Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 1036/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ
DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR.1036
Ședința publică din data de 15 mai 2009
PREȘEDINTE: Lucian Crăciunoiu
JUDECĂTORI: Lucian Crăciunoiu, Violeta Dumitru Cristina Mihaela
: - -
Grefier: -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de reclamanții G, -, de intervenienta, toți cu domiciliul ales în Târgoviște,- A, județul D - la sediul Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă D, împotriva sentinței civile nr.203 din 27 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimata-pârâtă Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă D, cu sediul în Târgoviște,- A, județul
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns pentru intimata-pârâtă Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă D, consilier juridic G, lipsind recurenții.
Procedura legal îndeplinită.
Se referă instanței de grefierul de ședință că recursul este declarat tardiv, scutit de plata taxei de timbru, prin cererea de recurs s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, iar din partea intimatei-pârâte s-a depus la dosar, prin serviciul registratură, întâmpinare.
Curtea, din oficiu, invocă excepția tardivității declarării recursului, față de împrejurarea că hotărârea instanței de fond a fost primită de recurenți la data de 6 martie 2009, astfel cum rezultă din dovezile de comunicare ale sentinței, ultima zi de declarare a recursului fiind 17 martie 2009, recursul fiind promovat pe 20 martie 2009, peste termenul prevăzut de art.80 din Legea nr.168/1999.
Consilier juridic G pentru intimată-pârâtă Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă D, lasă la aprecierea instanței cu privire la excepția invocată.
CURTEA:
Prin sentința nr. 1100/03.11.2008 pronunțată de către Tribunalul Dâmbovița - secția comercială și de contencios administrativ în dosarul nr- s-a disjuns cererea formulată de reclamanții, G, -, și intervenienții și, toți cu domiciliul ales în Târgoviște, str. -, nr. 1, județul în contradictoriu cu pârâta Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă D, cu sediul în Târgoviște, str. -, nr. 1, județul D având în vedere calitatea reclamanților și intervenienților de personal contractual în cadrul Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă În urma disjungerii, cauza a fost transpusă la un complet specializat în soluționarea litigiilor de muncă.
Reclamanții din prezenta cauză precum și alți reclamanți funcționari publici în cadrul Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă D au chemat în judecată angajatorul solicitând ca, prin sentința ce se va pronunța, pârâta să fie obligată la plata sumelor de bani reprezentând contravaloarea tichetelor de masă de care aceștia trebuiau să beneficieze în temeiul prevederilor Legii nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă începând cu luna mai 2006 și până în prezent, suma urmând a fi actualizată cu indicele de inflație până la momentul plății efective precum și acordarea pe viitor a tichetelor de masă.
În motivarea cererii, reclamanții au arătat că sunt angajați ai societății pârâte și au solicitat acesteia, prin adresa nr. 11352/15.05.2008 acordarea contravalorii tichetelor de masă pe perioada aprilie 2006 - mai 2008 și acordarea tichetelor de masă pentru viitor conform dispozițiilor Legii nr. 142/1998. Prin adresa nr. 11352 din 23.05.2008 pârâta a comunicat reclamanților că prevederea din Legea nr. 142/1998 reprezintă o vocație și nu un drept, această alocație pentru hrană putând fi acordată doar în măsura în care angajatorul prevede în buget sume cu această destinație.
Reclamanții consideră că angajatorii au avut și au obligația ca la alcătuirea bugetului anual să solicite alocarea și virarea sumelor necesare pentru că altfel norma juridică ar fi lipsită de conținut, iar dreptul la protecție socială al reclamanților s-ar restrânge în mod nejustificat. De asemenea, mai arată reclamanții, alte categorii de salariați din sectorul bugetar, anume cei din domeniul sănătății și învățământului, au beneficiat și beneficiază de tichete de masă, situație de natură a crea discriminări între salariații din sectorul bugetar. Reclamanții apreciază că această discriminare nu urmărește un scop legitim și nu respectă un raport de proporționalitate rezonabil între scopul urmărit și mijloacele utilizate pentru realizarea lui.
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii reclamanților, personal contractual, deoarece în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 142/1998, acordarea tichetelor de masă este o facultate și nu o obligație pentru angajator, iar în perioada 2002-2006 reclamanții nu au putut beneficia de acest ajutor social pentru că în buget nu au fost prevăzute astfel de sume. Mai arată pârâta că nici contractul colectiv de muncă unic la nivel național nu prevede o astfel de obligație pentru angajatori.
La data de 01.09.2008 s-a formulat cerere de intervenție principală de către și, cerere prin care se solicită acordarea acelorași drepturi ca și reclamanților din cererea principală, intervenientele fiind angajate ale pârâtei. La același termen de judecată reclamanții și-au modificat cererea de chemare în judecată în sensul că solicită acordarea acelorași drepturi, dar începând cu luna mai 2005.
