Plata drepturilor banesti, salariale. Speta. Decizia 1039/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 1039
Ședința publică din data de 15 mai 2009
PREȘEDINTE: Lucian Crăciunoiu
JUDECĂTORI: Lucian Crăciunoiu, Violeta Dumitru Cristina Mihaela
- - -
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de pârâta SC "" SA, cu sediul în B, Calea, nr.239, sector 1, împotriva sentinței civile nr.140 din 20 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimații-reclamanți, G, -, toți cu domiciliul ales în P, str.-.-. nr.148,.3 1, parter,.2, județul P - la Cabinet de avocatură.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns: pentru recurenta-pârâtă SC "" SA, avocat - din Baroul Prahova, lipsind intimații-reclamanți.
Procedura legal îndeplinită.
Se referă instanței de grefierul de ședință că recursul este declarat și motivat în termen, scutit de plata taxei de timbru, iar la fond, prin cererea introductivă, reclamanții au solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Avocat - pentru recurenta-pârâtă SC "" SA depune la dosar un raport de expertiză contabilă extrajudiciară întocmit de și. Declară că alte cereri nu mai are de formulat și solicită acordarea cuvântului în fond.
Curtea, față de actele și lucrările dosarului, având în vedere declarația recurentei-pârâte că alte cereri nu mai are de formulat, cât și față de împrejurarea că intimații-reclamanți au solicitat judecarea cauzei în lipsă, apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în fond.
Având cuvântul în fond pentru recurenta-pârâtă SC"" SA avocat - solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, modificarea în tot a sentinței recurenta în sensul respingerii acțiunii ca neîntemeiată. Nu solicită cheltuieli de judecată. Depune la dosar concluzii scrise.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin actiunea inregistrata la nr- reclamantii, G, -, și au chemat in judecata pe parata SC SA, solicitand instantei ca prin sentinta ce o va pronunta sa fie obligata parata la plata sumelor reprezentand drepturi salariale cuvenite si neacordate pentru perioada 2005-2007, cu titlu de aprovizionare toamna-iarna in cuantum de un salariu minim pe ramura pentru fiecare an in parte, sume reactualizate in raport cu rata inflatiei de la data scadentei pana la plata efectiva, precum si a cheltuielilor de judecata.
In motivarea acțiunii, reclamantii au arătat că, pe lângă salariul de bază, urmau să beneficieze și de drepturile acordate în baza contractului colectiv de muncă încheiat la nivel de ramura, constand in suplimentari salariale cu ocazia aprovizionarii toamna-iarna, drepturi ce nu le-au fost acordate in perioada sus-mentionata.
La data de 11.11.2008 parata a formulat o intampinare prin care a invocat exceptiile lipsei calitatii procesuale active a reclamantilor, a prescriptiei dreptului la actiune, in conditiile in care reclamantii nu sunt creditorii raportului juridic privind drepturile solicitate atat timp cat s-a stabilit acordarea acestor drepturi in functie de negocierile dintre patronat si sindicat si ca, in speta, dreptul la actiune este prescris in baza art.283 lit.e muncii, fiind supus termenului de prescriptie de 6 luni, solicitand si respingerea actiunii, motivandu-se ca drepturile solicitate au fost incluse incepand cu anul 1997 in salariul de baza.
La data de 05.12.2008 reclamantii si-au precizat actiunea, solicitand plata sumelor de cate 528 lei aprovizionare toamna-iarna pentru anul 2005, 480 lei pentru anul 2006 si 620 lei pentru anul 2007, actualizate cu indicele de inflatie.
In sedinta publica din 20.01.2009, instanta a pus in discutia partilor, exceptiile invocate pe care le-a unit cu fondul.
In cauza s-a administrat proba cu acte.
Prin sentința civilă nr.140 din 20 ianuarie 2009, Tribunalul Prahovaa respins exceptia prescriptiei dreptului la actiune si exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantilor, invocate de parata, a admis actiunea precizata și a obligat pârâta să plătească fiecarui reclamant suplimentarile salariale reprezentand aprovizionare toamna-iarna pentru perioada 2005-2007 conform art.176 din CCM la nivel de ramura, calculate la nivelul salariului minim pe ramura, pentru fiecare an, sume ce vor fi calculate si actualizate cu indicele de inflatie de la data scadentei pana la data platii efective cu ocazia executarii silite.
A mai obligat parata sa plateasca fiecarui reclamant cate 1000 lei cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că, potrivit actelor existente la dosar, reclamantii sunt salariatii paratei, insa in perioada 2005-2007 nu au incasat drepturile salariale reprezentand suplimentari pentru aprovizionare toamna-iarna in perioada sus-mentionata. Disp.art.168 din Contractul colectiv de muncă pe unitate pentru anul 2004 stipuleaza că angajații vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe SNP, cu ocazia sărbătorilor de Paști și de C, mentionandu-se ca pentru anul 2003 suplimentările de la alin.1 au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat, prevederi ce au fost preluate ulterior si in Contractele colective de muncă pe unitate, negociate și aplicabile la nivelul societății pe anii 2004, 2005, 2006, 2007.
