenți, prin avocat din cadrul Baroului B potrivit împuternicirii avocațiale nr.105/2008, lipsă fiind recurenții-intimați Municipiul B prin Primar, - - B și intimatul Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară

Procedura legal îndeplinită.

Cererea de recurs a recurentului intimat Municipiul B prin primar este timbrată cu 4,00 lei reprezentând taxă judiciară de timbru potrivit chitanței seria - nr.- din 8.09.2008 și timbre judiciare în valoare de 0,15 lei, anulate la dosar.

Cererea de recurs a recurentei intimate - - B este timbrată cu 4,00 lei reprezentând taxă judiciară de timbru conform chitanței seria - nr.-/6.06.2008 și 0,30 lei timbre judiciare, anulate la dosar.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Avocat având cuvântul depune la dosar concluzii scrise și arată că alte cereri nu mai are de formulat.

Curtea, ia act că alte cereri nu mai sunt de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Avocat având cuvântul solicită respingerea recursului ca nefondat. Fără cheltuieli de judecată. Urmează ca la pronunțarea deciziei să se aibă în vedere concluziile scrise depuse la dosar.

Curtea, verificând dosarului Tribunalului Buzău, nr- a constatat că instanța sus menționată s-a pronunțat pe mai multe sentințe.

Avocat având din nou cuvântul arată că nu sunt erori în cauză.

CURTEA

Asupra recursului civil de față:

Prin cererile depuse la OCPI B și înaintate Judecătoriei Buzău, spre competentă soluționare, petenții și, prin procurator au formulat plângere împotriva încheierilor de carte funciară nr. 74632/2007, nr. 74665/2007, nr. 74672/2007, nr. 74813/2007, nr. 74820/2007, nr. 74843/2007, nr. 74850/2007, nr. 74861/2007, NR.74874/2007, nr. 74912/2007, nr.74925/2007, nr.74933/2007, nr.74962/2007, nr.74995/2007, nr.75216/2007, prin care s-a respins cererea de notare a litigiilor în cărțile funciare nr. 26115, nr. 26952, nr. 26808, nr. 26994, nr. 26856, nr. 26782, nr. 26744, nr. 26704, nr.26688, nr.26624, nr.26620, nr.26566, nr.26550, nr.26364, nr.26350 ale unității administrativ teritoriale - Municipiul

Au susținut aceștia că încheierile de carte funciară sunt netemeinice și nelegale întrucât, din cele două certificate de grefă depuse, rezultă existența pe rolul instanțelor judecătorești din B și Gal itigiilor ce vizează atât plângerea formulată de ei conform Legii 247/2005, cât și cererea de anulare a Ordinului Prefectului nr. 146/2001.

Au arătat că tocmai acest Ordin a stat la baza intabulării dreptului de proprietate în cărțile funciare sus menționate, că acesta cuprinde numerele cadastrale 4846, 4847 și 4848 care ulterior au fost supuse dezmembrării în sensul că din numărul cadastral 4846 au rezultat numerele cadastrale 4846/1 - 4846/246, din numărul cadastral 4847 au rezultat 4847/1 - 4847/66, iar din numărul cadastral 4848 au rezultat numerele cadastrale 4848/1 - 4848/89 conform adresei OCPI nr. 7358/12.07.2007 și că se impunea admiterea cererii de notare a litigiilor deoarece între acestea și Ordinul Prefectului nr. 146/2001 există o vădită legătură de cauzalitate.

Intimata OCPI Baf ormulat întâmpinare prin care a invocat lipsa calității procesuale pasive motivat de împrejurarea că procedura în fața registratorului de carte funciară este una necontencioasă, că și plângerii formulate la instanță i se aplică tot dispozițiile Legii 7/1996 ce se completează cu cele ale art. 331-339 Cod procedură civilă, iar justificarea calității procesuale pasive presupune o identitate între pârâtul chemat în judecată și persoana obligată în raportul juridic dedus judecății, însă în cazul de față, nu se urmărește ca, în numele OCPI să se stabilească un drept sau un interes al acestuia. În plus, citarea OCPI în procesul de control al legalității și temeiniciei încheierii de carte funciară numai pentru opozabilitatea hotărârii instanței nu este necesară deoarece aceasta este obligată prin chiar dispozițiile art. 50 al. 4 din Legea 7/1996 să pună în aplicare hotărârea judecătorească.

Pe fond a solicitat respingerea plângerii pe de o parte, pentru că din certificatele de grefă anexate cererii de notare nu se poate stabili o identitate între imobilul asupra căruia poartă litigiul și cel asupra căruia se cere notarea, iar, pe de altă parte, pentru că cererea de notare nu s-a formulat de, care avea calitatea de intervenient în cauza dedusă judecății, ci de mandatar care însă nu era împuternicit să acționeze în numele reclamantei din acea cauză -, iar mandatul primit de la petent este unul cu caracter general privind reconstituirea unui drept de proprietate.

Intimatul Municipiul Baf ormulat întâmpinare prin care a învederat că, terenul deținut de petenți, cca. 280 ha, s-a situat numai pe raza comunei, așa cum rezultă din certificatul eliberat de Arhivele Naționale, că pentru terenul pe care aceștia susțin că s-a aflat vechiul amplasament al proprietății lor Municipiul Baî ncheiat un contract de asociere în participațiune sub nr. 16064/05.10.2005 cu - - B pentru construirea unui cartier rezidențial și că, deși s-a făcut publicitate acestui proiect iar o parte importantă din lucrări s-au edificat deja, locuințele fiind contractate și plătite de cetățeni, abia în anul 2007 petenții au formulat o cerere de ordonanță președințială prin care au solicitat sistarea lucrărilor și care le-a fost respinsă prin sentința civilă nr. 1281/30.05.2007 devenită irevocabilă.

