Plata drepturilor banesti, salariale. Speta. Decizia 1644/2009. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE, PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
Dosar nr-
DECIZIA NR. 1644/
Ședința publică din 27 octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nemenționat
Judecător:
Judecător:
Grefier:
Pe rol judecarea recursului declarat de reclamanții, B, și, împotriva sentinței civile nr.586 din 13 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că recursul este declarat și motivat în termenul prevăzut de lege, scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a dat citire încheierii camerei de consiliu nr. 139/CR din 27 octombrie 2009, prin care s-au admis declarațiile de abținere formulate de grefierii, în dosarul nr- al Curții de APEL TÂRGU MUREȘ.
Văzând lipsa părților la termenul de astăzi și față de împrejurarea că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, instanța în baza actelor dosarului reține cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Prin sentința civilă nr.586 din 13 aprilie 2009, Tribunalul Mureșa respins excepția inadmisibilității acțiunii și excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul - și Libertăților; a respins acțiunea formulată de reclamanții -, B, în contradictoriu cu pârâții Curtea de Apel Tg-M, Ministerul - și Libertăților, Ministerul Finanțelor Publice, cu citarea obligatorie a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive s-a reținut că potrivit Legii nr.500/2002 și a HG nr.208/2005, HG nr.386/2007, Ministerul Economiei și Finanțelor coordonează acțiunile care sunt responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar, cum ar fi: pregătirea proiectelor legilor anuale, ale legilor de rectificare, precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție.
Astfel, rolul MEF este de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat, pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite, precum și elaborarea proiectelor de rectificare a acestor bugete.
De asemenea, calitatea procesuală a MEF se justifică și prin dispozițiile art.1 din OG nr.22/2002, aprobată prin Legea nr.288/2002 potrivit cărora executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, în temeiul titlurilor executorii, se realizează din sumele aprobate prin bugetele acestora cu titlu de cheltuieli la care se încadrează obligația de plată respectivă.
Pârâtul Ministerul - și Libertăților are calitate procesual pasivă conform art.20 din Legea nr.500/2002, ministrul justiției având calitatea de ordonator principal de credite în privința bugetului din care se plătesc drepturile salariale ale reclamanților.
Pe fondul cauzei tribunalul a reținut că reclamanții au calitatea de personal auxiliar de specialitate, personal conex și personal contractual în cadrul pârâtei Curtea de Apel Tg-M, raporturile lor juridice de muncă fiind guvernate de Codul muncii conform dispozițiilor art.1 și art.295 alin.2 din acest cod.
Pentru a determina existența unei situații discriminatorii trebuie examinat dacă există o diferență de tratament juridic, criteriile ce sunt avute în vedere la stabilirea acestei diferențe de tratament, efectul acestor diferențe asupra drepturilor persoanelor și, nu în ultimul rând verificarea motivelor ce justifică instituirea unui astfel de tratament, ceea ce presupune și constatarea existenței sau inexistenței identității de situații în care se află categoriile de persoane comparate.
Ori s-a constatat o distincție netă între categoriile de personal în care sunt încadrați reclamanții și personalul auxiliar de specialitate ce își desfășoară activitatea în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, a Institutului Național al Magistraturii și a Școlii Naționale de Grefieri, fiind vorba de angajatori diferiți.
Astfel reclamanții sunt angajați ai Curții de Apel Tg-M, putând beneficia de premii în condițiile art.17 și art.18 din OG nr.8/2007, iar art.17 precizează că "în cazul în care ordonatorul principal de credite sau după caz, procurorul șef al DNA realizează economii la cheltuielile de personal, se pot acorda premii, în cursul anului, în limita a 5% din fondul de salarii prevăzut de buget, personalului care asigură realizarea activității ce revenea posturilor din care au provenit economiile", iar în art.18 "Ministerul -, Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Direcția Națională Anticorupție pot constitui, pentru personalul prevăzut la art.1 și 2 un fond de premiere lunar, prin aplicarea unei cote de până a 2% asupra fondului de salarii prevăzut în bugetul de venituri și cheltuieli ale fiecărei unități. Din acest fond pot fi acordate premii în cursul anului personalului care a realizat sau a participat direct la obținerea unor rezultate în activitate, apreciate ca valoroase".