Prin sentința civilă nr.203/27.01.2009 Tribunalul Dâmbovițaa respins acțiunea și cererile de intervenție ca neîntemeiate.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că în conformitate cu dispozițiile art. 1 alin.1 din Legea nr. 142/1998, salariații din cadrul societăților comerciale, regiilor autonome și din sectorul bugetar, precum și din cadrul unităților cooperatiste și al celorlalte persoane juridice sau fizice care încadrează personal prin încheierea unui contract individual de muncă, pot primi o alocație individuală de hrană, acordată sub forma tichetelor de masă, suportată integral pe costuri de angajator.
Potrivit dispozițiilor art. 17 din Legea nr. 10/2007, personalul contractual beneficiază și de celelalte drepturi de natură salarială care se acordă potrivit dispozițiilor legale în vigoare.
Contractul colectiv de muncă unic la nivel național pe anii 2007 - 2010 include la categoria "alte venituri", tichetele de masă, tichetele cadou și alte instrumente similare, acestea fiind acordate conform prevederilor legale și înțelegerii părților.
Din coroborarea tuturor acestor dispoziții legale rezultă fără putință de dubiu că acordarea tichetelor de masă nu constituie o obligație legală pentru angajator. Pe baza criteriilor stabilite prin Legea nr. 142/1988 se stabilesc clauze concrete privind tichetele de masă, în funcție de resursele financiare, prin contractele colective de muncă. Conform normelor de aplicare a acestui act normativ, clauzele din contractele colective de muncă trebuie să prevadă numărul de salariați din unitate care pot primi tichete de masă, valoarea nominală a acestor tichete, numărul de zile lucrătoare din lună pentru care se distribuie tichetele precum și criterii de selecție a salariaților care urmează a primi tichete de masă. De asemenea, pentru a se putea acorda tichete de masă, suma respectivă trebuie prevăzută în buget.
Pe cale de consecință, pentru ca o persoană să poată beneficia de tichete de masă, trebuie să fie întrunite trei condiții, anume: să existe un contract individual de muncă, angajatorul să aibă capacitatea financiară de a suporta costul tichetelor de masă și să existe clauze stabilite prin contracte colective de muncă referitoare la acordarea alocației individuale de hrană sub forma tichetelor de masă.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții și intervenienții, criticând-o ca netemeinică și nelegală, cu motivarea, în esență, că hotărârea este lipsită de temei legal.
Se susține că angajatorii au avut și au obligația ca la alcătuirea bugetului anual să solicite alocarea și virarea sumelor necesare pentru că altfel norma juridică ar fi lipsită de conținut, iar dreptul la protecție socială al reclamanților s-ar restrânge în mod nejustificat. De asemenea, mai arată reclamanții, alte categorii de salariați din sectorul bugetar, anume cei din domeniul sănătății și învățământului, au beneficiat și beneficiază de tichete de masă, situație de natură a crea discriminări între salariații din sectorul bugetar. Reclamanții apreciază că această discriminare nu urmărește un scop legitim și nu respectă un raport de proporționalitate rezonabil între scopul urmărit și mijloacele utilizate pentru realizarea lui.
La termenul din 15 mai 2009 curtea, din oficiu, a invocat excepția tardivități formulării recursului și, având în vedere această excepție a constatat următoarele:
Sentința 203/27.02.1009 a Tribunalului Dâmbovițaa fost comunicată recurenților la data de 6.03.2009, așa cum rezultă din dovezile de comunicare aflate la filele 84 - 93 dosar fond, iar recursul ce face obiectul prezentului dosar a fost depus la data de 25.03.2008, fiind depășit termenul legal de recurs de 10 zile. prev, de art.80 Legea 168/1999, motiv pentru care curtea va admite excepția invocată și va respinge recursul ca tardiv formulat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite excepția tardivității formulării recursului, invocată din oficiu.
Respinge ca tardiv formulat recursul declarat de reclamanții G, -, de intervenienta, toți cu domiciliul ales în Târgoviște,- A, județul D - la sediul Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă D, împotriva sentinței civile nr.203 din 27 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimata-pârâtă Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă D, cu sediul în Târgoviște,- A, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 15 mai 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Lucian Crăciunoiu, Violeta Dumitru Cristina Mihaela
- - - - - -
Grefier,
Red./.
2 ex./9.06.2009
f-
Operator de date cu caracter personal
Nr. Notificare 3120
Președinte:Lucian CrăciunoiuJudecători:Lucian Crăciunoiu, Violeta Dumitru Cristina Mihaela
