Plata drepturilor banesti, salariale. Speta. Decizia 600/2010. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 600
Ședința publică de la 28 Ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Florica Diaconescu
JUDECĂTOR 2: Cristina Raicea
JUDECĂTOR 3: Marian Lungu
Grefier - -
Pe rol, judecarea recursului formulat de pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI, împotriva sentinței nr. 3961 din 5 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr-, în contradictoriu pârâții STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, CURTEA DE APEL CRAIOVA, TRIBUNALUL DOLJ, CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, reclamanții, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează lipsa părților care au solicitat judecarea cauzei în lipsă conform art.242 cod pr.civ. după care, constatându-se cauza în stare de judecată s-a trecut la soluționare.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin sentința civilă nr.3961 din 05 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, s-a admis acțiunea formulată de reclamanții, împotriva pârâților MINISTERUL JUSTIȚIEI, STATUL ROMĂN -REPREZENTAT DE MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, CURTEA DE APEL CRAIOVA, TRIBUNALUL DOLJ, si in contradictoriu cu intervenientul CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII.
Au fost obligați pârâții Ministerul Justiției, Tribunalul Dolj și Curtea de APEL CRAIOVA, în favoarea reclamanților, la plata următoarelor sume nete, reprezentând diferențe de drepturi bănești reactualizate rezultate ca urmare a indexărilor prevăzute de art. 1 din OG 10/2007: - 9733 lei, - 8527 lei, - 11892 lei, --6538 lei, -2357 lei.
A fost obligat pârâtul Tribunalul Dolj să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetele de muncă ale reclamanților.
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a reținut că reclamanții sunt judecători in cadrul Judecătoriei Băilești și se consideră discriminați, deoarece judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție, Curtea Constituțională și procurorilor de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție le-au fost aplicate indexările prevăzute de art. 1-4 din OG nr. 10/31 01 2007.Fiind exceptați judecătorii de la Curțile de Apel,Tribunale și Judecătorii.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerul Economiei și Finanțelor, instanța a reținut că este întemeiată.
Pe fondul cauzei instanța a apreciat că în cauză sunt aplicabile următoarele prevederi legale: art. 1 din OG nr. 10/2007; Legea nr. 154/1978 anexa 2/2 de la punctul 7 la 15; art. 126 alin 1 din Constituția României, art. 2 alin 1 - 3 și art. 27 din OG nr. 137/2000, care au următorul conținut:
Art. 1 din OG nr. 10/2007 - In anul 2007, salariile de bază ale personalului contractual din sectorul bugetar, stabilite potrivit OUG nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar,aprobată prin Legea nr. 383/2001, cu modificările și completările ulterioare, precum și indemnizațiile personalului care ocupă funcții de demnitate publică, stabilite potrivit anexelor nr. II și III nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică, cu modificările și completările ulterioare, astfel cum au fost majorate potrivit Ordonanței Guvernului nr. 3/2006, aprobată cu modificări prin Legea nr. 323/2006, avute la data de 31 12 2006, se majorează în 3 etape, astfel:
- a) cu 5 % începând cu data de 01.01.2007, față de nivelul din luna decembrie 2006;
- b) cu 2% începând cu data de 01 04 2007, față de nivelul din luna martie 2007;
- c) cu 11 % începând cu data de 01 10 2007, față de nivelul din luna septembrie 2007.
Anexa 2/2 de la punctul nr. 7 la 15 din Legea nr. 154/1976 - Curtea Supremă de Justiție:
7.Președinte - 20,300
8.Vicepreședinte - 17,900
9.Președinte de Secție-15,200
10.Judecător - 13,900
Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție:
11.Procuror general - 16,500
12.Prim adjunct al procurorului general - 14,600
13.Adjunct al procurorului general - 14,300
Curtea Constituțională
14 Președinte - 20,300
15 Judecător - 17,900
Art. 126 alin 1 din Constituția României - Justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege.
Art. 2 alin 1-3 și art. 27 din OG nr. 137/2000:
- 1.Potrivit prezentei ordonanțe, prin discriminare se înțelege orice deosebire, excludere, restricție sau preferință, pe bază de rasă, naționalitate, etnie,limbă,religie,categorie socială,convingeri, sex,orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă,infectare,apartenență la o categorie defavorizată, precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect apartenență la o categorie defavorizată, precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea,înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social și cultural sau in orice alte domenii ale vieții publice.
-2.Dispozitia de a discrimina persoanele pe oricare dintre temeiurile prevăzut la alin (1) este considerată discriminare în înțelesul prezentei ordonanțe.