În cauză a formulat cerere de intervenție în interes propriu - - B prin care a arătat că a încheiat un contract de asociere în participațiune pentru terenul ce aparține MUNICIPIULUI B în suprafață de 23,90 ha și are un drept de superficie pentru o perioadă de 7 ani înscris în cartea funciară astfel că justifică un interes în a fi parte în procesul pendinte judecății

S-a mai invocat lipsa calității procesuale active a reclamanților deoarece calitatea de parte în proces trebuie să corespundă cu aceea de titular al dreptului ce formează conținutul raportului juridic de drept material supus judecății iar, în cauză, reclamanții nu au un asemenea drept.

Pe fond, s-a susținut că cererea de notare nu respectă cerințele art. 47 al. 7 lit. b și cele ale art. 48 lit. c din Legea 7/1996.

- a invocat și excepția lipsei calității procesual active a petentei motivat de împrejurarea că aceasta nu a formulat cerere de notare, astfel că nu are deschisă calea plângerii împotriva încheierii de respingere.

Petenții au precizat că înțeleg să lărgească ei cadrul procesual și să o cheme în judecată și pe - - B în calitate de intimată, întrucât are un drept înscris în cartea funciară, iar litigiul de față trebuie să se poarte în contradictoriu și cu aceasta dat fiind că, o eventuală notare, o vizează și pe aceasta. În raport de acest aspect - și-a definit cererea de intervenție ca fiind întâmpinare.

Au fost depuse precizări la plângere susținându-se că cele trei numere cadastrale 4846, 4847, 4848 înscrise inițial în cartea funciară nr. 10225 în baza Ordinului Prefectului nr. 146/24.07.2001 au fost ulterior dezmembrate rezultând 401 parcele cu tot atâtea numere cadastrale, că litigiul înregistrat pe rolul Judecătoriei Galați sub nr- vizează tocmai anularea acestui Ordin legătura litigiului cu terenul înscris în cele 401 cărți funciare fiind una evidentă, iar litigiul aflat pe rolul Judecătoriei Buzău sub nr. 10260/2006 are ca obiect reconstituirea dreptului petenților de proprietate pe vechiul amplasament, respectiv pe locul fostelor grădini de zarzavat pe care le-au deținut în suprafață de 24,53 ha și că există identitate între acest teren și cel trecut prin Ordinul Prefectului în proprietatea Municipiului

Au fost depuse înscrisuri atât în susținerea plângerii și precizărilor ulterioare, cât și în sprijinul cererii de intervenție - recalificată întâmpinare.

Prin sentințele civile nr. 5657/16.10.2007, 5701/16.10.2007, nr.6037/25.10.2007, nr. 5661/16.10.2007, nr.6039/25.10.2007, nr.5663/16.10.2007, nr.5666/16.10.2007, nr.5668/16.10.2007, nr.5670/16.10.2007, nr.5706/16.10.2007, nr.6045/25.10.2007, 6046/25.10.2007, 5709/16.10.2007, nr.5713/16.10.2007, nr.5714/16.10.2007, pronunțate de Judecătoria Buzău în dosarele nr-, -, nr-, nr-, nr-, nr-, nr-, nr-, nr-, nr-, nr-, nr-, nr-, nr-, nr-, a fost admisă excepția lipsei calității procesuale active a petentei - și, în consecință, respinsă plângerea în privința acesteia ca fiind promovată de o persoană fără calitate procesuală activă, au fost respinse excepțiile lipsei calității procesuale active a petentului și lipsei calității procesuale pasive a B, iar pe fond s-a admis plângerea petentului, s-au desființat încheierile de carte funciară atacate și s-a dispus notarea litigiilor ce fac obiectul dosarelor nr. 11103/2006 al Judecătoriei Buzău și nr- al Judecătoriei Galați în cărțile funciare ale unității administrativ teritoriale

Sub aspectul primei excepții s-a reținut că numai petentul a solicitat prin cererile depuse la OCPI B notarea litigiilor în cărțile funciare, iar plângerile împotriva încheierilor registratorului de carte funciară de respingere a cererii de notare au fost formulate de acesta și de petenta -, dar aceasta din urmă nu avea deschisă calea plângerii la instanță reglementată de Legea 7/1996 deoarece nu formulase cerere de notare a litigiului astfel că excepția lipsei calității procesuale active invocată în cauză este întemeiată.

Referitor la excepția lipsei calității procesuale active a petentului, invocată de intimata - - B prin cererea de intervenție în interes propriu calificată drept întâmpinare s-a reținut că este neîntemeiată deoarece obiectul litigiului îl formează verificarea legalității și temeiniciei încheierii de carte funciară, astfel că, pentru verificarea calității procesuale active se analizează cine este îndreptățit a sesiza instanța cu plângerea respectivă, potrivit art. 41 Cod procedură civilă.

Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatei OCPI B s-a reținut că această intimată este emitentul actului a cărui legalitate și temeinicie se verifică prin intermediul plângerii iar, dreptul potrivnic ce se urmărește a se stabili este acela referitor la posibilitatea, în raport de circumstanțele concrete ale speței, de a se face o înscriere în cartea funciară a intimatului MUNICIPIUL B, înscriere care cade în competența de efectuare a OCPI și la baza promovării plângerii pe rolul instanței de judecată a stat doar culpa acesteia constând în greșita soluționare a cererii de notare.