Bugetul curților de apel din care sunt plătite drepturile salariale ale reclamanților este gestionat de Ministerul -, ministrul justiției având calitatea de ordonator principal de credite conform art.131 alin.2 din Legea nr.304/2004, președintele Curții de Apel având calitatea de ordonator secundar de credite conform art.44 din Legea nr.304/2004.
Personalul auxiliar de specialitate din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului Național al Magistraturii și Școlii Naționale de Grefieri nu este realizat din bugetul Ministerului -, cum este cazul reclamanților, cin din bugetul Consiliului Superior al Magistraturii, președintele Consiliului Superior al Magistraturii având calitatea de ordonator principal de credite conform art.50 alin.1-3 din Legea nr.317/2004.
S-a mai reținut că așa cum rezultă din deciziile invocate de reclamanți, filele 3-8, precum și din adresa Consiliului Superior al Magistraturii, filele 171-172, recompensele acordate prin aceste decizii angajaților Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului Național al Magistraturii și a Școlii Naționale de Grefieri au fost stabilite conform art.29 alin.1 din OUG nr.27/2006 conform căruia pentru acordarea de ajutoare, recompense și contribuții la acțiuni umanitare se constituie Fondul președintelui Consiliului Superior al Magistraturii, al președintelui Înaltei Curții de Casație și Justiție, al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, al procurorului șef al și al ministrului justiției, cu încadrarea în creditele bugetare aprobate.
Ca atare s-a constatat că reclamanții se află într-o situație diferită de ceea a angajaților Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului Național al Magistraturii și a Școlii Naționale de Grefieri care au primit recompense prin deciziile Președintelui Consiliului Superior al Magistraturii depuse la dosar, fiind vorba de angajați diferiți, bugete diferite și de recompense stabilite în baza unor norme legale ce nu sunt aplicabile reclamanților, pe cale de consecință nu se poate reține existența vreunei discriminări.
Așa cum a statuat în mod constant în practica sa Curtea Constituțională, egalitatea de tratament se impune ca principiu doar în cazul celor aflați în aceeași situație juridică, în cazul unor situații diferite, determinate de factori obiectivi, precum și cei expuși anterior, tratamentul juridic diferit nu are semnificația unei discriminări.
De altfel, aceleași considerente au dus la respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor pct.5-12 din anexa nr.1c la OG nr.8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, precum și din cadrul altor unități din sistemul justiției, prin decizia nr.1022/2008 a Curții Constituționale.
Totodată prin deciziile din 818/03.07.2008 și nr.1325/04.12.2008 a Curții Constituționale s-a constatat că "dispozițiile OG nr.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare sunt neconstituționale în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative".
Astfel tribunalul nu poate constata discriminatorii și să înlocuiască prevederile legale ce reglementează activitatea reclamanților cu alte norme legale aplicabile salarizării alte categorii de personal auxiliar de specialitate, deoarece s-ar substitui legiuitorului.
Având în vedere cele de mai sus, instanța s-a pronunțat în sensul arătat.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, au declarat recurs reclamanții solicitând casarea hotărârii atacate și admiterea cererii introductive așa cum a fost formulată.
Recurenții nu au invocat în drept motivele de casare pe care își întemeiază recursul, astfel că instanța va analiza prezenta cale de atac prin prisma disp.art.304 ind.1 pr.civ.
În esență, în dezvoltarea memoriului de recurs, reclamanții recurenți au apreciat că sunt îndeplinite cumulativ cerințele înscrise în OG 137/2000 și de asemenea sunt incidente în cauză prev.art.16 din Constituția României, Protocolul 1 și 12 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, art.14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și art.25 alin.1 din Declarația Universală a Drepturilor Omului.
Pârâtul Ministerul - și Libertăților a formulat întâmpinare solicitând respingerea ca nefondat a recursului declarat.
