Plata drepturilor banesti, salariale. Speta. Decizia 7565/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR Nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CONFLICTE DE munca ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA Nr. 7565
Ședința publică din data de 27 August 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Florica Diaconescu
JUDECĂTOR 2: Corneliu Maria
JUDECĂTOR 3: Marian Lungu
Grefier: - -
*******
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâtul Primarul Comunei, împotriva sentinței civile nr.431/17.01.2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant și intimatul pârât Consiliul Local, având ca obiect, drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică, părțile nu au răspuns.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că recursul este declarat și motivat în termenul legal, că în conformitate cu prevederile art. 242 alin.2 pr.civ. s-a solicitat și judecata cauzei în lipsă, după care, instanța constatând cauza în stare de soluționare, a trecut la deliberări.
CURTEA
Asupra recursului de față.
Prin sentința nr. 431/17.01.2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr- s-a admis acțiunea în parte formulată dep etentul împotriva intimaților Consiliul Local, primarul Comunei.
Au fost obligați intimații la plata către petent a sporului de mobilitate în procent de 10% și a sporului de confidețialitate în cuantum de 15%, aplicate la salariul de încadrare pe perioada august 2004-17.01.2008, actualizate la data plății efective.
S-a respins ca prematur formulată acțiunea pentru viitor.
Au fost obligate intimatele la plata către petent a sumei de 150 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut:
Petentul este angajat in cadrul Primariei comunei in functia de consilier juridic.
Conform prevederilor art. 25 si 26 din Codul Muncii prin clauza de mobilitate, părțile în contractul individual de munca stabilesc ca, în considerarea specificului muncii, executarea obligațiilor de serviciu de către salariat nu se realizează într-un loc stabil de munca. În acest caz salariatul beneficiază de prestații suplimentare în bani sau în natura.
Prin clauza de confidențialitate părțile convin ca, pe toată durata contractului individual de munca și după încetarea acestuia, sa nu transmită date sau informații de care au luat cunostinta în timpul executării contractului, în condițiile stabilite în regulamentele interne, în contractele colective de munca sau în contractele individuale de munca.
Nerespectarea acestei clauze de către oricare dintre părți atrage obligarea celui în culpa la plata de daune-interese.
Pe lângă remunerația de baza astfel stabilită, în considerarea specificului muncii și a importantei sociale a serviciilor profesionale pe care aceasta le executa, în temeiul art. 25 si 26 din Codul Muncii, <LLNK 12003 53 10 202 25 35>petentul poate negocia prestații suplimentare în bani reprezentând clauza de mobilitate și clauza de confidențialitate.
Potrivit art. 13 din nr.OUG 123/2003, sporul de confidențialitate se acordă personalului contractual din aparatul de lucru al Guvernului în cuantum de până la 15%, precum și personalului contractual din instituțiile și autoritățile publice pentru care, prin acte normative specifice, se prevede acordarea acestui spor.
Categoriile de personal, cuantumurile sporului de confidențialitate și condițiile de acordare se stabilesc în limitele prevăzute de reglementările în vigoare, de către ordonatorii principali de credite, cu încadrarea în cheltuielile de personal prevăzute în bugetul aprobat.
Cum, petentul prin specificul activitatii desfasurate intra in posesia unor date cu caracter confidential, aceasta este indreptatita la acordarea sporului de confidentialitate aplicat la salariul de baza.
De asemenea, petentul isi desfasoara activitatea in afara institutiei, fiind nevoita sa se deplaseze in diferite locații.
Din economia textelor legale amintite a rezultat ca intimatii sunt obligati sa plateasca petentei sporul de mobilitate de 10% si sporul de confidentialitate de 15 % aplicate la salariul de incadrare.
În ceea ce privește solicitarea petentului de a obliga intimatele la plata pentru viitor a sporului de mobilitate si confidentialitate, instanța a constatat că acest capăt de cerere este prematur introdus întrucât, sub aspectul dreptului muncii, drepturile salariale se cuvin și se acordă salariatului în urma prestării de către acesta a activității (care face obiectul contractului individual de muncă), deci, pe parcursul derulării raporturilor de muncă dintre angajator și angajat. Or, deși contractele individuale de muncă se încheie de regulă pe perioadă nedeterminată, nu se poate aprecia în mod anticipat durata raporturilor de muncă, natura acestora și în consecință natura și componența drepturilor salariale.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul Primarul Comunei criticând-o pentru nelegalitate și netemeinică arătând în esență:
Cele două sporuri solicitate a fi plătite de către petent nu sunt dispuse prin nici o lege de salarizare în vigoare la această dată ( Legea 154/1998 cu modificările și completările ulterioare ).
Funcționarii publici beneficiază, conform al.2, al art.29 din legea 188/1999 privind Statutul Funcționarilor Publici și alte drepturi salariale în condițiile legii.
Elementele sistemului de salarizare general, aplicabil funcționarilor publici, sunt prevăzute în art-14 din OUG 192/2002 ( salariile de bază, premiile, stimulente și alte drepturi - sporul dem obilitate de 15%, sporul de confidențialitate 10% aplicat la salariul de încadrare face parte din categoria altor drepturi pe care ordonatorul de credite le poate acorda personalului -).
Mai arată că reclamantul, în calitatea sa de funcționar public trebuia să promoveze acțiunea, la o instanță competentă și că prima instanță nu și-a analizat competența și nici nu a solicitat întâmpinare din partea părții pârâte.
Analizând legalitatea sentinței recurate prin prisma criticilor formulate, recursul este fondat din următoarele considerente.
Intimatul-reclamant are calitatea de funcționar public, această calitate nefiind contestată la fond sau în recurs.
Deși acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile OUG 123/2003, art.25-26 Codul Muncii și art.11 din Legea 554/2004, reclamantul, în calitatea sa de funcționar public trebuia să se adreseze instanței de contencios administrativ, chiar dacă obiectul cererii viza plata unor sporuri( de mobilitate și confidențialitate) solicitate urmare activității desfășurate.
În speță, se constată că pe fondul cauzei era competentă să se pronunțe instanța de contencios administrativ, având în vedere susținerile angajatorului cu privire la calitatea de funcționar public a reclamantului și faptul că intimatul-reclamant nu a contestat aceste susțineri privitoare la incidența legii nr.188/1999.
Fiind vorba de încălcarea competenței după materie, Curtea analizând criticile pe care le consideră întemeiate în raport de susținerile privitoare la competență văzând dispozițiile art.304 pct.3 și art. 312 alin.1 pr.civilă va admite recursul și va trimite cauza spre rejudecare.
În rejudecare, se va analiza competența, urmând ca dosarul să fie soluționat după competența materială, având în vedere calitatea de funcționar public a reclamantului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâtul Primarul Comunei, împotriva sentinței civile nr.431/17.01.2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant și intimatul pârât Consiliul Local.
Casează sentința și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la data de 27 august 2008.
- - - - - -
Grefier- - -
Red. Jud.Fl.
Tehn./Ex.2/22.09.2008
/ și
Președinte:Florica DiaconescuJudecători:Florica Diaconescu, Corneliu Maria, Marian Lungu