Pe fondul cauzei s-a reținut că primul motiv invocat de OCPI B la respingerea cererii de notare a litigiilor este unul străin cauzei, deoarece, potrivit art. 26 al. 4 lit.c din Legea 7/1996, se înscriu în cartea funciară drepturile personale, actele și faptele juridice referitoare la starea și capacitatea persoanelor, acțiunile și căile de atac în justiție precum și măsurile de indisponibilizare în legătură cu imobilele în cartea funciară, iar art. 48 alin.1 din aceeași lege, stipulează că registratorul admite cererea, dispune intabularea sau înscrierea provizorie prin încheiere, dacă înscrisul îndeplinește următoarele condiții:"- lit. c - "individualizează imobilul printr-un identificator unic", lit. e -"este însoțit, după caz, de o copie a extrasului de carte funciară pentru autentificare sau a certificatului de sarcini ce a stat la baza întocmirii actului".

Având în vedere din textul de lege redat rezultă că cele două condiții de admisibilitate a cererii sunt prevăzute atunci când se solicită intabularea sau înscrierea provizorie a unui drept, nu și atunci când se solicită notarea în cartea funciară, iar prin cererea formulată la OCPI petentul solicitase tocmai notarea în cartea funciară a unui litigiu și cerințele textului de lege menționat nu-i erau aplicabile, s-a apreciat că sub acest aspect respingerea notării este neîntemeiată.

Textul de lege aplicabil cererii petentului se află înscris la art. 55 al 1 din Regulamentul aprobat prin Ordinul 633/2006, potrivit căruia cererea de înscriere adresată biroului va cuprinde: numele, prenumele și domiciliul solicitantului, actul de identitate, obiectul înscrierii, indicarea actului sau a actelor în măsură să justifice cererea, localitatea în care este situat imobilul, numărul cadastral al acestuia și numărul de carte funciară, după caz. Or, cererea formulată de petent îndeplinește toate aceste cerințe cuprinzând inclusiv numărul cadastral al imobilului și numărul cărții funciare.

Referitor la cel de al doilea motiv invocat de OCPI B s-a reținut că procuratorul petentului a prezentat în dovedirea mandatului său o procură autentificată sub nr. 1787/17.11.2006 prin care fusese împuternicit de acesta "să îi reprezinte orice interese, de orice natură, în fața oricărei persoane fizice sau juridice și să îndeplinească orice formalitate legală în vederea retrocedării, reconstituirii, redobândirii, atribuirii, punerii în posesie, emiterii titlului de proprietate etc. asupra terenului arabil în suprafață de 100 ha situat pe teritoriul Municipiului B și comunei, la finalul procurii făcându-se mențiunea că acesta este mandatat să facă tot ce consideră necesar, după împrejurări, chiar dacă nu este prevăzut expres în înscrisul întocmit, cu excepția actelor de dispoziție.

Ca atare, enumerarea împuternicirilor date mandatarului în prima parte a procurii nu este una limitativă, puterile lui fiind extinse la orice act va fi considerat necesar, cu excepția actului de dispoziție, apreciindu-se că cererea de notare a litigiilor promovate tocmai în scopul reconstituirii dreptului de proprietate al petenților se circumscrie chiar împuternicirilor expres enumerate în prima parte a procurii, apărând ca o parte integrantă a demersurilor făcute în vederea redobândirii proprietății.

Pe timpul procesului s-a mai depus o nouă procură din partea petentului prin care se împuternicește expres procuratorul să formuleze cereri către OCPI, împrejurare ce apare ca o ratificare a demersurilor deja făcute de el în acest sens. Or, în condițiile în care art. 47 al. 7 din Legea 7/1996 îndrituiește pe mandatarul cu procură generală să solicite înscrierea în cartea funciară, cu atât mai mult are acest drept mandatarul cu procură specială. Au fost înlăturate susținerile intimatei - - B în sensul că, în ceea ce privește terenul ce a făcut obiectul contractului de asociere în participațiune încheiat de ea cu intimatul MUNICIPIUL B, nu există încă un litigiu pe rolul Judecătoriei Galați. Petenții au formulat în dosarul strămutat pe rolul Judecătoriei Galați și înregistrat sub nr- cerere de intervenție principală prin care au solicitat anularea în parte a Ordinului Prefectului nr. 146/2001.

Cele două certificate de grefă depuse de petent la dosar, purtând nr-, atestă faptul că aceștia au calitatea de intervenienți în cauză așa că justifică interesul de a cere notarea litigiului în cartea funciară.

Au mai fost înlăturate și susținerile intimatei -, în sensul că registratorul de carte funciară admite sau respingere cererea de notare numai în baza înscrisurilor anexate acesteia și că Legea 7/1996 interzice completarea dosarului cu alte înscrisuri după pronunțarea acestei încheieri, cu motivarea că, pe de o parte nu se face referire expresă la ce acte s-au depus direct la instanță fără a exista și în dosarul anexat cererii de notare depusă la intimata OCPI iar, pe de altă parte, că art. 55 al 2 din Regulament interzice doar completarea sau modificarea cererii depuse la biroul de carte funciară ulterior înregistrării ei, aliniatul 3 al aceluiași articol permițând completarea dosarului cererii cu actele necesare prin anexarea documentelor justificative la cererea inițială. De asemenea, art. 73 al 2 din Regulament stipulează că cel ce a cerut înscrierea nu va putea modifica sau întregi, prin căile de atac exercitate, cererea pe care s-a întemeiat încheierea registratorului, astfel că ceea ce nu se poate întregi sau modifica nici în fața registratorului de carte funciară și nici în fața instanței este cuprinsul cererii formulate iar nu conținutul dosarului depus în justificarea ei.

Aceasta cu atât mai mult cu cât, în fața instanței procedura se desfășoară potrivit normelor din Codul d e procedură civilă care permit depunerea de acte noi la dosar.

