Plata drepturilor banesti, salariale. Speta. Decizia 132/2010. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 132
Ședința publică de la 14 Ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Elena Stan
JUDECĂTOR 2: Cristina Raicea
JUDECĂTOR 3: Florica Diaconescu
Grefier - -
Pe rol judecarea recursului declarat de reclamanta, împotriva sentinței civile nr.2352/10.06.2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosar nr-, în contradictoriu cu intimata SC SA, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns avocat pentru recurenta reclamanta și avocat pentru intimata pârâtă SC SA.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul a fost declarat și motivat în termen, după care
Nemaifiind cereri de formulat se acordă cuvântul părților pentru a pune concluzii asupra recursului de față.
Avocat pentru recurenta reclamantă pune concluzii de admiterea recursului conform motivelor depuse la dosar.
Avocat pentru intimata pârâtă SC SA, solicită respingerea recursului și menținerea ca temeinică și legală a sentinței pronunțată de Tribunalul Dolj.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin sentința civilă nr.2352/10.06.2009, pronunțată de Tribunalul Dolj s-a respins acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta SC SA
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut căexcepția necompetentei teritorialeeste neîntemeiată deoarece reclamanta domiciliază în circumscripția acestei instanțe, în acest sens fiind dispozițiile art. 284 din codul muncii, care reglementează o competență teritorială absolută în favoarea instanței de la domiciliul reclamantului.
Prima pentru aprovizionare toamnă-iarnă, din luna octombrie ce este reglementată în art. 176 din CCM la nivel de ramură se acordă conform art 176 alin. 6 din același CCM " în condițiile în care, prin contractele colective de muncă încheiate la nivel de agent economic nu s-a convenit introducerea sa în salariul de bază".
Ori în art. 168 alin3 din CCM la nivel de unitate din anul 1997 s-a prevăzut expres că"începând cu 01.06.1997, suplimentarea salarială pentru aprovizionarea de toamnă -iarnă va fi introdusă în salariul de bază"
Ca urmare a acestei prevederi în anii următori, în contractele colective la nivel de unitate, nu s-a mai reglementat acest drept pentru salariați, nu a mai fost menționat deloc.
Din interpretarea acestor clauze contractuale instanța reține că cererea reclamantei este neîntemeiată, dreptul solicitat fiindu-i acordat de angajator prin includerea sumei respective în salariul de bază, începând cu 01.06.1997 și menținerea acestei includeri și în anii următori, inclusiv în 2005. Toate măririle de salariu ce au avut loc ulterior datei de 01.06.1997 s-au aplicat salariului de bază ce includea și prima de toamnă - iarnă, fără ca salariile să se mai diminueze vreodată cu contravaloarea acestei prime.
Cota de gaze reglementată de art. 187 din CCM la nivel de ramură se acordă potrivit aceluiași articol alin.2 "în cazul în care acesta nu a fost compensat prin majorarea salariului de bază", cuantumul și condițiile de acordare fiind stabilite prin CCM la nivel de unitate.
În CCM la nivel de unitate din anul 1997 la art. 176 alin 1 s-a prevăzut că "începând cu 01.06.1997 ajutorul material reprezentând contravaloarea a 4000 mc de gaze naturale, ce se acordă fiecărui salariat, va fi inclus în salariul de bază."
În anii următori, inclusiv în anul 2005 s-a menționat expres în CCM la nivel de unitate că "ajutorul material reprezentând contravaloarea unei cantități de gaze naturale a fost compensat prin CCM pe 1997"
Din interpretarea acestor clauze contractuale instanța a reținut că cererea reclamantei și sub acest aspect este neîntemeiată, dreptul solicitat fiindu-i acordat de angajator prin includerea sumei respective în salariul de bază, începând cu 01.06.1997 și menținerea acestei includeri și în anii următori, inclusiv în pentru perioada solicitată. Toate măririle de salariu ce au avut loc ulterior datei de 01.06.1997 s-au aplicat salariului de bază ce includea și contravaloarea cotei de gaze naturale, fără ca salariile să se mai diminueze vreodată cu contravaloarea acestei prime.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamanta, criticând-o ca nelegală și netemeinică
În motivarea recursului, reclamantul a arătat că instanța de fond, respingând acțiunea, a reținut în mod greșit, în ceea ce privește plata drepturilor pentru aprovizionarea toamna-iarna, că sindicatul a dat dovadă de pasivitate și nu a demarat negocierile care ar fi facilitat salariaților nașterea dreptului de a încasa această sumă de bani.
În acest sens, recurentul a susținut că dreptul salariaților este născut prin CCM la nivel de ramură, că doar cuantumul dreptului este negociat, că obiectul negocierilor îl reprezenta, în speța de față, valoarea concretă și modalitatea de acordare, dar că acordarea acestor drepturi nu era condiționată de negocierea însăși a dreptului pretins.
