Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 7567/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR Nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CONFLICTE DE munca ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA Nr. 7567
Ședința publică din data de 27 August 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Florica Diaconescu
JUDECĂTOR 2: Corneliu Maria
JUDECĂTOR 3: Marian Lungu
]Grefier: - -
*******
Pe rol, soluționarea recursului declarat de pârâta Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor G, împotriva sentinței civile nr.1086/29.01.2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă Federația Sindicală a din România, având ca obiect, drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns pentru recurenta pârâtă consilier juridic care depune delegația de reprezentare, iar pentru intimata reclamantă consilier juridic și liderul sindical.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că recursul este declarat și motivat în termenul legal, că în termen procedural s-a depus întâmpinare, după care, se comunică întâmpinarea, consilier juridic nesolicitând un nou termen, cunoscând conținutul acesteia.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de soluționare și acordă cuvântul părților.
Consilier juridic pentru recurenta pârâtă, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat și modificarea sentinței instanței de fond, în sensul respingerii acțiunii.
Consilier juridic pentru intimata reclamantă, solicită respingerea recursului și menținerea sentinței recurate, ca temeinică și legală.
Depune ca practică judiciară decizia nr.1144 pronunțată de secția contencios administrativ și fiscal a Curții de APEL CRAIOVA.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Tribunalul Gorj, prin sentința nr.1086 din 29.01.2008 a respins excepția de necompetență materială a Tribunalului Gorj, Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, invocată de intimată.
A admis acțiunea în parte, formulată de petenta Federația Sindicală a din România, împotriva intimatei Direcția Sanitar Veterinară și Pentru Siguranța Alimentelor
A obligat intimata să plătească petentei pentru membrii de sindicat nominalizați, contravaloarea tichetelor de masă conform art. 23 din Legea 435/2006, începând cu data de 7.12.2006, actualizată cu indicele de inflație la data plății efective și în continuare să acorde în natură tichetele de masă.
A respins cererea pentru perioada 2004-7.11.2006, ca neîntemeiată.
În considerentele sentinței s-a reținut că potrivit art. 1 din Legea nr. 142/ 1998 salariații din cadrul societăților comerciale, regiilor autonome și din sectorul bugetar, precum și din cadrul unităților cooperatiste și al celorlalte persoane juridice și fizice care încadrează personal prin încheierea unui contract individual de muncă, pot primi o alocație individuală de hrană acordată sub forma tichetelor de masă suportată integral pe costuri de angajatori, iar tichetele de masă se acordă în limita prevederilor bugetului de stat sau, după caz a bugetelor locale pentru unitățile din sectorul bugetar și în limita bugetelor de venituri și cheltuieli aprobate conform legii pentru celelalte categorii de angajatori.
În speță, petenții au calitatea de salariați încadrați cu contract individual de muncă în cadrul Direcției Sanitar Veterinară și Pentru Siguranța Alimentelor G, respectiv o instituție bugetară, având astfel vocație la dreptul prevăzut de Legea nr. 142/1998. Având în vedere că acest drept nu este prevăzut în mod imperativ de lege ci este condiționat de veniturile de la buget, se constată că pe perioada 2004 până la intrarea în vigoare a Legii 435/2006 drepturile solicitate de petenți nu sunt întemeiate deoarece legiuitorul nu a stabilit obligativitatea pentru intimata de a le acorda, lăsând la aprecierea acesteia în funcție de resursele financiare.
La data de 7 decembrie 2006 intrat în vigoare Legea nr. 435/2006, care la art. 23 stipulat că începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, personalul încadrat în unitățile sanitar veterinare publice finanțate din venituri proprii și subvenții de la bugetul de stat beneficiază lunar de 20 tichete de masă, cu excepția pensionarilor.
Din formularea textului de lege s-a reținut că nu există nici o limitare în ceea ce privește dreptul reclamanților, acest drept nefiind condiționat de bugetul de venituri și cheltuieli, mai mult decât atât, în conformitate cu art. 37 din aceeași lege, încălcarea dispozițiilor sale privind acordarea drepturilor stipulate pentru personalul din unitățile sanitar veterinare, printre care tichetele de masă atrage răspunderea disciplinară, patrimonială sau penală a persoanelor vinovate potrivit legii.