Referitor la susținerile intimatului MUNICIPIUL B cuprinse în întâmpinarea depusă de acesta la dosar, instanța de fond a reținut că motivele vizând întinderea și amplasamentul terenului deținut de petent și de autoarea lui precum și cele vizând împrejurarea că deja s-au eliberat titluri de proprietate pentru mai mulți cetățeni sunt străine cauzei, referindu-se la temeinicia cererilor deduse judecății în dosarele a căror notare în cartea funciară se solicită și urmează a fi analizate de instanțele investite cu soluționarea acestora.

Cât despre contractul de asociere în participațiune și faptul că locuințele din Cartierul, aflate în curs de execuție, au fost deja contractate și plătite de cetățeni, s-a motivat că notarea nu are ca efect indisponibilizarea bunurilor asupra cărora poartă ci doar informarea terților cu privire la existența litigiilor pe rolul instanțelor, astfel încât actele juridice având ca obiect imobilele în cauză să fie încheiate în deplină cunoștință de cauză.

În raport de aceste considerente și reținând că atât litigiul înregistrat pe rolul Judecătoriei Galați sub nr- cât și cel înregistrat pe rolul Judecătoriei Buzău sub nr. 11103/2006 au evidentă legătură cu imobilul înscris în cărțile funciare ale MUNICIPIULUI B, primul purtând chiar asupra actului în baza căruia s-a intabulat dreptul de proprietate în favoarea acestuia - respectiv Ordinul Prefectului nr. 146/2001, iar al doilea vizând reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului în discuție, prima instanță a apreciat că încheierea prin care intimata OCPI Bar espins cererea de notare a celor două litigii este netemeinică și nelegală, astfel că se impune desființarea sa și pe fond admiterea cererii petentului și notarea litigiilor.

Împotriva acestei soluții au declarat apel intimații B, - - și MUNICIPIUL B prin Primar.

În motivele de apel Baa rătat că în mod greșit s-a respins la instanța de fond excepția lipsei sale procesuale pasive întrucât, în cauzele având ca obiect plângere împotriva încheierilor de carte funciară, procedura prevăzută de art. 50 alin. 2 din Legea nr. 7/1996 republicată privește doar modalitatea de înaintare a plângerii împreună cu dosarul încheierii și copia certificată a cărții funciare pentru ca instanța să poată exercita un control judiciar asupra legalității și temeiniciei soluției dispusă de registrator prin încheiere, dar procedura nu conferă vreo calitate de a sta în judecată ca persoană obligată într-un raport juridic obligațional sau ca persoană față de care petentul dorește să își stabilească un drept potrivnic. OCPI, adoptând o soluție la cererea petentului, în materie de carte funciară, nu urmărește realizarea unui drept sau unui interes al oficiului în contra petentului. Hotărârea definitivă și irevocabilă se comunică, din oficiu, biroului teritorial d e către instanța care s-a pronunțat ultima asupra fondului și este opozabilă OCPI conform art. 50 alin. 4 din Legea 7/1996 și art. 73 alin. 3 din Regulamentul aprobat prin Ordinul 633/2006, fără a fi nevoie de citarea OCPI în proces pentru opozabilitatea hotărârii judecătorești.

Pe fond s-a solicitat instanței să analizeze plângerea numai în limita cererii inițiale și să se mențină încheierile de carte funciară ca legale și temeinice.

Apelantul Municipiul B, prin Primar, a susținut că notarea poate avea ca obiect, potrivit art. 42 din Regulamentul aprobat prin Ordinul 633/2006, litigii referitoare la drepturi reale înscrise, orice alte fapte sau drepturi personale sau acțiuni a căror notare este permisă de lege și au legătură cu imobilul, dar această legătură cu imobilul nu se poate stabili decât în măsura în care acesta este identificat din punct de vedere cadastral, întrucât la baza înregistrărilor în evidența funciară stă un identificator unic care face legătură între imobil și înregistrările de carte funciară, iar din certificatele de grefă depuse de petent nu se poate stabili o identitate cu imobilul asupra căruia poartă litigiul pentru că sunt menționate numai părțile în litigiu nu și elementele de identificare ale imobilului - adică identificatorul unic care este numărul cadastral.

Sub un alt aspect s-a învederat instanței că petenții intimați nu au titlu care să le confere drept de proprietate asupra terenului pentru care se dorește notarea litigiului, nu figurează ca titulari de drepturi înscrise în cartea funciară, terenurile deținute de și se întindeau pe raza comunei fiind cu totul altele decât cele ce fac obiectul Ordinului Prefectului nr. 146/24.07.2001 și pe o parte din terenul pretins Municipiul Baî ncheiat contractul de asociere în participațiune cu - - nr. 16064/05.10.2005, aprobat prin HCL nr. 87/28.04.2005, locuințele din cartierul construit fiind contractate și plătite de diverși cetățeni.

Și apelanta - - a criticat soluția primei instanțe arătând că plângerea împotriva încheierii de carte funciară reprezintă o cale de atac specială ce se caracterizează prin particularități constând în aceea că nu se poate modifica sau întregi, prin căile de atac exercitate, cererea pe care s-a întemeiat încheierea registratorului, conform art. 73 alin. 2 din Regulament. Cererea modificată reprezintă o cerere nouă, înțelegându-se prin aceasta formularea unor noi pretenții adresate direct instanței, ceea ce este inadmisibil, soluția decurgând din efectul controlului judecătoresc care trebuie să fie exercitat prin examinarea temeiniciei și legalității încheierii registratorului raportat numai la cererea cu care acesta a fost sesizat și la actele anexate acesteia. Noțiunea de întregire a cererii include și completarea dosarului cu actele necesare care nu au fost atașate cererii inițiale, astfel că la soluționarea plângerii instanța trebuie să se raporteze la înscrisurile avute în vedere de registrator în momentul întocmirii încheierii atacate.