-3.Sunt discriminatorii, potrivit prezentei ordonanțe, prevederile, criteriile sau practicile aparent neutre care dezavantajează anumite persoane, pe baza criteriilor prevăzute la alin 1, față de alte persoane, în afara cazului în care aceste prevederi, criterii sau practici sunt justificate obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop sunt adecvate și necesare.
Conform prevederilor art. 126 alin 1 din Constituția României " Justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege.
Prin art. 1 din OG nr. 10/2007 s-a prevăzut majorarea în 3 etape, a salariilor din sectorul bugetar după cum urmează:
a) cu 5% începând cu data de 01. 01. 2007, față de nivelul din luna decembrie 2006;
b) cu 2% începând cu data de 01 04 2007, față de nivelul din luna martie 2007,
c) cu 11 % începând cu data de 01 10 2007,față de nivelul din luna septembrie 2007.
Dar au fost majorate și salariile judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție, Curtea Constituțională și procurorilor de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, iar de la majorările respective au fost exceptați judecătorii de la Curțile de Apel, tribunale și judecătorii, fără a se preciza natura excluderii.
Astfel că în cauză sunt incidente prevederile art. 2 alin 1 din OUG nr. 137/2000, reclamanții fiind discriminați prin nemajorarea salariilor în 3 etape în anul 2007 conform art. 1 din OG nr. 10/2007.
Susținerea pârâților Ministerul d e Justiție și Ministerul Economiei și Finanțelor, în sensul că reclamanții au un statut special și au beneficiat de creșteri substanțiale ale salariilor în anul 2006 cât și în anul 2007 nu poate fi primită de instanța pentru următoarele considerente:
Reclamanții - judecători - având un statut special primesc pentru activitatea pe care o desfășoară un salariu nominal. Baza acestui salariu o reprezintă, valoarea forței de muncă, complexitatea și importanța activității pe care o desfășoară judecătorii, precum și nivelul îngrădirilor care sunt impuse acestora de reglementările legale, iar salariul real constă în cantitatea de bunuri și servicii pe care le pot obține reclamanții - judecători cu salariul nominal.
In mod normal, raportul dintre salariul nominal și salariul real trebuie să fie același, adică în perioade diferite cu aceeași sumă de bani primită să se poată cumpăra aceeași cantitate de bunuri și servicii.
Tocmai în acest sens statul intervine anual și indexează salariile, salariaților bugetari, pentru a acoperi nivelul prognozat al creșterii prețurilor de consum.
In acest sens, s-a procedat la majorarea salariilor conform art. 1 din OG nr. -, majorare de la care au fost excluși judecătorii de la judecătorii,tribunale și Curțile de Apel, astfel că în cauză sunt incidente prevederile art. 2 alin 1 din OG 137/2000.
Deoarece pârâții Ministerul d e Justiție, Tribunalul Dolj și Curtea de APEL CRAIOVA nu au eliminat discriminarea prin mediere, reclamanților - judecători li s-a deschis calea unei acțiuni pentru acordarea de drepturi bănești de care au fost lipsiți prin excluderea de la majorarea salariilor prin indexare începând cu data de 01.01.2007.
Instanța de judecată a procedat la soluționarea cauzei, cu respectarea prevederilor art. 27 alin 3 din OG nr. 137/2000, citând Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Pe cale de consecință instanța de fond a apreciat ca fiind întemeiată cererea reclamanților, a admis-o și a obligat pe pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL CRAIOVA și Tribunalul Dolj în favoarea reclamanților la plata sumelor nete stabilite prin raportul de expertiză constând în diferențele de drepturi bănești rezultate ca urmare a indexărilor prevăzut de art. 1 si OG 10/2007, la plata diferenței de drepturi bănești rezultate ca urmare a indexărilor prevăzute de art. 1 din OG 10/2007,la plata diferență drepturi bănești reprezentând premiul anual prevăzut de art. 18 din OUG nr. - și prima de concediu reglementată de art. 24 ind. 1 din OUG 26/2006, acordate pentru anul 2007,rezultate ca urmare a indexărilor prevăzute de art. 1 din OG nr. 10/2007.
Au mai fost obligați pârâții să actualizeze drepturile bănești ca urmare a indexărilor prevăzute de art. 1 din OG nr. 10/2007, cu indicele de devalorizare a monedei naționale de la data când trebuia achitată fiecare sumă în parte și până la plata efectivă a acestora.