Astfel, s-a apreciat că intimata are obligația de a acorda aceste tichete petiționarilor și să solicite alocarea și virarea fondurilor necesare în acest scop în calitatea de angajatori.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor G, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
În motivarea recursului pârâta a susținut că în realitate condițiile de acordare a tichetelor de masă sunt prevăzute de Legea nr. 142/1998 art. 1 alin. 2 potrivit căruia tichetele de masă se acordă în limita prevederilor bugetului de stat sau după caz ale bugetelor locale pentru unitățile din sectorul bugetar și în limita bugetelor de venituri și cheltuieli aprobate potrivit legii pentru celelalte categorii de angajatori.
Rezultă că acordarea acestor tichete de masă nu este imperativă fiind o opțiune a angajatorului în limita stabilită de prevederile bugetare de stat sau după caz locale, iar recurenta pârâtă este ordonator secundar de credite, nefiind în măsură să acorde necesarul de fonduri, astfel că atribuții în acest sens are Autoritatea Națională Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor.
Solicită admiterea recursului și casarea sentinței în totalitate, iar în drept invocă prev. art. 299 și urm. Cod pr. civilă, Legea nr. 507/2003, Legea nr. 511/2004 și Legea nr. 379/2005.
Prin întâmpinare Federația Sindicală a din România solicită respingerea recursului și menținerea sentinței pronunțate ca fiind legală și temeinică, arătând că obligația acordării tichetelor de masă revine recurentei pârâte, potrivit art.23 din Legea nr. 435/2006.
Recursul se respinge pentru considerentele care se expun.
Din examinarea sentinței prin prisma motivelor invocate a actelor și lucrărilor dosarului și din oficiu conform art. 3041Cod pr. civilă Curtea constată că aceste critici nu pot fi primite în cauză neexistând motive de casare sau modificare a sentinței.
Astfel, nu este întemeiată critica recurentei în sensul că acordarea tichetelor de masă nu este imperativă, în condițiile în care instanța de fond a făcut o interpretare și aplicare corectă a legii, reținând judicios că până la intrarea în vigoare a Legii nr. 435/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului care își desfășoară activitatea în sistemul sanitar veterinar acordarea drepturilor solicitate de reclamantă erau condiționate de veniturile de la buget și nu reprezenta obligație pentru angajator, fiind lăsat la libera apreciere a acestuia în raport de limitele prevederilor bugetare.
După publicarea Legii nr. 435/2006 în Monitorul Oficial al României acordarea acestor drepturi personalului sanitar veterinar a fost prevăzută în mod imperativ, așa cum corect a reținut instanța, iar recurenta pârâtă nu poate invoca faptul că nu-i revine obligația acordării acestui drept legal.
Cu atât mai mult, aceste dispoziții legale se completează cu prevederile legislației muncii, precum și cu reglementările de drept comun civile și administrative după caz, în măsura în care nu contravin legislației specifice (art. 36 alin. 2 ), iar în condițiile art. 40 din Codul muncii angajatorul are obligația "Să acorde salariaților toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de muncă aplicabil și din contractul individual de muncă.
Cum drepturile solicitate sunt recunoscute prin lege criticile recurentei se privesc ca neîntemeiate și în cauză nici nu se constată existența unor motive de ordine publică care în temeiul art.306 alin. 2 Cod pr. civilă, pot fi puse în dezbaterea părților din oficiu.
Ca atare, în temeiul art. 312 Cod pr. civilă se menține sentința ca legală și temeinică și se respinge recursul astfel declarat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâta Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor G, împotriva sentinței civile nr.1086/29.01.2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă Federația Sindicală a din România.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 27 august 2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier
- -
Red. Jud. M
Ex.2//19.09.2008
Jud. fond E
R
Președinte:Florica DiaconescuJudecători:Florica Diaconescu, Corneliu Maria, Marian Lungu