Ca atare, prima instanță a dat eficiență unei cereri modificate prin precizările aduse de petenți, cât și unei cereri întregite prin înscrisuri noi, depuse de aceștia după emiterea încheierii de carte funciară, prin care se încearcă a se face legătura dintre imobil și cartea funciară.

Totodată se critică soluția instanței de fond arătându-se că hotărârea este nelegală, iar încheierea emisă de registratorul de carte funciară este temeinică și legală, deoarece din certificatele de grefă depuse de petent în sprijinul cererii de notare a litigiilor nu rezultă nici un element de legătură între respectivele litigii și imobilul înscris în cartea funciară a Municipiului B, apreciindu-se și că aceste două litigii - unul suspendat și celălalt în care petenții nu au calitatea de părți - nu îndeplinesc condițiile de notare în cartea funciară. avea obligația de a verifica dacă litigiile solicitate a fi notate se poartă sau au legătură directă cu imobilul identificat ca fiind înscris în cartea funciară a municipiului B iar această cerință nu a fost realizată de petenți prin cererea adresată biroului de carte funciară și nici prin înscrisurile justificative, în certificatele de grefă anexate cererii nefiind evidențiat imobilul asupra căruia poartă procesul cu date de carte funciară sau numere cadastrale, și în mod corect s-a respins cererea de notare.

Intimații și au depus întâmpinare prin care au solicitat respingerea apelurilor în ce privește fondul cauzei, ca neîntemeiate, lăsând la aprecierea instanței soluționarea motivului de apel referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive a OCPI

Întrucât soluția dată de instanța de fond - Judecătoria Buzău este aceeași în toate dosarele - nr. -, nr-, nr-, nr-, nr-, nr-, nr-, nr-, nr-, nr-, nr-, nr-, nr-, nr-, iar motivele de apel formulate de fiecare dintre cele trei apelante sunt aceleași în toate aceste dosare, la termenul de judecată din 19.03.2008 Tribunalul a dispus pe temeiul art. 164 cod procedură civilă conexarea cauzelor la dosarul nr-.

Tribunalul, prin decizia civilă nr. 97/19 martie 2008 a admis apelul declarat de OFICIUL DE CADASTRU ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ, în cauzele conexe.

A respins ca nefondate apelurile declarate de apelanții MUNICIPIUL B prin PRIMAR și. împotriva sentințelor civile nr. 5657/16.10.2007, 5701/16.10.2007, nr.6037/25.10.2007, nr. 5661/16.10.2007, nr.6039/25.10.2007, nr.5663/16.10.2007, nr.5666/16.10.2007, nr.5668/16.10.2007, nr.5670/16.10.2007, nr.5706/16.10.2007, nr.6045/25.10.2007, 6046/25.10.2007, 5709/16.10.2007, nr.5713/16.10.2007, nr.5714/16.10.2007, pronunțate de Judecătoria Buzău în dosarele nr-, -, nr-, nr-, nr-, nr-, nr-, nr-, nr-, nr-, nr-, nr-, nr-, nr-, nr-, în

contradictoriu cu intimații și.

A schimbat în parte sentințele civile susmenționate în sensul că s-a constatat lipsa calității procesuale pasive a Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară B și s-a înlăturat obligația la plata cheltuielilor de judecată în ce o privește pe aceasta, menținându-se restul dispozițiilor.

Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a reținut că:

Este fondat apelul OCPI B sub aspectul excepției lipsei calității procesuale pasive a acestuia în cauzele având ca obiect plângere întemeiată pe art. 50 alin. 2 din Legea nr. 7/1996, republicată, deoarece Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr. 72 din 15.10.2007, a admis recursul în interesul legii, și a stabilit că în cauzele ce au ca obiect plângerile privind Cartea funciară întemeiate pe dispozițiile art. 50 din Legea nr. 7/1996, republicată, Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară nu are calitate procesuală pasivă. Decizia pronunțată de ÎCCJ în recursul în interesul legii este obligatorie pentru instanțele judecătorești.

În același sens al lipsei calității procesuale pasive a OCPI instanța a reținut și că adoptându-se o soluție la cererea persoanei interesate, în materie de carte funciară, nu se urmărește realizarea unui drept sau unui interes al oficiului în contra petentului, iar hotărârea judecătorească definitivă și irevocabilă se comunică, din oficiu, biroului teritorial d e către instanța care s-a pronunțat ultima asupra fondului și este opozabilă OCPI conform art. 50 alin. 4 din Legea 7/1996 republicată, fără a fi nevoie de citarea OCPI în proces pentru opozabilitatea hotărârii judecătorești.

În privința naturii litigiului în fața instanței de judecată, Tribunalul a constatat că susținerile apelantei sunt nefondate întrucât în speță cererea are caracter contencios și se soluționează după normele procedurale din materie contencioasă, și nu după cele necontencioase. În cauză există două părți ce urmăresc realizarea unor interese contrare, una față de cealaltă, atât cuprinsul cererii introductive la instanță, cât și obiecțiile ridicate în dosar de titularii drepturilor reale - de proprietate și de superficie - înscrise în cărțile funciare în care se solicită notarea celor două litigii determinând (în conformitate și cu dispozițiile art. 335 cod procedură civilă) caracterul contencios al procedurii de față.

În ceea ce privește apelurile declarate de Municipiul B prin Primar și de către - - B au fost respinse pentru următoarele considerente:

Prin cererile formulate la OCPI petentul intimat a solicitat notarea în cartea funciară a două litigii, unul înregistrat pe rolul Judecătoriei Galați sub nr- și celălalt înregistrat pe rolul Judecătoriei Buzău sub nr. 11103/2006, ambele având legătură cu imobilul înscris în cărțile funciare ale MUNICIPIULUI B, primul purtând chiar asupra actului în baza căruia s-a intabulat dreptul de proprietate în favoarea acestuia - respectiv Ordinul Prefectului nr. 146/2001, iar al doilea vizând reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului în discuție.