În cuprinsul întâmpinării s-a arătat că hotărârea pronunțată de instanța de fond este legală și temeinică în sensul în care nu orice diferență de tratament are semnificația unei acțiuni de discriminare; pentru a putea fi reținut tratamentul diferențiat este necesar să se stabilească că persoane aflate în situații analoage sau comparabile beneficiază de un tratament preferențial iar acesta nu își găsească nicio justificare obiectivă sau rezonabilă.
Nu în ultimul rând intimatul pârât a invocat deciziile pronunțate de Curtea Constituțională la data de 3 iulie 2008, decizii potrivit cărora instanțele nu pot desprinde un alt înțeles al prevederilor OG 137/2000 în sensul în care acesteanuîși pot atribui competența de a desființa norme juridice stabilite prin lege și de a crea în locul acestora alte norme sau de a le substitui cu norme cuprinse în alte acte normative.
Recursul este neîntemeiat pentru următoarele considerente:
Prin acțiunea introductivă de instanță reclamanții au solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța în contradictoriu cu pârâții Ministerul -, Ministerul Economiei și Finanțelor și Curtea de Apel Tg-M, aceștia să fie obligați la plata în favoarea fiecărui reclamant a unei prime în cuantum de 1.600 lei echivalentul primelor plătite în cursul anului 2008 personalului din cadrul, și respectiv.
În drept, reclamanții și-au întemeiat acțiunea pe OG 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare.
Anterior pronunțării hotărârii atacate, Curtea Constituțională, în virtutea atribuțiilor conferite de lege, prin deciziile 818 - 821 din 3 iulie 2008, constatat cu putere general obligatorie că, dispozițiile OG 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare "sunt neconstituționale în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative".
Din această perspectivă instanța de fond a procedat în mod corect atunci când a constatat că aceste decizii pronunțate de Curtea Constituțională sunt aplicabile cauzei.
În altă ordine de idei, instanța de fond a analizat solicitările reclamanților în sensul în care aceștia aparțin categoriilor de personal salarizate potrivit OG 8/2007 și mai exact sunt angajați ai Curții de Apel Tg- Potrivit disp.art.17 și art.18 din OG 8/2007, reclamanții beneficiază de premii în cazul în care ordonatorul principal de credite realizează economii la cheltuielile de personal în limita a 5% din fondul de salarii prevăzut în buget, iar aceste premii se acordă personalului care asigură realizarea activității ce revenea posturilor din care au provenit economiile. Potrivit acelorași dispoziții legale ordonatorii principali de credite pot constitui un fond de premiere de până la 2% asupra fondului de salarii iar din acest fondpot fi acordate premiiîn cursul anului, personalului care a realizat sau a participat direct la obținerea unorrezultate în activitate apreciate ca valoroase.
Cu alte cuvinte fondul de premiere se poate constitui fie din economiile la cheltuielile de personal, fie prin aplicarea unei cote de până la 2% asupra fondului de salariu. Aceste fonduri de premiere sunt gestionate în ceea ce îi privește pe reclamanți de ministrul justiției, acesta având calitatea de ordonator principal de credite.
Totodată acordarea acestor premii este o facultate și presupune îndeplinirea condițiilor prevăzute de dispozițiile legale citate.
Categoriile de personal la care s-au raportat reclamanții sunt categorii de personal aparținând, și, instituții care nu au calitatea de ordonatori secundari de credite ci de ordonatori principali de credite pentru propriile bugete distincte de bugetul Ministerului d e Justiție.
Curtea apreciază în acest fel că, în ceea ce îi priește pe reclamanți, aceștia nu se află în situații comparabile sau analoage cu categoriile de personal la care s-au raportat fiind vorba, așa cum am arătat, de instituții diferite cu bugete diferite, gestionate de ordonatori principali de credite diferiți.
Având în vedere cele de mai sus, curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanți.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de reclamanții -, B, toți cu domiciliul ales în Tg-M,-, județul M, împotriva sentinței civile nr.586 din 13 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 27 octombrie 2009.
PRESEDINTE JUDECĂTORI
-
GREFIER
Red.
Tehnored.
47 exp.
20.11.2009
Jud.fond:-
Asist.jud. uzun-
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