A mai arătat că, potrivit dispozițiilor art. 238 alin. 2 din codul muncii, contractele colective de muncă nu pot conține clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celor stabilite prin contract colectiv de muncă încheiat la nivel superior, iar lipsa negocierilor privind modalitatea de acordare nu înlătură dreptul salariaților de a solicita acest drept și nici obligația angajatorului de a acorda acest drept.
În ceea ce privește contravaloarea cotei de gaze naturale, recurentul a susținut că este nelegală reținerea că drepturile au fost incluse în salariul de bază, întrucât astfel s-ar da posibilitatea angajatorilor să stabilească un salariu de bază care să nu poată fi controlat de salariat.
A mai arătat recurentul că instanța de fond s-a raportat în mod greșit la situația de la nivelul anului 1997, întrucât chiar dacă s-ar reține că în salariul reclamantului s-a inclus contravaloarea cotei de gaze naturale încă din acest an, trebuia avut în vedere că dreptul său la contravaloarea a 4.000. de gaze îi este acordat prin CCM/1997.
Consideră recurentul că obligația A - punct de lucru a fost să acorde aceste drepturi salariale și chiar dacă s-ar admite că ele au fost acordate pentru anul 1997, modificarea unui element esențial al, respectiv salariul, nu se putea realiza decât printr-un act adițional la contract, iar nu în baza unor adrese semnate de liderul de sindicat și director, care nu s-au materializat într-un act adițional la contractul individual de muncă.
A mai susținut că, pentru anii următori, acest artificiu creează salariaților un prejudiciu patrimonial, întrucât prețul gazelor naturale s-a majorat an de an, dar majorarea salariilor nu a acoperit și diferența prețului gazelor.
Totodată, a arătat recurentul că includerea salariului de bază a fost inițiată în anul 1997, când exista o altă formulă de calculare salariului minim de bază, mod de calcul care s-a modificat începând cu anul 2005, aplicându-se o nouă formulă de salarizare, astfel că în opinia recurentului se ajunge la încălcarea disp.CCM la nivel național cu privire la salariul mini pe economie.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea apreciază recursul ca fiind nefondat și urmează să îl respingă, pentru următoarele considerente:
Temeiul juridic contractual invocat de reclamant în cererea de chemare în judecată îl reprezintă dispozițiile art. 178 alin.1 și art.187 din Contractele colective de muncă încheiate la nivelul Energie Electrică, termică, petrol și Gaze pe anii 2006 - 2008
Potrivit Art. 176 - (1) Cu ocazia unor evenimente anuale, Paște, ziua meseriei, C, precum și în luna octombrie (pentru aprovizionarea de toamnă - iarnă), salariații vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale, sub forma unui adaos, în sumă fixă.
(2) Fiecare din adaosurile de mai sus va avea un cuantum minim de un salariu minim pe ramură, stabilit conform prevederilor prezentului contract.
(3) Condițiile și criteriile de acordare se vor stabili în contractele colective de muncă încheiate la nivele inferioare.
(4) Cu minimum 15 zile înainte de evenimentul pentru care se acordă oricare din adaosuri vor începe negocierile cu organizațiile sindicale pentru stabilirea valorii concrete ce se acordă.
(5) În contractele colective de muncă încheiate la nivele inferioare pot fi stabilite, cu ocazia altor evenimente, și alte facilități sub formă de adaosuri, stimulente etc.
(6) Fiecare din adaosurile de mai sus se acordă în condițiile în care, prin contractele colective de muncă încheiate la nivel de agent economic, nu s-a convenit introducerea lui în salariul de bază.
(7) Salariații, organizațiile patronale și sindicale, precum și agenții economici pot participa la înființarea unor instituții gen asociații profesionale, fonduri mutuale, de asigurări sociale etc. Contribuția agenților economici va fi stabilită, cu respectarea prevederilor legale, prin negociere cu federațiile sindicale și organizațiile patronale semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă. Cu acordul salariaților, aceștia pot contribui și cu o parte din cota ce le revine din profitul agentului economic.
La negocierea contractului colectiv de muncă la nivelul ramurii, părțile contractante au stabilit expres (la art. 176 alin. 6) modalitățile concrete de acordare a drepturilor menționate la alin. 1 și anume: fie suplimentările salariale se acordă distinct, fie acestea sunt incluse în salariul de bază, în funcție de modul în care aceste drepturi sunt negociate la nivelul unității.
Cu ocazia negocierii contractului colectiv de muncă la nivelul SC SA pe anul 1997, partenerii sociali au stabilit introducerea în salariul de bază a suplimentării salariale pentru aprovizionarea de toamnă, stabilind la art. 168 alin. 3:
"Începând cu 01.06.1997, suplimentarea salarială pentru aprovizionare de toamnă va fi introdusă în salariul de bază, după un mod de calcul ce va face obiectul unui act adițional la prezentul contract".
Această hotărâre luată în deplin acord de partenerii sociali s-a concretizat abia începând cu 01. 03.1998.