Sub un prim aspect - - a susținut că instanța de fond a încălcat prevederile art. 73 alin. 2 din Regulamentul aprobat prin Ordinul 633/2006 prin aceea că a dat eficiență unei cereri atât modificate cât și întregite prin înscrisuri noi, depuse după emiterea încheierii de carte funciară, prin care se încearcă a se face legătura dintre imobil și cartea funciară, controlul judecătoresc limitându-se numai la examinarea temeiniciei și legalității încheierii registratorului raportat doar la cererea cu care acesta a fost sesizat și la actele anexate acesteia.

Susținerile apelantei sunt nefondate pe de o parte pentru că depunerea de înscrisuri doveditoare de către petiționar în sprijinul plângerii depuse la OCPI și înaintate primei instanțe, referitoare la încheierile de carte funciară prin care s-a respins cererea de notare a unor litigii în cărțile funciare ale unității administrative Municipiul B, nu reprezintă o modificare și nici o întregire a cererii inițiale, ce a păstrat același obiect și este pe deplin dovedită, administrarea oricăror probe considerate necesare de parte fiind permisă în cadrul dosarelor civile potrivit normelor codului d e procedură civilă, cu care se completează prevederile art. 52 din Legea 7/1996 republicată.

S-a constatat că art. 55 al 2 din Regulament interzice completarea sau modificarea cererii depuse la biroul de carte funciară după înregistrarea ei, aliniatul 3 al aceluiași articol permițând completarea dosarului cererii cu actele necesare prin anexarea documentelor justificative la cererea inițială, iar art. 73 al 2 din Regulament stabilește că cel ce a cerut înscrierea nu va putea modifica sau întregi, prin căile de atac exercitate, cererea pe care s-a întemeiat încheierea registratorului. Astfel, ceea ce nu se poate întregi sau modifica nici în fața registratorului de carte funciară și nici în fața instanței este cuprinsul cererii formulate, nu conținutul dosarului depus în justificarea ei și nu există nici în textul Legii și nici în cel al Regulamentului o definire a termenilor de "modificare" și "întregire" în sensul indicat de către apelantă, respectiv că aceste noțiuni ar include implicit și depunerea de înscrisuri justificative în sprijinul cererii.

Mai mult, norma indicată de apelantă în susținerea acestui motiv de apel este o dispoziție a Regulamentului de organizare și funcționare a birourilor de cadastru și publicitate imobiliară aprobat prin ordinul ministrului de resort - Ordinul nr. 633/2006, ce nu poate fi aplicată cu prioritate de către instanța de judecată atât timp cât dispozițiile legii speciale nr. 7/1996 republicată se completează sub aspect probator cu dispozițiile codului d e procedură civilă și mai ales atât timp cât instanțele de judecată sunt ținute de normele imperative ale art. 21 din Constituția României vizând accesul liber la justiție și art. 6 par.1 din Convenția drepturilor și libertăților fundamentale ale omului ce reglementează procesul echitabil și care se aplică de către instanțe cu prioritate, conform art. 11 și 20 din Constituție, în cazul inadvertenței dintre dreptul intern și tratatul internațional ratificat.

Mai mult, dreptul la un proces echitabil trebuie să fie unul concret și efectiv instanțele având îndatorirea de a examina atât susținerile petentului, ale intimatelor cât și de a analiza temeinic probatoriul administrat.

Pe de altă parte chiar din actele depuse de petent la OCPI, adică atașate cererii inițiale, certificatele de grefă nr- și nr. 11103/2006 a rezultat cu eficiență atât interesul pentru notarea litigiilor, determinat de calitatea petentului de parte, respectiv, intervenient în interes propriu, cât și legătura cu imobilul descris în cărțile funciare în care se solicită notarea litigiilor, determinată de obiectul asupra cărora acestea poartă - anularea Ordinul Prefectului nr. 146/2001 pe baza căruia s-a intabulat dreptul de proprietate în favoarea Municipiului B în cărțile funciare, precum și reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului în discuție.

În privința celuilalt motiv de apel ce se regăsește atât în apelul Municipiului B, cât și în cel al -, și anume că nu există legătură cu imobilul din cărțile funciare în care se cere notarea litigiilor iar imobilul nu este identificat prin identificatorul unic, Tribunalul a constatat că în fiecare dintre cererile adresate OCPI s-a indicat solicitarea de notare a litigiilor privind imobilul teren situat în strada -, zona delimitată de - și, pentru care rezultă că s-a intabulat dreptul de proprietate, prin încheierea nr. 8764 dată în 31.10.2002, în baza Ordinului Prefectului nr. 146/24.07.2001, în favoarea Municipiului B, imobil înscris inițial în Cartea Funciară sub nr. 10225 localității B cu nr. cadastrale 4846, 4847, 4848, ce au fost supuse ulterior dezmembrării, rezultând aprox. 400 de cărți funciare, în fiecare cerere fiind indicat atât numărul cadastral după dezmembrare cât și numărul noii cărți funciare.

Art. 26 alin. 4 din Legea 7/1996 republicată permite înscrieri în cartea funciară de trei feluri: intabularea pentru înscrierea definitivă a drepturilor reale, înscrierea provizorie a drepturilor reale sub condiția justificării ulterioare și notarea având ca obiect înscrierea drepturilor personale, a actelor și faptelor juridice referitoare la starea și capacitatea persoanelor, acțiunilor și căilor de atac în justiție precum și a măsurilor de indisponibilizare în legătură cu imobilele înscrise în cartea funciară.