De asemenea, disp.art.176 din CCM la nivel de ramura pe anul 2006 si anexa la actul aditional nr.397/2007 prevad ca salariatii din cadrul ramurii petrol si gaze, energie, termica, au dreptul cu ocazia unor evenimente anuale, Paste, Ziua meseriei, C, precum si in luna octombrie pentru aprovizionare de toamna-iarna vor beneficia de cate o suplimentare a drepturilor salariale sub forma unui adaos in suma fixa in cuantum minim de un salariu minim pe ramura, drepturi care se acorda in cazul in care nu s-a convenit in baza unui contract colectiv la nivel de societate, introducerea acestora in salariul de baza.
Din analiza probelor administrate in cauza, prima instanță a reținut ca reclamantii, in perioada 2005-2007, nu au incasat drepturile salariale suplimentare cu ocazia aprovizionarii toamna-iarna, astfel incat parata este obligata sa achite aceste drepturi reclamantilor, mai ales ca nu exista nicio dovada la dosar ca parata ar fi achitat efectiv aceste drepturi sau ca le-ar fi inclus in salariul de baza.
Apararile paratei ca reclamantii nu pot solicita aceste drepturi atat timp cat nu au avut loc negocieri intre patronat si sindicat si ca aceste drepturi ar fi fost incluse in salariul de baza nu pot fi avute in vedere intrucat din CCM la nivel de ramura pe anul 2006 si din CCM la nivel de societate din anul 2002, reiese ca in realitate, incepand cu anul 2002, drepturile salariale sub forma suplimentarilor pentru aprovizionare toamna-iarna, nu au fost incluse in salariul de baza, iar inexistenta unor negocieri intre patronat si sindicat privind emiterea unui contract colectiv de munca la nivel de societate, nu o exonereaza pe parata de obligatia sa de a achita drepturile salariale prevazute in CCM la nivel de societate si la nivel de ramura, mai ales ca inexistenta unor asemenea negocieri, nu se datoreaza culpei reclamantilor, ci, dimpotriva a paratei.
De asemenea, instanta a respins exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantilor, deoarece exista identitate intre persoana reclamantilor si titularii dreptului dedus judecatii, in conditiile in care reclamantii, in calitate de salariati ai paratei, au dreptul sa solicite in instanta si deci, calitate procesuala activa, paratei, sa le achite toate drepturile salariale ce deriva din raporturile d emunca care au existat intre parti.
Totodata, instanta a respins exceptia prescriptiei dreptului la actiune invocata de parata, constatand ca in speta sunt aplicabile disp.art.283 al.1 lit.c muncii in baza carora prezenta actiune este supusa termenului de prescriptie de 3 ani care a inceput sa curga de la data scadentei drepturilor solicitate, respectiv octombrie 2005, cu atat mai mult cu cat prezenta actiune vizeaza un conflict de munca.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat recurs pârâta SC SA, susținând, în esență, că sunt incidente disp. art.304 pct.9 pr.civ. întrucât instanța de fond nu a reținut faptul că sumele solicitate au fost incluse în salariul de bază din data de 01.06.1997, conform telex-ului 2412/1998.
De asemenea, acțiunea este prescrisă, fiind incidente disp. art.283 al.1 lit.e muncii. iar reclamanții nu au calitate procesuală întrucât nu au avut loc negocieri.
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma criticilor formulate, precum și sub toate aspectele, potrivit art.3041pr.civ. Curtea constată că recursul declarat este parțial fondat, pentru următoarele considerente:
Dreptul salariaților de a beneficia, între altele, în luna octombrie de o suplimentare salarială pentru aprovizionarea de toamnă-iarnă sub forma unui adaos în sumă fixă având un cuantum minim de un salariu minim pe ramură este stabilit prin dispozițiile art.176 alin.1 și 2 din Contractul Colectiv de Muncă la Nivel de energie electrică, termică, petrol și gaze.
Potrivit art.137 din același contract, unele sporuri sau adaosuri pot fi incluse în salariul de bază iar prin art.176 alin.6 s-a stabilit că adaosurile de mai sus se acordă în condițiile în care prin contractele colective de muncă încheiate la nivel de agent economic, nu s-a convenit introducerea lui în salariul de bază.
Așadar voința părților contractante a fost aceea ca, de regulă, suplimentarea salarială pentru aprovizionarea de toamnă-iarnă să fie inclusă în salariul de bază, stipulându-se expres despre aceasta în contractul colectiv de muncă la nivel de unitate, iar prin excepție, plata să se facă separat, în luna octombrie a fiecărui an, dacă venitul respectiv nu a fost inclus în salariul de bază.