De asemenea, a fost obligat pârâtul Tribunalul Dolj să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetele de muncă ale reclamanților.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal a formulat recurs pârâtul Ministerul Justiției, care pe cale de excepție a invocat lipsa calității procesuale pasive cu motivația că pentru a avea calitatea de parte în proces, acesta trebuia să corespundă cu calitatea de titular al dreptului și respectiv al obligației ce formează conținutul raportului juridic de drept material dedus judecății.
În același sens, recurentul arată că în raport de principalele funcții și atribuții ale Ministerului Justiției, precum și de prevederile nr.HG 83/2005, Ministerul Justiției nu are atribuții de legiferare, ci doar de aplicare a legilor în vigoare, iar discriminarea invocată de reclamanți, rezultă din lege și nu din modul de interpretare și de aplicare a acesteia.
Arată că hotărârea este dată cu aplicarea greșită a legii, motiv de recurs prevăzut la pct. 9 al art. 304 Cod pr. civ. și că instanța a acordat drepturi neprevăzute de lege, depășind limitele puterii judecătorești, având în vedere că acțiunea introductivă are ca obiect acordarea altor drepturi decât cele stabilite prin lege.
Recurentul susține că, în mod greșit reclamanții consideră că judecătorii ar fi beneficiat de creșteri salariale în anul 2007, bazându-se pe faptul că nr.OG 10/2007 face referire la anexele II și III din Legea nr. 154/1998, întrucât prin efectul art. 41 litera c) din nr.OUG 27/2006 au fost abrogate expres dispozițiile privind salarizarea magistraților de la instanța supremă cuprinse în Legea nr. 154/1998, iar începând cu 01 aprilie 2006, salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor de la, Curți de Apel, Tribunale și Judecătorii, este reglementată unitar de către nr.OUG 27/2006, iar reclamanții nu ar putea invoca o discriminare.
Analizând legalitatea și temeinicia sentinței recurate în raport de motivele de recurs invocate, văzând actele și lucrările dosarului prin prisma dispozițiilor art. 3041și art. 304 pct. 9 Cod pr. civ. instanța reține următoarele:
Excepția lipsei calității procesuale Ministerului Justiției nu este întemeiată având în vedere raporturile juridice dintre acestea și reclamanți - asimilate unor raporturi juridice de muncă - pe de o parte, iar pe de altă parte, calitatea de ordonator principal de credite a recurentului, astfel că acesta are legimitate procesuală în cauză.
Cu privire la criticile formulate cu referire la soluționarea cauzei, pe fond, având în vedere că prima instanță a soluționat cauza reținând incidența prevederilor art. 2 alin. 1-3 și art. 27 din nr.OG 137/2000, respectiv discriminarea reclamanților în raport cu alte categorii socio-profesionale din sectorul bugetar, prin nemajorarea salariilor în trei etape în cursul anului 2007, conform art. 1 din nr.OG 10/2007, Curtea apreciază că aceste critici sunt fondate având în vedere că prin Decizia 818/2008, Curtea Constituțională, admițând excepția de neconstituționalitate, a constatat că prevederile art. 1, art.2 al.3 și art. 27 al. 1 din nr.OG 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare sunt neconstituționale în măsura în care din ele se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în acte normative neavute în vedere de legiuitor la adoptarea actelor normative considerate discriminatorii.
De asemenea, prin decizia nr. 1325/2008, Curtea Constituțională a constatat că dispozițiile nr.OG 137/2000 sunt neconstituționale în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor norme normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative.
Cum deciziile Curții Constituționale sunt obligatorii, instanța de recurs constată că nu mai pot fi reținute, ca temei juridic, dispozițiile art. 1, art. 2 al.3 și art. 27 din OG137/2000, în soluționarea favorabilă a acțiunii reclamanților prin constatarea discriminării în raport cu alte categorii socio-profesionale din sectorul bugetar, având în vedere prevederile normei speciale care reglementează salarizarea pentru magistrați, respectiv nr.OUG 27/2006.
În considerarea celor expuse, în temeiul art. 304 pct. 9 și art. 312 alin. 1 Cod pr. civ. recursul va fi admis, va fi modificată sentința, iar pe fond, acțiunea, fiind neîntemeiată, urmează a fi respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI, împotriva sentinței nr. 3961 din 5 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr-, în contradictoriu pârâții STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, CURTEA DE APEL CRAIOVA, TRIBUNALUL DOLJ, CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, reclamanții ,.
Modifică în tot sentința și pe fond respinge acțiunea.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 28 Ianuarie 2010.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.Judec.Fl.-
Tehn./3 ex.
26.02.2010
Jud.fond
Președinte:Florica DiaconescuJudecători:Florica Diaconescu, Cristina Raicea, Marian Lungu