Deoarece s-a solicitat notarea unui litigiu în cartea funciară a altei persoane, textul de lege aplicabil cererii petentului este, în lipsa unor prevederi exprese în lege cu privire la notare, cel general, aplicabil oricărei cereri adresate Biroului de publicitate imobiliară, respectiv art. 55 al 1 din Regulamentul aprobat prin Ordinul 633/2006, potrivit căruia cererea de înscriere adresată biroului va cuprinde: numele, prenumele și domiciliul solicitantului, actul de identitate, obiectul înscrierii, indicarea actului sau a actelor în măsură să justifice cererea, localitatea în care este situat imobilul, numărul cadastral al acestuia și numărul de carte funciară, după caz. Iar cererile formulate de petent îndeplinesc toate aceste cerințe cuprinzând inclusiv numărul cadastral al imobilului și numărul cărții funciare. În acest sens în mod corect a apreciat prima instanță.

Cu privire la identificarea imobilului prin indicarea identificatorului unic cadastral, o asemenea cerință se aplică, potrivit legii, astfel cum rezultă din coroborarea textelor art. 26 și art. 48 din forma republicată a Legii 7/1996 și art. 55 din Regulament, numai cererilor referitoare la intabularea dreptului de proprietate și înscrierea provizorie a acestui drept, astfel că cererea privind notarea litigiului nu este supusă unei asemenea condiții.

solicitată în speță având ca obiect înscrierea acțiunilor în justiție în legătură cu imobilele înscrise în cartea funciară îndeplinește cerințele art. 26 alin. 4 din Legea 7/1996 republicată și art. 55 alin. 1 din Regulamentul aprobat prin Ordinul 633/2006, cererea adresată OCPI conținând toate elemente necesare cerute de lege, iar legătura cu imobilul înscris în cărțile funciare ale MUNICIPIULUI B este evidentă atât timp cât rezultă cu claritate că primul litigiu poartă chiar asupra actului în baza căruia s-a intabulat dreptul de proprietate în favoarea municipiului - respectiv Ordinul Prefectului nr. 146/2001, iar al doilea vizează reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului în discuție.

Referitor la apelul Municipiului B și care se referă la inexistența unui titlu de proprietate care să le confere petenților intimați drept de proprietate asupra terenului pentru care se dorește notarea litigiului, la faptul că aceștia nu figurează ca titulari de drepturi înscrise în cartea funciară, că terenurile deținute de și se întindeau pe raza comunei, fiind altele decât cele ce fac obiectul Ordinului Prefectului nr. 146/24.07.2001, toate acestea sunt străine de obiectul cauzei de față întrucât petentul nu a solicitat înscrierea sau intabularea unui drept de proprietate asupra imobilului, a cărui existență să trebuiască dovedită cu un titlu de proprietate, ci doar notarea litigiilor ce poartă asupra respectivului imobil, făcând dovada unui interes în solicitarea notării și a unei legături între imobilul asupra căruia poartă litigiile și cel înscris în cărțile funciare ale Municipiului Existența dreptului de proprietate al autorilor, întinderea acestuia și vechiul amplasament fac obiectul altor litigii, și anume al celor a căror notare se solicită în cauză.

Privitor la faptul că pe o parte din terenul pretins Municipiul Baî ncheiat contractul de asociere în participațiune nr. 16064/05.10.2005 cu - -, aprobat prin HCL nr. 87/28.04.2005, locuințele din cartierul construit fiind contractate și plătite de diverși cetățeni, Tribunalul a constatat că notarea litigiilor în cartea funciară nu are ca efect indisponibilizarea imobilului, ci are doar rol de publicitate imobiliară, în sensul că la încheierea contractelor (de transmitere sau constituire de drepturi reale), ulterior notării, dobânditorul va cunoaște existența acestor litigii și nu va mai putea opune buna credință vechiului proprietar.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs intimații Municipiul B prin Primar invocând dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, și - - B invocând dispozițiile art. 304 pct. 7 și 9 Cod procddură civilă.

Intimata,- - B critică decizia civilă nr. 97/2008 a Tribunalului Buzău pentru nelegalitate, motivând că notarea unui litigiu în cartea funciară se poate face doar cu respectarea cerințelor Legii nr. 7/1996 și ale Rgulamentului de aplicare a acestuia, precum și faptul că procedura plângerii împotriva încheierilor de carte funciară, fiind una specială, nu permite modificarea sau completarea cererii de notare după emiterea încheierii de respingere de către registratorul de carte funciară, dispozițiile legale fiind greșit interpretate de prima instanță.

Mai arată recurenta că, notarea este înscrierea de carte funciară prin care se aduc la cunoștință terților anumite fapte sau raporturi juridice, împiedicându-i pe aceștia să poată dovedi cu bună credință un drept real imobiliar care face obiectul unui litigiu sau este supus unor interdicții, iar înscrierea acestor stări sau fapte trebuie să aibă legătură cu un imobil din cartea funciară, rezultând cu prisosință cerința înscrierii acestor imobile și a drepturilor ce le corespund în cartea funciară, de unde consecința caracterului subsecvent al notării.

De asemenea, recurenta motivează necesitatea ca notarea unui litigiu în cartea funciară să aibă legătură cu imbilele înscrise în cartea funciară și drepturile reale aferente și nu cu persoanele care sunt înscrise ca titulare ale drepturilor tabulare, în sarcina acestora din urmă stând dovedirea legăturii dintre litigiu și respectivul imobil.

În cazul de față, se poate observa că doar unul singur dintre cei doi petenți a formulat cerere de notare, prin mandatar, cererea fiind însoțită de două certificate de grefă cu ajutorul cărora registratorul de carte funciară nu putea identifica nicio legătură între imobil și litigiu.