Din înscrisurile depuse la dosar rezultă că suplimentarea salarială pentru aprovizionarea de toamnă-iarnă a fost inclusă în salariile de bază ale angajaților, inclusiv ale reclamanților. Astfel, prin art.168 din Contractul Colectiv de Muncă la Nivel de Unitate pe anul 1997(denumit în continuare ) încheiat de fosta Regie Autonomă a RA, pe de o parte și salariați, reprezentați de pe de alta s-a prevăzut dreptul la suplimentarea salarială pentru aprovizionarea de toamnă în cuantum minim de un salariu minim pe RA, valoarea concretă a acestui drept urmând a fi introdusă în salariul de bază începând cu data de 1 iunie 1997.
Apoi, pentru anul 1998, art.168 alin.2 prevede expres că suplimentarea salarială pentru aprovizionarea de toamnă a fost efectiv inclusă în salariul de bază - conform telexului nr.2412/29.05.1998.
Acest înscris depus atât la instanța fondului emis și semnat de asemenea de SN SA, pe de o parte, și pe de alta, stabilește ca prima anuală de aprovizionare pentru toamnă să fie inclusă în salariu sub forma unei cote procentuale începând cu data de 1 martie 1998.
Și în continuare dreptul salarial suplimentar pentru aprovizionarea de toamnă este prevăzut în aceiași termeni de mai sus, iar ulterior anului 2002, deși reglementarea nu mai este stipulată, nu s-a susținut și nici nu s-a probat că nu ar mai fi fost plătit, întrucât salariile angajaților nu au fost diminuate cu sumele sau cotele procentuale arătate expres în cele două adrese semnate și însușite de părțile contractante, așa cum au fost analizate în cele ce preced.
Curtea mai reține că aceste adrese au natura juridică a unor veritabile acte adiționale la, clauzele negociate în conținutul lor fiindu-le opozabile reclamanților, în sensul includerii efective a suplimentării salariale pentru aprovizionarea de toamnă în salariul de bază.
În plus, din copiile carnetelor de muncă ale reclamanților rezultă că au fost majorate și reașezate salariile acestora, salariații beneficiind de toate drepturile salariale și indexările acordate până la această dată și incluse în salariul de bază începând cu data de 1 martie 1998, în conformitate cu adresa (telex) nr.2412/1998.
În concluzie, Curtea constată că sub acest aspect recursul pârâtei este fondat, deoarece în cauză pârâtă a făcut dovada introducerii acestui drept în salariile brute de bază ale recurenților-reclamanților prin efectul includerii și menținerii lui în salariul brut de bază începând cu anul 1998 și până în prezent.
Cu privire la exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantilor, prima instanță a reținut corect că exista identitate intre persoanele reclamantilor si titularii dreptului dedus judecatii, in conditiile in care reclamantii, in calitate de salariati ai paratei, au dreptul sa solicite in instanta toate drepturile salariale ce deriva din raporturile de munca si deci, au calitate procesuala activa.
Și în ceea ce privește exceptia prescriptiei dreptului la actiune prima instanță a reținut corect că acestor drepturi pretinse de reclamanți le sunt aplicabile dispozițiile art.283 al.1 lit.c din Codul Muncii, potrivit căroraCererile în vederea soluționării unui conflict de muncă pot fi formulate în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, în situația în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat, precum și în cazul răspunderii patrimoniale a salariaților față de angajator, și nu cele ale art.283 al.1 lit.e din același cod.
Față de aceste considerente, Curtea, văzând dispozițiile art.304, art.3041și art.312 alin.1 pr.civ. va admite recursul declarat și va modifica în parte sentința primei instanțe, în sensul că, pe fond, va respinge acțiunea ca neîntemeiată. Celelalte dispoziții ale sentinței vor fi menținute ca fiind legale și temeinice.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta SC "" SA, cu sediul în B, Calea, nr.239, sector 1, împotriva sentinței civile nr.140 din 20 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimații-reclamanți, G, -, toți cu domiciliul ales în P, str.-.-. nr.148,.3 1, parter,.2, județul P - la Cabinet de avocatură și în consecință:
Modifică în parte sentința în sensul că, pe fond, respinge acțiunea ca neîntemeiată.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 15 mai 2009.
Președinte JUDECĂTORI: Lucian Crăciunoiu, Violeta Dumitru Cristina Mihaela
- - - - ---
Grefier
-
Red.CL/CL
3 ex./16.06.2009
f- - Tribunalul Prahova
Operator de date cu caracter personal
Nr. Notificare 3120
Președinte:Lucian CrăciunoiuJudecători:Lucian Crăciunoiu, Violeta Dumitru Cristina Mihaela