În contractul colectiv de muncă la nivelul SC SA 1998 s-a menționat la art. 168 alin. 3 ca "suplimentarea salarială pentru aprovizionarea de toamnă a fost introdusă în salariul de bază (conform telexului 2412/1998)".
În telexul nr. 2412/1998 este menționat faptul că se majorează salariile de bază brute ale personalului începând cu data de 01.03.1998, pentru aplicarea prevederilor art. 168 alin. 3 din Contractul colectiv de muncă.
Se constată astfel că dreptul la suplimentări salariale pentru aprovizionarea toamnă-iarnă a fost introdus în salariul de bază al salariaților începând cu data de 01.03.1998, fiind astfel îndeplinită condiția prevăzută de art. 176 alin. 6 din contractul colectiv de muncă la nivelul ramurii, iar obligația de acordare a suplimentării salariale a fost executată începând cu data de 01.03.1998 în forma includerii acestui drept în salariul de bază.
Prin urmare, față de aceste argumente se reține că instanța de fond a pronunțat o hotărâre corectă respingând cererea reclamantului privind acordarea ddrepturilor pentru aprovizionarea de toamnă-iarnă.
În ceea ce privește criticile recurentei referitoare la respingerea cererii privind contravaloarea cotei de gaze naturale, Curtea apreciază că și aceste sunt nefondate, deoarece instanța de fond nu a reținut că negocierea drepturilor la nivelul unității reprezenta o condiție pentru acordarea acestora, ci, dimpotrivă, că negocierea nu a mai fost necesară în condițiile includerii acestor drepturi în salariul de bază.
Potrivit art. 187 alin. 1 din Contractul Colectiv de Muncă la nivel de - salariații agenților economici nominalizați în Anexa 1 pct. B primesc anual un ajutor material egal cu contravaloarea unei cote de gaze naturale, iar la alin.2 al art. 187 se precizează faptul că de același drept beneficiază salariații avuți în vedere la alin.1 și cei ai agenților economici din industria petrolieră nominalizați în anexa 1, în cazul în care acesta nu a fost compensat prin majorarea salariului de bază.
Acordarea acestor drepturi se regăsește și în art. 178 din CCM la nivel de grup de unități din industria petrolieră, unde se face aceeași mențiune în sensul că aceste drepturi vor fi introduse în salariul de bază și numai în situația în care nu s-a convenit prin act adițional la CCM introducerea în salariul de bază, va fi stabilită modalitatea concretă de acordare la nivelul agentului economic.
Această mențiune a introducerii dreptului reprezentând ajutorul material egal cu contravaloarea unei cote de gaze naturale în salariul de bază apare și în CCM la nivelul SC SA 1997, în care se precizează la art. 176 alin.1 că începând cu 01 iunie 1997 ajutorul material reprezentând contravaloarea a 4000 mc gaze naturale ce se acordă fiecărui salariat va fi inclus în salariul de bază.
Mai mult, din prevederile art. 176 alin.1 din CCM pe anul 1997 rezultă că ajutorul material reprezentând contravaloarea unei cantități de gaze naturale a fost compensat prin CCM /1997, confirmând faptul că respectiva măsură a reprezentat tocmai includerea acestui ajutor în salariul de bază.
Aceste drepturi au fost stabilite și acordate, fiind incluse în salariul de bază la nivelul anului 1997, precum și în continuare în anii ulteriori, dar fără a mai exista alte negocieri în acest sens, astfel cum rezultă din prevederile art. 176 CCM /2008 în care se face precizarea că ajutorul material reprezentând contravaloarea unei cantități de gaze naturale a fost compensat prin CCM/1997, fiind inclus în salariul angajaților și va rămâne așa până când și vor conveni altfel.
Critica recurentului legată de necesitatea încheierii unui act adițional la contract colectiv de muncă este de asemenea nefondată, în condițiile în care această formă de acordare a drepturilor salariale pretinse este în deplin acord cu dispozițiile art. 137 din contractul colectiv de muncă încheiat la nivel de ramură, privind introducerea adaosurilor în salariul de bază, iar acest fapt a fost confirmat expres prin mențiunile din contractul colectiv de muncă la nivelul pe anul 2008.
În aceste condiții sunt apreciate ca neîntemeiate criticile recurenților în ceea ce privește fondul cauzei și, în temeiul dispozițiilor art. 312 din Codul d e procedură civilă, se va respinge recursul
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
IDE
Respinge recursul declarat de reclamanta, împotriva sentinței civile nr.2352/10.06.2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosar nr-, în contradictoriu cu intimata SC SA,
Decizie irevocabilă
Pronunțată în ședința publică de la 14 Ianuarie 2010
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.jud.
Tehn.2 ex.//
28 Ianuarie 2010
Red./ /
Președinte:Elena StanJudecători:Elena Stan, Cristina Raicea, Florica Diaconescu