Mai mult decât atât, se poate observa că, după emiterea încheierii, petentul a depus o serie de alte înscrisuri prin care încearcă să-și jusitifice cererea de notare, procedând așa și în instanță, deși dispozițiile art. 73 alin.2 din Regulament interzic în mod expres completarea cererii în căile de atac.

Astfel, recurenta motivează că, instanța de apel apreeciază în mod greșit că dispozițiile procedurale din Regulament nu au prioritate față de dispozițiile codului d e procedură civilă, argument fundamental greșit ce contravine principiului de drept conform căruia norma specială și actele normative emise în baza acesteia derogă de la norma generală și nu invers.

În atare situație, procedura în materie de carte funciară este una necontencioasă, natura procedurii fiind sugestiv determinată și de dispozițiile art. 20 din Legea nr. 7/1996, iar reglementările acestei legi speciale și a regulamentului de aplicare a acesteia, asigură pe deplin protecție drepturilor persoanelor beneficiare ale activității specifice de carte funciară.

În motivarea recursului Municipiul B prin Primar, precizează că, nu se poate stabili o identitate între imobilul asupra căruia se poartă litigiul și cel asupra căruia se cere notarea, întrucât în certificatul de grefă sunt menționate numai părțile în litigiu, nu și elemente de identificare a imobilului, respectiv indicatorul unic care este numărul cadastral.

Pe de altă parte, recurentul motivează că, părțile aflate în litigiu nu figurează ca titulari de drepturi înscrise în cartea funciară, astfel că notarea acestor litigii fără a stabili o legătură clară cu imobilele asupra cărora s-a cerut notarea poate dobândi un vădit caracter șicanatoriu și în privința titularilor de drepturi înscriși în cartea funciară, determinând o limitare a exercițiului drepturilor înscrise, impunându-se o analiză riguroasă a îndeplinirii condițiilor de admisibilitate a notării acestor litigii.

Un alt motiv de recurs este acela că, petenții nu au titlu care să le confere un drept de proprietate asupra terenului pentru care se dorește notarea în cartea funciară a litigiului, nefigurând ca titulari de drepturi înscrise în cartea funciară.

Astfel, terenurile deținute de petenți în comuna, se întindeau pe raza acestei comune până la șoseaua de centură, fiind cu totul alt teren decât cel care face obiectul Ordinului Prefectului nr. 146/2001, primind titluri de proprietate în baza Legii 18/1991, foștii membrii cooperatori, terenurile intrând în circuitul civil.

Intimata Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Baf ormulat întâmpinare, solicitând menținerea deciziei instanței de apel, în privința admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive, conform Deciziei nr. 72/2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Curtea, analizând actele și lucrările dosarului, motivele formulate și dispozițiile legale în materie, urmează să respingă ambele recursului ca nefondate pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Cu privire la primul motiv de recurs formulat de intimata - - B, Curtea constată că există legătură între litigiu și respectivul imobil, deoarece însăși intimatele au invederat că pe terenul ce face obiectul Ordinului Prefectului nr. 146/24 iulie 2007 s-au edificat construcții, iar pe rolul Judecătoriei Galați se află dosarului nr- ce are ca obiect anularea respectivului ordin.

Pe de altă parte, pe rolul instanțelor există și dosarul nr. 11103/2006 al Judecătoriei Buzău având ca obiect plângerea în baza Legii 247/2005 vizând reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului.

Ca atare, în cauză este îndeplinită necesitatea ca notarea respectivului litigiu în cartea funciară să aibă legătură cu imobilele înscrise în aceasta.

Referitor la celălalt motiv de recurs și anume ca inadmisibilitatea depunerii ulterior formulării cererii de notare a litigiilor în cartea funciară, a unor înscrisuri, Curtea constată că și acesta este nefondat.

Astfel, cum bine a motivat instanța de apel, indiferent de caracterul contencios sau necontencios al procedurii și de caracterul special sau general al actelor normative din domeniu, instanțele nu pot încălca dispozițiile Constituției României( art. 21) și ale Convenției drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, neputându-se încălca nimănui dreptul de acces la justiție și dreptul la un proces echitabil.

Cu privire la celălalt recurs și anume la motivul unu, s-a răspuns mai sus, arătându-se că există legătură între litigiu și respectivul imobil, demonstrată prin procesele aflate pe rol și însăși recunoașterea intimatelor că pe o parte din terenul ce face obiectul Ordinului Prefectului nr. 146/2001 există deja construcții.

Referitor la inexistența titlului de proprietate al petenților pentru teren, cum bine a motivat instanța de apel, acesta nu are relevanță în cauză, relevanță având numai existența litigiilor cu privire la terenul în discuție ( art. 26 alin. 4 lit. C din Legea nr. 7/1996).

Așa fiind, Curtea văzând și dispozițiile art. 312(1) Cod procedură civilă, va respinge ambele recursuri ca nefondate.

Va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursurile formulate de intimații Municipiul B prin primar, cu sediul în B, Bd.- -, județ B și - - cu sediul în B, Transilvaniei nr.163, județ B, împotriva deciziei civile nr. 97 din 19 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu petenții, prin procurator, domiciliat în B, Bd.1 - 2..2A,.14, județ B și intimatul Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară, cu sediul în B,-, județ B, ca nefondate.

Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 14 oct. 2008.

Președinte, Judecători,

C

Grefier,

Red./

Tehnored./grefier

3 ex./ 27 oct. 2008

f-- Judecătoria Buzău

a-- Tribunalul Buzău

;.

Operator de date cu caracter personal

Nr. notificare 3120

Președinte:Rodica Duboșaru
Judecători:Rodica Duboșaru, Constanța Pană, Eliza Marin

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Plângere împotriva încheierii de carte funciară (art.52 legea 7/1996). Decizia 912/2008. Curtea de Apel Ploiesti